Page 1 of 6 123 ... LastLast
Results 1 to 21 of 119

Thread: "U" Cluj - istorie si palmares

  1. #1
    st"U"dent t.b.'s Avatar
    Join Date
    Jun 2005
    Location
    Cluj
    Posts
    4,154
    Reputatie
    1

    "U" Cluj - istorie si palmares

    Clubul Universitatea Cluj a fost infiintat in Septembrie 1919 de catre Societatea Sportiva a Studentilor Universitari. In fruntea acestei asociatii se afla Prof.Univ.Dr. Iuliu Hatieganu, cel care este recunoscut ca fondatorul si primul presedinte al clubului. Fiind semnul distinctiv al studentilor clujeni, "sepcile rosii" a devenit numele de alint al echipei.

    http://img327.imageshack.us/img327/2352/16ya.jpg

    Neexistand inca un sistem competitional la nivelul intregii tari, echipa Universitatii a participat la inceput doar in competitii locale. Jucatorii inceputului au fost: Tripa - Veteanu, Tarlea - Petica, Ratiu, Popovici - Crasnic I, Guga, Popescu, Crasnic II, Gruescu. In anul 1923 echipa a jucat finala "Cupei Mara" cu Chinezul Timisoara (0-2) si a intreprins un turneu in Franta, Italia si Iugoslavia cu formatia urmatoare: Lazar - Tarlea, Albisi - Ratiu, Cuna, Deutsch - Corcan, Serb, Guga, Bonciocat, Giurgiu.

    In formula predivizionara a campionatului national Universitatea a ajuns de patru ori in turneul final. In 1923-1924 pierde in sferturi cu Chinezul Timisoara (0-0 si 0-3), la fel in 1924-1925 cu UCAS Petrosani (0-3). In 1926-1927 dupa 3-0 cu AMEFA Arad ajunge in semifinala cu Chinezul Timisoara (2-5). Tot in semifinala s-a oprit si in 1929-1930 (0-3 cu Gloria CFR Arad), dupa ce trece de Staruinta Oradea (4-0) si SG Sibiu (7-0)

    http://img327.imageshack.us/img327/50/20um.jpg

    Incepand din anul 1932 Universitatea a participat in Campionatul National Divizia A si chiar din primul an a ocupat locul 1 in seria a II-a. Disputa finala campionatului cu Ripensia Timisoara (0-0 si 3-5). Echipa de baza din acel an a fost: Sepci - Sfera, Iancovici - Dobosan, Gain, David - Matei (Tabacu), ploesteanu, Sepi II, Surlasiu (Stanoef), Baciu. Anul urmator s-a clasat doar pe al treilea loc in seria a II-a, dar a disputat finala Cupei Romaniei cu Ripensia Timisoara (0-5). Au urmat cativa ani cu evolutii oscilante, iar din 1938 joaca in Divizia B timp de 2 ani. In 1940 a revenit in prima divizie si si-a mutat resedinta temporar la Sibiu, datorita Dictatului de la Viena, care a hotarat cedarea unei parti din Ardeal Ungariei. In ultimul campionat dianinte de razboi (1940-1941) s-a clasat pe locul 12, iar in anul 1941-1942 a jucat finala Cupei Romaniei cu Rapid Bucuresti (1-7) cu formatia urmatoare: Boros - Bretoteanu, Medrea II - Chirila, Musca, Jifcovici - Moldovan, Coman, Dascalu, Medrea III, Taranu.

    In 1945 echipa a revenit la Cluj si din 1946 a jucat din nou in prima divizie, echipa de baza fiind: Cristea - Straja, Luca, Medrea II - Joja, Radulescu - Taranu, Roman, Dascalu, Jifcovici (Medrea III), Coracu. Din 1946 denumirea echipei a devenit Stiinta Cluj. In 1948-1949 echipa retrogradeaza din nou in Divizia B, dar in acelasi timp joaca finala Cupei Romaniei cu CSCA (Steaua) Bucuresti (1-2). Lotul de baza folosit a fost: dr Cristea - Ioanovici, dr. Luca, Tarau - Craciun, Mihut, Lutz, I Copil, St Covaci (Avram), Tomescu, Zehan. Din nou stagiul in divizia B a fost scurt si dupa un an, in 1950 revin in primul esalon, unde a jucat timp de 6 ani. In 1958-1959 echipa a revenit in Divizia A sub conducerea renumitului antrenor Stefan (Pisti) Covaci - Nicoara, Roman, dr Georgescu, Muresan, Costin, Crisan, Marcu, Suciu, Petru Emil, Mateianu, Moldovan, Ivanovici, Munteanu, Lutz, Copil, Kromelly. Urmeaza 18 ani in care Universitatea Cluj (nume la care s-a revenit in 1966) a reprezentat o prezenta certa in prima divizie. In 1972-1973 echipa a obtinut cea mai buna clasare din anii de dupa razboi, locul 3. In anul 1964-1965 echipa a castigat Cupa Romaniei, ceea ce reprezinta cea mai mare performanta a lui "U". Echipa care a castigat finala Cupei cu Dinamo Pitesti (2-1) a fost condusa de antrenorii Sepci si Cosmoc: Mogut - Marcu, dr Georgescu, Grajdeanu, Remus Campeanu - V. Alexandru, Nesu - Szabo, Ivansuc, Adam, Suciu.

    Din nou Universitatea a jucat in Divizia B pentru 3 ani, revenind in Divizia A in 1979 sub conducerea lui Petre Moldoveanu, echipa fiind: Moldovan, Lazareanu - Anca, Mos, Iosif Muresan, Ciocan, Uifaleanu, Vidican, Campeanu II, Aurel Muresan, Bagiu, Raduta, Dobrota, Liviu Mihai, Suciu, Florin Pop. Dupa 3 ani a retrogradat din nou, revenind dupa alti 3 ani in Divizia A, in 1985. De data aceasta sub conducerea lui Remus Vlad, care a preluat echipa in 1984, avand la dispozitie urmatorii jucatori: Iasko, Ariciu - Poratchi, Iosif Muresan, Neamtu, Ciocan, Meszaros, Stoica, Fasic, Bucur, Boieru, Florin Pop, Dobrota, Musznai, Fesnic, Bagiu. De atunci Universitatea se afla in Divizia A (cu o sincopa in 1991-1992 cand joaca in B), dar clasarile in acesti ani nu au fost deloc multumitoare.

