Pe 1 februarie am avut ocazia sa urmaresc "live", impreuna cu dlgicu, un meci de hochei din campionatul nord-american (NHL): Boston Bruins - Pittsburgh Penguins.

Cred ca e interesant sa comentam cateva lucruri care ar putea fi retinute si de catre conducatorii nostri. Mentionez de la inceput ca nu sunt un admirator al modului de viata american, am grija sa pastrez proportiile si sunt constient ca nu avem forta financiara a celor de aici, nu cred ca e bine sa copiem de oriunde doar de dragul de a face ca altii, insa consider ca putem invata lucruri bune de la oricine (desi cele rele au prins mult mai usor in Romania dupa 1990).

Meciul in sine este un adevarat spectacol de sunet si imagini proiectate pe ecranele salii - "show" in stil USA, dar care prinde la public. La intrarea echipelor, crainicul are grija sa pronunte numele fiecarui jucator, fiind completat de spectatori. Poti urmari faze din timpul disputei, reluari, imagini din tribuna - suporteri care danseaza sau care afiseaza pancarte cu mesaje. Tavanul salii este plin cu steaguri atarnate unde sunt insemnati anii in care "ursii" au castigat Stanley Cup, sau pancarte separate cu sportivii reprezentativi si perioada in care au evoluat aici (la momentul retragerii, jucatorului i se organizeaza o festivitate in care el insusi isi inalta steguletul avand inscris propriul nume).

Imprejurimile patinoarului sunt un adevarat centru comercial. Se vand tricouri ale echipei de hochei, dar si ale celei de baschet (Boston Celtics), care foloseste aceeasi sala. Nu mai vorbesc de vanzarile de bautura si mancaruri (hamburgheri si pizza in general). Iar cei veniti la meci nu se zgarcesc sa chetuiasca pentru a se simti bine in timpul partidei. Iata deci cum se pot castiga bani in mod cinstit si inteligent!

Acestea fiind spuse, ridicam si noi urmatoarele probleme:
- de ce echipa noastra nu are macar un magazin de materiale promotionale (tricouri, fulare si fesuri), pentru ca in mod sigur ar exista vanzare, s-ar atrage suporterii, deci pana la urma s-ar castiga BANI pentru club
- de ce la stadion nu se afla macar 2 pancarte pe care sa scrie "Campioana 1971/1972" si "Campioana 1978/1979"
- de ce nu avem macar o sala deschisa accesului public, unde sa se afle trofee, tricouri ale jucatorilor, fotografii si sa se poata viziona imagini din partidele de referinta (sunt destui suporteri care ar cumpara de exemplu caseta inregistrata a celebrului Dinamo - FC Arges 3-4 din 1979) - s-ar atrage copiii si tinerii, am avea noi sustinatori - pana la urma, asta ar aduce BANI
- de ce in timpul meciurilor trebuie sa se plimbe prin tribune doar vanzatorii de seminte, cand clubul ar putea vinde bauturi racoritoare si sandvisuri si ar castiga BANI

In afara castigurilor financiare, nu ne-ar strica si unul in planul imaginii, atat de putin pretuite la noi. Repet, nu avem forta financiara de aici, nici publicul nu are acceasi mentalitate, nu semanam cu marile cluburi de fotbal ale Europei, dar macar 5% din ceea ce am vazut aici am fi capabili si noi sa realizam.

BANI-IMAGINE-SUPORTERI-REZULTATE: o spirala care, parcursa asa cum se cuvine, ne-ar aduce succes. Potential avem, traditie avem, ne lipsesc doar persoanele decise si pricepute care sa conduca.

P.S. Tot in sprijinul ideii de a nu lua drept model partile negative, un aspect care m-a impresionat neplacut: publicul nu isi incurajeaza echipa DECAT LA COMANDA! Tabelele electronice afiseaza mesaje: "Make some noise!", "It's noise time!", "Louder", altfel spectatorii NU AR REACTIONA. Asa ceva nu s-ar intampla niciodata nici la Pitesti, nici in Romania, probabil nici in alta parte a Europei.