    Remarcabila este activitatea clubului la nivelul echipelor de tineret (trei titluri nationale in 1962-1963, 1970-1971 si 1971-1972) si mai ales la echipele de juniori (sapte titluri nationale in 1955, 1956, 1964-1965, 1966-1967, 1968-1969, 1971-1972, 1973-1974). Cu aceste performante Clubul "U" este primul din Romania la nivelul juniorilor. Universitatea Cluj este cunoscuta ca o echipa care a crescut multi jucatori de seama ai fotbalului romanesc. Cel mai recent si mai cunoscut jucator fiind Ioan Ovidiu Sabau, jucator de baza al nationalei Romaniei in ultimii ani, care a jucat la Dinamo Bucuresti si apoi in Italia, la Brescia Calcio. Alti jucatori de seama ai fotbalului romanesc recent care au trecut pe la "U" sunt portarul Prunea si liberoul Dobos.

    http://img327.imageshack.us/img327/9581/35lx.jpg
    Ioan Ovidiu Sabau

    http://img327.imageshack.us/img327/8979/40eq.jpg
    Florin Prunea

    http://img327.imageshack.us/img327/3327/54cs.jpg
    Toni Dobos



    Dupa o perioada nefasta, cu un an petrecut in Divizia C, echipa a revenit in Divizia B, avandu-l la conducerea echipei pe Ioan Ovidiu Sabau. Acesta a incercat realizarea unei echipe noi, cu spirit profesionist, dar neavand sprijinul orasului a renuntat, plecand la Rapid Bucuresti inapoi.

    Traim in continuare cu speranta ca se va reusi renasterea echipei si aducerea ei inapoi unde ii este locul: in topul fotbalului romanesc si in inimile ardelenilor de pretutindeni.

    Haide "U"!


    sursa: ultrasgrigorescu.go.ro
    Last edited by t.b.; 28th August 2005 at 16:30.
    [B]Cluj-Napoca centru UNIVERSITAR nu feroviar[/B]
    [B]VETI FI IARASI [COLOR="DarkRed"]c[/COLOR]E ATI [COLOR="DarkRed"]f[/COLOR]OST SI MAI [COLOR="DarkRed"]r[/COLOR]AU DECAT ATAT[/B]

  2. #2
    st"U"dent t.b.'s Avatar
    Join Date
    Jun 2005
    Location
    Cluj
    Posts
    4,154
    Reputatie
    1

    De ce alb-negru?

    Câte pregătiri si câte emotii pentru primul meci oficial al lui "U"! Intâmplarea sau respectarea unei simbolice traditii face ca acest prim meci intercluburi de după primul război mondial să fie perfectat între "U" Cluj si Gloria Arad. Data: 16 mai 1920. Mai rămâneau să fie rezolvate problema echipamentului, a transportului, a cazării si a hranei. Si nu mai erau decât câteva zile...
    Cu 48 de ore înainte de meci, a sosit tocmai de la Praga primul echipament complet, în culorile studentesti traditionale pe plan mondial, alb-negru în dungi (culori "U"-iste până în ziua de azi), un rând de ghete de crom, toate procurate de Mihai Tripa (primul portar al lui "U") si Andrei Suciu, ambii studenti la Politehnica din capitala Cehiei. Se poate spune că, în conditiile grele din acea perioadă, cei doi au avut mare noroc că au găsit de vânzare echipament în aceste culori. Altfel, cine stie în ce culori ar fi evoluat astăzi Universitatea?!...
    Meciul, arbitrat de arădeanul Bischoff, a fost câstigat de clujeni cu scorul de 3-1. "U" a fost însotită încă de la prima deplasare de un numeros grup de studenti clujeni. Aici, la Arad, s-a născut îndemnul «Tempo "U"! Haide "U"!», care se mai aude si astăzi pe stadion.


    Articol de Gheorghe I. Bodea (Ziarul Clujeanului), luat de pe ucluj.ro
    [B]Cluj-Napoca centru UNIVERSITAR nu feroviar[/B]
    [B]VETI FI IARASI [COLOR="DarkRed"]c[/COLOR]E ATI [COLOR="DarkRed"]f[/COLOR]OST SI MAI [COLOR="DarkRed"]r[/COLOR]AU DECAT ATAT[/B]

  3. #3
    st"U"dent t.b.'s Avatar
    Join Date
    Jun 2005
    Location
    Cluj
    Posts
    4,154
    Reputatie
    1

    Finala cupei editia 1965

    Finala Cupei, ediţia 1965


    * Ştiinţa Cluj - Dinamo Piteşti 2-1

    * Marcatori: R. Câmpeanu 11, Ivansuc 55 / Ţurcan 65

    * Ştiinţa: Moguţ - Marcu, Georgescu, Grăjdeanu, R. Câmpeanu - V. Alexandru, Neşu - N. Szabo, Ivansuc, Adam, I. Suciu. Antrenor: Andrei Sepsi.

    * Dinamo: Niculescu (17 Matache) - Gh. Radu, Stoenescu, Stelian, Badea - Ţârcovnicu, Dobrin (62 Zimmer) - Ionescu, Ţurcan, N. Nagy, C. David. Antrenor: Vintilă Mărdărescu.

    * Arbitri: N. Mihăilescu, Al. Pârvu, M. Niţă (toţi din Bucureşti)

    * Data: 11 iulie 1965

    * Stadion: Republicii (Bucureşti).

    * Spectatori: 30.000.

    http://img363.imageshack.us/img363/4825/cupa2rl.jpg
    Unul dintre jucătorii Ştiinţei din 1965, Paul Marcu, primind flori pe aeroportul clujean, după victoria din finala Cupei României
    FOTO: Arhiva Gh. I. Bodea




    Nunta lui Adam

    Clujenii s-au calificat în finală graţie tinereţii. În penultimul act, ei remizaseră cu Progresul Bucureşti, 2-2, dar regulamentul dădea câştig de cauză formaţiei mai tinere. Ştiinţa avea o medie de vârstă de 26 de ani, 11 luni şi 24 de zile, iar Progresul - 27 de ani, o lună şi 25 de zile. Diferenţă mai mică de două luni!

    Pentru golgheterul Mihai Adam, finala Cupei a coincis cu un eveniment major al vieţii: căsătoria. El a plecat spre Bucureşti direct de la nuntă şi s-a reîntâlnit cu soţia sa abia luni, când au continuat petrecerea împreună cu colegii de echipă.

    Meciul din finală, cu Dinamo Piteşti, n-a avut istoric. Remus Câmpeanu, cu un şut de la 30 de metri, şi Zoltan Ivansuc, pătrundere pe dreapta şi şut imparabil de la 18 metri, au rezolvat problema câştigătoarei în prima oră de joc. Mai mult, acelaşi Ivansuc a avut şi o bară. Replica argeşeanului Ţurcan nu a fost decât o palidă consolare. Cupa venea sub Feleac, iar Clujul era în sărbătoare!


    http://img363.imageshack.us/img363/1202/sepsi5ch.jpg
    După ce a câştigat Cupa României, regretatul antrenor Andrei Sepsi (foto) a spus: "Am aşteptat ziua asta 32 de ani. Eu am mai jucat finala o singură dată, în 1933-34, dar marele atac al Ripensiei m-a străpuns de cinci ori. Astăzi sunt fericit"
    FOTO: Arhiva Gh. I. Bodea



    "Campioana elanurilor nestăvilite"

    Ioan Chirilă şi Mircea Luca încheiau cartea "Şepcile roşii" cu următoarele cuvinte, care se dovedesc a fi, după 35 de ani, la fel de proaspete: "Universitatea Cluj a învins şi a pierdut atunci când nu se aştepta nimeni. Până şi victoria ei din Cupa României este rezultatul unor coincidenţe de calendar, când studenţii au găsit forma maximă prin legile hazardului. <U> a încercat de câteva ori să fie mai mult decât poate. A încercat să uite ceea ce este. A încercat, în ultimă instanţă, să nu mai fie <U>, jertfind minunata potcoavă neagră de pe pieptul ei studenţesc, în numele dorinţei de a fi ceea ce niciodată nu va putea fi. Universitatea Cluj va fi întotdeauna doar o campioană a elanurilor nestăvilite. Poate exista oare un titlu mai frumos?".

    Întâlniri şi amintiri

    Din echipa Ştiinţei care a câştigat Cupa României au murit trei fotbalişti (Paul Marcu, Vasile Alexandru, Zoltan Ivansuc), precum şi antrenorul Andrei Sepsi. Dacă Simion Moguţ, Remus Câmpeanu, Mihai Adam şi Ioan Suciu au rămas în Cluj, ceilalţi s-au răspândit în Ardeal. Astfel, căpitanul Traian Georgescu a ajuns la Târgu Mureş, Paul Grăjdeanu, la Sibiu, Mircea Neşu (tatăl fotbalistului de la Steaua), la Oradea, iar Nicolae Szabo, la Baia Mare. "Obişnuim să ne întâlnim anual, de obicei la Baia Mare, să mai povestim despre acea performanţă", a mărturisit, Remus Câmpeanu.

    http://img363.imageshack.us/img363/6074/campeanu1ko.jpg
    Remus Campeanu

    Gelu Radu - Clujeanul
    [B]Cluj-Napoca centru UNIVERSITAR nu feroviar[/B]
    [B]VETI FI IARASI [COLOR="DarkRed"]c[/COLOR]E ATI [COLOR="DarkRed"]f[/COLOR]OST SI MAI [COLOR="DarkRed"]r[/COLOR]AU DECAT ATAT[/B]

  4. #4
    st&quot;U&quot;dent t.b.'s Avatar
    Join Date
    Jun 2005
    Location
    Cluj
    Posts
    4,154
    Reputatie
    1
    Din cartea "Confesiunile unui veteran al gazonului - Remus Cimpeanu" scrisa de Ion Cupen

    - Care este totusi urma lasata de "U" in fotbalul romanesc?
    - "U" a rezistat 50 de ani si mai bine in prima scena a fotbalului romanesc, pare-mi-se fara egal in fotbalul nostru. Gandindu-ma la acest lucru, prefigurand viitorul, stiind pe cine reprezinta aceasta echipa, imi vine acum in minte o imagine dintr-o carte de basme, faurita demult. Nu-mi mai amintesc amanunte, dar un flacau, un Fat-Frumos ajunsese sa haladuiasca printr-o campie, pe taramul "Tineretii fara batranete si vietii fara de moarte". Mi se pare ca pana la urma si-a pierdut privilegiile fiindca a trecut un hotar interzis, in ciuda avertismentelor. Pana nu demult "U" s-a miscat si ea pe aceste meleaguri si credeam ca nu va cadea niciodata intr-o greseala, astfel ca sa-si piarda atu-urile. Pentru ca "U" a reprezentat intr-adevar, simbolurile idealurilor tineresti. La 17, la 20, la 50 de ani, lumea se crede mereu tanara sau tinde sa fie tanara, ori numai viseaza sa fie tanara. In fine, calitatea de student presupune, la fel, o junete plina de farmec; unii au trecut prin ea, altii si-o reprezinta in virtutea unei prejudecati. Cert e ca multa lume s-a atasat de "U", crezand ca tot ce zboara se mananca, au facut, de regula, nazbatii in campionat, au batut aproape mereu echipe incoronate, pentru a capota apoi in fata mediocritatii. Aceasta superficialitate a tineretii a fost ocrotita de dragostea tuturor, rasplatita in parte de imprevizibilul care place spectatorilor, in comportarea formatiei. Cred ca simpatia care a infasurat-o pe "U" Cluj-Napoca ca intr-un scutec cald mai are si alte suporturi: lumea a aflat, nu putea sa auda, de atmosfera de fair-play din sanul echipei, de puritatea relatiilor dintre jucatori, de spiritul de campioana a unei comportari academice. "U" a constituit pentru multe generatii, ca orice echipa de fotbal, in general, un mijloc educational. La noi au venit oameni fara argumente prea tari, care au plecat realizati pe plan social. La "U" a existat mereu un nucleu de calitate in jurul caruia s-au strans ceilalti, din instinct, dornici de inflorire morala si materiala. Asa se face ca "U" a format oameni, a format oameni pe banda rulanta. "U" s-a jucat cu orice, cu mingea, cu golurile, cu adversarii, cu examenele chiar, dar nu si-a permis niciodata sa se joace cu arma sa de capetenie: disciplina interioara a cabinei sale. In scopul acesta "U" si-a imputernicit capitanii de echipa, mai mult decat in alte parti, alesi fiind pe baza unei democratii totale, prin scrutin, si investiti cu credit nelimitat. La noi capitanul de echipa este un catalizator, un om care conduce, care ocroteste, care rezolva, care vegheaza ca elanul nostru sa tina cumpana dreapta. Asa se explica faptul ca in perioada postbelica timp de mai bine de 25 de ani "U" nu a avut decat trei capitani de echipa: dr. Luca, Georgescu si Cimpeanu. Cel mai destoinic, Georgescu a fost mai mare capitan de echipa decat jucator. El mergea pana intr-acolo, incat apara interesele noastre, chiar daca masurile propuse il lezau pe el insusi. Se batea pentru coechipieri fara nici o revendicare personala. Si nu mi se pare intamplator ca in perioada de degradare "U" nu a avut un capitan de echipa de talia celor amintiti.
    [B]Cluj-Napoca centru UNIVERSITAR nu feroviar[/B]
    [B]VETI FI IARASI [COLOR="DarkRed"]c[/COLOR]E ATI [COLOR="DarkRed"]f[/COLOR]OST SI MAI [COLOR="DarkRed"]r[/COLOR]AU DECAT ATAT[/B]

  5. 1st September 2005, 20:19
    Reason
    aiurea

  6. #5
    st&quot;U&quot;dent t.b.'s Avatar
    Join Date
    Jun 2005
    Location
    Cluj
    Posts
    4,154
    Reputatie
    1
    Aurel Guga - primul capitan al nationalei


    Aurel Guga a purtat banderola la primul meci oficial al Romaniei, in 1922, cu Iugoslavia (2-1). Atacantul Universitatii a participat la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris. Guga a fost socotit de toti specialistii vremii ca unul dintre cele mai valoroase produse ale fotbalului romanesc din toate timpurile. A murit tragic, inecat in Bega, la doar 39 de ani, in urma unui accident rutier.
    Pe Aurel Guga, cronicarii vremii l-au descris ca fiind prototipul fotbalistului modern. Un jucator "cu viteza, sut puternic, joc combinativ". Ioan Chirila a redat in cartea sa "Finala se joaca astazi", aparuta in 1967, o formatie nationala a tuturor timpurilor: Voinescu, Vogl, Apolzan, Vintila, Petschovschi, Bindea, Guga, Baratki, Petea, Vilcov, Dobay. Putini stiu insa ca Guga, fostul atacant al Universitatii Cluj, a fost primul capitan al "nationalei", la primul meci international oficial disputat de Romania pe 8 iunie 1922, cu Iugoslavia, reusind chiar sa marcheze golul victoriei in minutul 61, scor 2-1.
    Guga s-a nascut in 1900 la Cuvin, o comuna din Banat, a terminat liceul la Oravita, iar mai apoi s-a mutat la Lugoj, unde debuteaza la echipa locala Vulturii, alaturi de Giurgiu si Bonciucat, alte doua foste glorii studentesti. Pentru ca a dorit sa urmeze Academia Comerciala din Cluj, Guga ajunge sa joace fotbal la Universitatea. La 22 de ani, talentul lui Guga ca fotbalist incepe sa erupa, culegind rapid elogiile presei vremii. |n ianuarie 1922, o revista vieneza, "Panorama", ii dedica aproape o pagina, cu o poza mare, scriind despre el ca este "un atacant de exceptie".
    Istoricul clujean Gheorghe Bodea a consemnat intr-o monografie dedicata clubului studentesc chiar o marturie a lui Rudy Wetzer, fostul atacant al Chinezului si coleg la "nationala", despre puterea sutului lui Guga, in meciul cu Iugoslavia din 1926, scor 3-2. "Guga a scapat de Premel si alearga ca Peter (recordman la 100 metri). Rodin ataca prin alunecare, dar Guga sare ca la triplusalt, zboara spre minge si suteaza din voleu. Mingea loveste bara transversala, care se zguduie. Eram acolo! Apoi musca varul liniei de poarta si din nou revine in bara. Ce forta avea sutul lui Guga! Ma uit electrizat. Mingea prinde muchia dinspre plasa a barei, cade in poarta, anuntind intregului stadion golul", a marturisit Wetzer.
    Pe vremea sa, suprematia in fotbal o detinea Chinezul Timisoara, din care se alegea grosul echipei nationale. |ntotdeauna, printre timisoreni, isi facea loc Guga, desemnat apoi capitanul "tricolorilor" ani la rindul. |n perioada octombrie - noiembrie 1923, "U" Cluj face primul sau turneu in strainatate, fiind invitata in Franta de oficialitatile din Grenoble pentru inaugurarea stadionului orasului. Clujenii joaca mai intii la Lyon cu o selectionata a orasului, cistigind cu 5- 2. Guga a marcat trei goluri. A doua zi, presa franceza i-a apreciat evolutia, scriind ca e un jucator de talie mondiala. Tocmai pentru ca atunci se prefigura ideea unui joc Anglia-restul Continentului, francezii l-au propus in echipa Europei.
    La Grenoble, "studentii" au reusit un meci de neuitat, scor 3-0. Guga i-a incintat din nou pe francezi, printr-o evolutie magnifica, incununata cu doua goluri. Dupa terminarea facultatii in 1925, joaca pentru o scurta perioada la Petrosani, dupa care s-a intors din nou la prima iubire, Universitatea Cluj, unde a jucat pina in 1930. Clujul il paraseste dupa aproape un deceniu pentru a evolua la Banatul Timisoara. Numit administrator financiar al orasului de pe Bega, Guga moare in 1939 intr-un accident tragic de masina. |n urma sa au ramas doar povestirile si amintirile celor care l-au cunoscut: "În prima perioada, i-am avut pe Guga si Wetzer, in a doua pe Baratki si Bindea, iar in a treia pe Bazil Marian, Petschovschi si Constantin. Dar dintre toti care este cel mai bun din toate timpurile? Apai, domnule, ca Guga nu s-a mai nascut altul!".


    "Cel mai mare artist pe care il cunosc este Guga pentru ca, in picioarele lui, mingea suna, iar iarba fosneste a umilinta", Traian Grozavescu, tenor la Opera din Cluj in anii '30


    "Guga a fost unul dintre cei mai mari jucatori pe care i-a dat pamintul asta, al nostru. Si poate cel mai complet. Si cel mai modern", Ioan Chirila, in cartea "Finala se joaca astazi"


    http://img132.imageshack.us/img132/5496/u19204nx.jpg
    Una din primele fotografii ale echipei de fotbal a Universităţii, realizată în 26 septembrie 1920, cu E. Meţianu, Tripa, P. Petica (de la stânga la dreapta, pe rândul de jos), Brutus Raţiu, Nichin, I. Popescu-Spitz (rândul din mijloc), Şerlo, Văţianu, Bonciucat, Iosof şi Ciulei


    Tenorul Grozavescu, pedepsit pentru "U"

    Unul dintre cei mai infocati suporteri ai lui Guga a fost tenorul Operei din Cluj, Traian Grozavescu, poate cel mai mare tenor roman al tuturor timpurilor. El nu lipsea niciodata de la meciurile lui "U" Cluj, intrind in conflict cu conducerea Operei. Deoarece absenta de la spectacole, directorul Operei, Popovici-Bayreuth, a inceput sa-l programeze intentionat in fiecare duminica de la ora 15:00, cu "Paiate" si "Cavaleria Rusticana". În pauze, dadea telefon pentru a afla ce fac favoritii sai, iar publicul meloman din sala stia dupa buna sau reaua dispozitie a tenorului, determinata si de ultimele semne venite din culise, daca "U" Cluj se afla in avantaj sau era condusa pe teren propriu.


    4 goluri a inscris Aurel Guga pentru "nationala" in 12 partide disputate, fiind primul jucator roman propus in echipa Europei


    Articol de Radu Bichis (Gazeta Sporturilor)
    [B]Cluj-Napoca centru UNIVERSITAR nu feroviar[/B]
    [B]VETI FI IARASI [COLOR="DarkRed"]c[/COLOR]E ATI [COLOR="DarkRed"]f[/COLOR]OST SI MAI [COLOR="DarkRed"]r[/COLOR]AU DECAT ATAT[/B]

  7. #6
    st&quot;U&quot;dent t.b.'s Avatar
    Join Date
    Jun 2005
    Location
    Cluj
    Posts
    4,154
    Reputatie
    1
    Aventura lui Sepsi


    http://img132.imageshack.us/img132/4858/sepsi5gs.gif

    Andrei Sepsi, renumitul portar al Universitătii din perioada 1930-1937 a fost îndrumat la Cluj de un "U"-ist din vechea gardă, Sabin Tarla. Sepsi se bucurase de o mare faimă, cu deosebire după jocurile balcanice din vara anului 1933, desfăsurate la Bucuresti, când a fost portarul echipei nationale.
    Această competitie a rămas în istorie drept "Balcaniada lui 13-0".
    Rememorând acele zile de glorie, Andrei Sepsi mărturiseste: "Cea mai frumoasă amintire a vietii mele de portar? Balcaniada din 1933. Visul de aur al fiecărui portar: să nu primească gol. Si asta în trei partide consecutive: cu Bulgaria (7-0), cu Grecia (1-0) si cu Iugoslavia (5-0). Nu voi uita nici ziua aceea când studentii bucuresteni m-au condus la Gara de Nord, în vreme ce la Cluj mă asteptau, cu ovatii si flori, sute de oameni entuziasti.
    M-am întrebat atunci: «de ce mă sărbătoresc tocmai pe mine?». Si am aflat mai târziu răspunsul: pentru că de fiecare dată trebuie găsit un erou. Pentru mine, însă, la Balcaniada din 1933, toti jucătorii din echipă au fost eroi. Si apărătorii, stâlpi de netrecut, ca Vogl, Albu, Robe, Moravetz, Kotormanyi, Lakatos, si înaintasii, Bindea, Kovacs, Petea Valcov, Ciolac, Bodola si Dobay, cu suturile si golurile lor de aur".
    La sfârsitul anului 1934, Balcaniada de la Atena începea fără ca Sepsi, marele portar al Universitătii Cluj, să fie convocat, spre nemultumirea întregii opinii publice si a ziarelor din tară. România a debutat la competitie în 26 decembrie, cu Grecia, 2-2.
    In cursul zilei de sâmbătă, 29 decembrie 1934, conducerea clubului Universitatea Cluj a primit un telefon de la Atena, în care se sugera ca Sepsi să fie gata de plecare, deoarece oficialii erau nemultumiti de forma lui Burdan în urma meciului cu grecii. Sepsi a plecat, o zi mai târziu, spre Bucuresti, unde l-au asteptat delegatii Federatiei, în timp ce vânzătorii de ziare strigau titluri de articole apărute în presa sportivă din Capitală în acea dimineată: "Solutia salvatoare! Sepsi pleacă astăzi cu avionul la Atena!".
    In căutarea unei solutii eficiente care să-l ajute pe Sepsi să ajungă la timp în Grecia, locotenent-comandorul de aviatie Mincu a propus Federatiei ca un avion special să-l ducă pe portar la Atena. Un om cu o inimă de aur, un suflet nobil si generos, aviatorul Gheorghe Bănciulescu, eroul nostru din primul război mondial, cel cu proteze la ambele picioare, un as al aviatiei, fără să tină seamă de faptul că este Anul Nou, fără să se sperie de furtuna de zăpadă care s-a abătut asupra tării, era gata să decoleze de pe aeroportul Pipera, purtând în carlingă alături de el pe portarul lui "U" si al nationalei, Andrei Sepsi.
    Conform programului de drum, la 31 decembrie 1934, după masă, micul avion cu două locuri, ocupate de aviatorul Gheorghe Bănciulescu si de portarul lui "U", Andrei Sepsi, decola de pe aeroportul Pipera. Destinatia: Balcaniada de la Atena. A doua zi, ziarele anuntau panicate că avionul dispăruse fără urmă. Cunoscând itinerariul, federalii nu s-au emotionat, deoarece credeau că pilotul făcuse o escală la Salonic. Târziu de tot, Sofia a comunicat stirea că avionul s-a aprovizionat cu benzină în Bulgaria, apoi a decolat din nou si a fost văzut zburând la mică înăltime deasupra coastelor Mării Negre, în directie contrara Atenei.
    De fapt, ce se întâmplase? Avionul a oprit să alimenteze la Burgas (Bulgaria), dar din cauza unor tergiversări de ordin organizatoric, cei doi au fost nevoiti să-si petreacă Anul Nou pe acel aeroport. In dimineata zilei de 1 ianuarie 1935, avionul a decolat, dar, după câteva zeci de kilometri, pilotul a observat o functionare neregulată a motorului. Facând o revizie sumară, a constatat că benzina care i s-a pus la dispozitie pe aerodrom era impură, lucru care l-a facut să-si dea seama că o continuare a zborului devenea imposibilă.
    Motorul functiona din ce în ce mai prost, asa că, la 20 de kilometri de Mangalia, a trebuit să ia o hotărâre eroică: să aterizeze fortat. A reusit să aducă aparatul la sol cu brio, iar drumul până la Mangalia a fost făcut de cei doi cu o cărută care trecea întâmplător pe sosea. Sepsi nu a mai ajuns la Balcaniadă, dar a trecut prin cea mai teribilă aventură a vietii lui.


    Articol de Gh. I. Bodea (Ziarul Clujeanului)
    [B]Cluj-Napoca centru UNIVERSITAR nu feroviar[/B]
    [B]VETI FI IARASI [COLOR="DarkRed"]c[/COLOR]E ATI [COLOR="DarkRed"]f[/COLOR]OST SI MAI [COLOR="DarkRed"]r[/COLOR]AU DECAT ATAT[/B]

  8. #7
    st&quot;U&quot;dent t.b.'s Avatar
    Join Date
    Jun 2005
    Location
    Cluj
    Posts
    4,154
    Reputatie
    1

    "U" &#206;N BEJENIE
    (articol apărut &#238;n ziarul CLUJEANUL)
    04 August 2003
    de Gelu RADU


    &#206;n 1940, după ce nord-vestul Transilvaniei a fost rupt din trupul ţării prin Dictatul de la Viena, mii de clujeni au ales refugiul. Printre ei, jucătorii şi conducătorii echipei de fotbal Universitatea Cluj, care au refuzat să joace &#238;n campionatul maghiar.

    Pentru a reconstitui cele &#238;nt&#226;mplate atunci, CLUJEANUL s-a deplasat la Sibiu, a studiat ziarele vremii şi a vorbit cu istorici şi martori ai acelor vremuri. Concluzia? Prin "bejenia de la Sibiu", "U" a făcut unul dintre cele mai frumoase gesturi din istoria fotbalului rom&#226;nesc.

    UN LOC &#206;N PLUS

    "Smulşi, ca şi mulţi oameni ai locului, de la rosturile lor, forţaţi să părăsească &#238;n grabă Clujul, cei care p&#226;nă mai ieri erau &#238;nt&#226;lniţi la arenă, la bazin sau pe pista Parcului Sportiv, urcau Dealul Feleacului şi, din punctul cel mai &#238;nalt, căutau cu privirea spre locurile dragi lor de care trebuiau să se despartă", scria &#238;n Almanahul Aniversar "U-75".

    Deoarece evacuarea oraşului s-a făcut &#238;ntr-un termen foarte scurt, sportivii nu au luat cu ei nici echipamentul şi nici mingi, doar carnetele de legitimare ale jucătorilor. Prin grija lui Viorel Tănase, fost portar al echipei &#238;ntre anii 1927-1930, fotbaliştii au primit bocanci de joc de la fabrica de &#238;ncălţăminte din Sibiu. Echipamentul a fost confecţionat la Cisnădie, unde erau mai multe fabrici de tricotaje.

    &#206;n sezonul 1939-1940, "U" nu-şi c&#226;ştigase dreptul de a evolua &#238;n prima divizie. Cu toate acestea, după primele trei etape, Federaţia Rom&#226;nă de Fotbal a decis să suplimenteze numărul de locuri &#238;n Divizia A, de la 12 la 13, pentru a sprijini moral echipa clujeană aflată departe de casă.

    AJUTORUL ARMATEI

    &#206;n 6 octombrie 1940, ziarul "Foaia poporului" publica un ordin al ministrului Apărării Naţionale prin care se punea la dispoziţia Universităţii "Regele Ferdinand I" din Cluj localul cazarmei "Avram Iancu" şi al Şcolii Speciale de Cavalerie din Sibiu, fără grajduri şi dependinţe.

    Astfel, problema continuării studiilor era rezolvată. Jucătorii lui "U", majoritatea studenţi, aveau o zi pe săptăm&#226;nă dedicată instrucţiei, fiind consideraţi militari &#238;n termen redus. La &#238;nceputul lunii decembrie 1940, gruparea clujeană era recunoscută juridic sub numele de "Clubul sportiv studenţesc Universitatea Cluj-Sibiu".

    CAZAREA ŞI MASA


    Iniţial, prin grija Protopopului Miron Neagu, o parte din jucători au fost cazaţi la căminul Seminarului Teologic. Din cauza numărului mare de refugiaţi, erau cazuri &#238;n care sportivii stăteau &#238;n camere cu c&#226;te 12 paturi. După un timp, au fost mutaţi la internatul unei &#238;ntreprinderi.

    Alţi "U"-işti, mai norocoşi, stăteau la rude sau la suporteri care le puseseră camere la dispoziţie. Un exemple &#238;l constituie Nicolae Szoboszlay, primit cu braţele deschise de doctorul Traian Stoicoiu, renumit chirurg şi mare suporter al "alb-negrilor".

    Alimentaţia a fost o problemă grea &#238;n perioada bejeniei, mai ales că războiul determinase o criză de hrană. &#206;n general, clujenii m&#226;ncau la cantina internatului unde erau cazaţi, dar au &#238;nceput să şi improvizeze. Pe malul Cibinului, ei au &#238;nvăţat să prindă peşte cu m&#226;na. Prada era dusă la restaurantul "Răscruci", care le oferea, la schimb, m&#226;ncare gătită.

    Spre sf&#226;rşitul bejeniei, clujenii au folosit o altă metodă de a-şi rotunji veniturile: sub conducerea lui Szoboszlay şi a lui Jivkovici, lotul mergea la colindat. Melodia lor preferată era "O, ce veste minunată".

    CAMPIONATUL DE RĂZBOI

    "U" a disputat prima partidă oficială de la Sibiu &#238;n 20 octombrie 1940, pierdută &#238;nsă &#238;n faţa Sportului Studenţesc: 1-2. Meciul a fost urmărit de o audienţă-record: 2000 de persoane. Dar campionatul 1940-1941 avea să fie suspendat din cauza izbucnirii războiului anti-sovietic. "U" era clasată pe locul 11, cu două meciuri mai puţin disputate.

    &#206;n următorul sezon, competiţia s-a disputat pe zone geografice, fiind denumită "Cupa Basarabia". "U" a c&#226;ştigat seria a 5-a, iar apoi s-a calificat p&#226;nă &#238;n semifinale, unde a fost &#238;nvinsă de Rapid cu 1-4.

    &#206;n vara anului 1942 s-a produs o nouă reorganizare, &#238;ntrecerea fotbalistică devenind "Campionatul de război". "U" era cea mai t&#226;nără echipă, av&#226;nd media de v&#226;rstă de 22 de ani! Clujenii au terminat campionatul pe locul 9.

    "U" a &#238;mplinit un sfert de veac de existenţă &#238;n bejenie, dar campionatul 1943-1944 nu s-a mai &#238;ncheiat din cauza războiului. "U" ocupa locul 3, după FC Craiova şi Rapid.

    "Băieţii s-au răsp&#226;ndit care &#238;ncotro. Era greu. Din ce &#238;n ce mai greu. Şi totuşi, parcă dinspre munte, venea o dungă de lumină... Venea, ea, dunga de lumină", scria doctorul Mircea Luca &#238;n volumul său de memorii, intitulat "Şepcile roşii".

    Cea mai bună performanţă a tinerilor clujeni &#238;n acea perioadă a fost accederea &#238;n finala Cupei Rom&#226;niei, &#238;n sezonul 1941-1942. Din păcate, "U" a fost &#238;nfr&#226;ntă la Bucureşti de Rapid, cu 7-1.

    DIN NOU ACASĂ

    Momentul &#238;ntoarcerii la Cluj, &#238;n 26 iulie 1945, este descris &#238;ntr-un paragraf emoţionant al cărţii lui Mircea Luca: "&#206;mi era parcă frică să calc pe pietre, pentru ca nu cumva ceva să se mişte şi să se schimbe. Chiar &#238;n ziua sosirii ne-am dus la stadion. Szony-baci era acolo, ca &#238;ntotdeauna. C&#226;nd ne-a văzut, n-a putut scoate nici un cuv&#226;nt. A stat aşa, vreo trei minute &#238;n şir. Nici nu clipea. Apoi, la fel de mut, s-a &#238;ndreptat spre un dulap. A deschis cu cheia şi a tras de un sertar mare, ca de scrin. Şi, cu aceleaşi mişcări de robot, a scos din sertar 11 tricouri alb-negre, aşezate cu grijă unul peste celălalt. Abia după ce le-a pus pe masă şi le-a netezit de c&#226;teva ori, i-am auzit glasul: . Nimeni n-a mai scos o vorbă. Mi-am holbat ochii ca să nu pl&#226;ng şi am căutat &#238;n grămadă tricoul cu nr. 5. Era tricoul meu. &#206;n timp ce-l trăgeam pe cap, am zăbovit, căut&#226;ndu-i gura, ca să-l pot săruta pe dinăuntru".




    SUPRAVIEŢUITORII. CLUJEANUL a stat de vorbă cu ultimii doi supravieţuitori ai bejeniei, Mircea Luca şi Nicolae Szoboszlay.

    Mircea Luca &#238;şi aminteşte că, din cauza războiului, campionatul se transformase &#238;ntr-un hibrid. "O echipă care era &#238;n refugiu, cu mare greutăţi, s-a adaptat rapid &#238;ntr-un oraş ca Sibiul, care ne-a primit exemplar. De fapt, pentru mine, Sibiul a fost un al doilea Cluj".

    Nicolae Szoboszlay nu a stat la Sibiu dec&#226;t c&#226;teva luni, din toamna lui 1943 şi p&#226;nă &#238;n primăvara lui 1944, c&#226;nd campionatul s-a &#238;ntrerupt: "M-a impresionat căldura cu care am fost &#238;nt&#226;mpinat. Eram un t&#226;năr elev şi cei care m-au convins să vin de la Aiud să apăr la mi-au purtat o grijă deosebită. De Universitatea m-am &#238;ndrăgostit instantaneu atunci c&#226;nd am auzit corul c&#226;nt&#226;nd imnul. Atunci am ştiut că voi juca la echipa studenţească!".


    OSPITALITATE SIBIANĂ.

    Ca unor oaspeţi de vază, jucătorilor de la "U" li s-a permis să folosească principalul stadion din Sibiu, care se numea Anef. Pe arena din Parcul "Sub Arini" evolua cea mai importantă echipă locală, "Şoimii", care le-a pus clujenilor la dispoziţie şi mingile necesare.

    &#206;n ciuda vremurilor tulburi, "U" a dorit să evite evaziunea fiscală. A cerut şi a obţinut de la Administraţia Financiară h&#226;rtie filigranată specială din care se confecţionau bilete, iar conducerea clubului plătea anticipat taxele pentru respectivele tichete.

    Astăzi, stadionul din Parcul "Sub Arini" zace &#238;n paragină. Sibiul este aproape inexistent din punct de vedere fotbalistic.


    PRIMA ECHIPĂ CU IMN.
    Un episod deosebit al bejeniei a fost compunerea primului c&#226;ntec dedicat unei echipe de fotbal din Rom&#226;nia. Compozitorii - Nelu Brateş, Seva Ivanov, Relu Constantinescu şi Mircea Olteanu - au format o trupă care a rămas cunoscută sub numele de "Zombby". Lansarea oficială a "imnului-marş" a avut loc la Teatrul Naţional din Sibiu, &#238;n faţa unei săli arhipline.

    Haide, U! Haide, U!
    Eşti simbolul tinereţii studenţeşti,
    Haide, U! Tempo U!
    Eşti simbolul unor inimi rom&#226;neşti

    Noi luptăm, să-nălţăm,
    Prin av&#226;nt, voinţă, z&#226;mbet şi prin c&#226;nt,
    Un trup nou - braţ de fier
    Suflet nou smuls din cer.
    Haide, U! Tempo U! Haide "U"!

    Suntem "U"-iştii Clujului iubit
    Uniţi cu toţii-ntr-un av&#226;nt
    Pornim din nou cu sufletu-nfrăţit
    La luptă, cu un singur g&#226;nd:
    Haide "U"! Haide "U"! (se repetă refrenul)


    LOTUL DE JUCĂTORI.

    &#206;n cartea "Agora U", istoricul clujean Gheorghe I. Bodea scrie că, &#238;n perioada bejeniei, pentru Universitatea au jucat 38 de jucători (&#238;n paranteze sunt notate numărul de partide, respectiv numărul de goluri marcate cunoscute): Medrea II (52, 0), Ţiereanu (51, 28), Medrea III (49, 5), Coracu (47, 21), Dascălu (45, 48), Dumitraş (41, 4), Joja (37, 2), Boroş (34, 0), Coman (33, 8), Jifkovici (28, 7), Muscă (27, 0), Costea (25, 0), Chirilă (21, 0), Bretoteanu (21, 0), Medrea I (21, 0), Luca (18, 0), Hintz (15, 1), Moldovan (14, 2), Maghear (14, 0), Adoc (13, 0), Ioanovici (12, 0), Păunescu (11, 0), Ţereanu (9, 0), Chendi (9, 0), S&#226;ngeorzan (8, 0), Vigu I (6, 0), Rădulescu-Jumate (4, 0), Cornea (3, 0), Crişan (2, 0), Kundt (2, 0), Peştean (2, 0), Szoboszlay (2, 0), Hulea (2, 0), Iancovici (2, 0), Ivan (2, 2), Mesaroş (1, 0), Potopeanu (1, 0), Tiberian (1, 0).

    &#206;n total, "U" a disputat 84 de meciuri, din care a c&#226;ştigat 49, a făcut 6 egaluri şi a pierdut de 29 de ori. A &#238;nscris 263 de goluri şi a primit 167.


    http://img327.imageshack.us/img327/2352/16ya.jpg
    FOTODOCUMENT. SIBIU, 1940. Una din primele poze făcute de "U". Printre jucători, Medrea II, Luca, Jivkovici, Dubău, Dumitraş şi Ţiereanu
    [B]Cluj-Napoca centru UNIVERSITAR nu feroviar[/B]
    [B]VETI FI IARASI [COLOR="DarkRed"]c[/COLOR]E ATI [COLOR="DarkRed"]f[/COLOR]OST SI MAI [COLOR="DarkRed"]r[/COLOR]AU DECAT ATAT[/B]

  9. #8
    obsolete Ess's Avatar
    Join Date
    Nov 2005
    Posts
    10,901
    Reputatie
    0
    E frumoasa istoria cateodata. Ce mama dracu cautatzi voi in B nu stiu...
    Oricum, Bafta maxima!

  10. #9
    me BAK's Avatar
    Join Date
    Feb 2006
    Location
    TX
    Posts
    4,483
    Reputatie
    1
    jur ca pana am terminat de citit totul parca ni-a stat inima in piept! nu stiam toate detaliile dar ma bucur ca ma mai aflat pt ca pur si simplu m-a facut sa ma simt mandru ca tin cu U

  11. #10
    !!35!! delboca's Avatar
    Join Date
    Feb 2004
    Location
    Cluj-Napoca
    Posts
    221
    Reputatie
    1
    ce echipa ce istorie bogata da asta e io nam cee face am crescut de mic copil in ograda din gruia si nun pot sa ma schimb paste noapte de la o casa la alta...................oricum mare echipa U CLUJ
    P.S. as vrea sa intre in A ca pana la urma sunt clujeni si nimeni nu-i mai presus in Ardeal si pote si in romania decat CLUJENII nu conteaza ca-s u-isti sau cfr-isti
    "In viata nu vor disparea niciodata apa, aerul si fraierul"-Cineva care are cap si il foloseste
    ---===[COLOR="Purple"]CFR Cluj[/COLOR]===---

  12. #11
    Int. Explorer Darius's Avatar
    Join Date
    Dec 2005
    Location
    Timisoara
    Posts
    1,067
    Reputatie
    1
    U Cluj este o echipa de traditie in fotbalul romanesc, are o istorie frumoasa si imi pare rau ca nu joaca in Divizia A....cred in acelasi timp ca este doar o problema de timp pana cand U Cluj va promova si Clujul va avea doua echipe de top in prima divizie fotbalistica a tarii.
    Multa bafta!
    Boots to unwashed masses!

  13. #12
    senior giginamol's Avatar
    Join Date
    Aug 2005
    Posts
    155
    Reputatie
    1
    Frumos threadul asta t.B, felicitari. Mai devreme sau mai tarziu veti renaste si voi.

  14. #13
    Banned King of Hell's Avatar
    Join Date
    Oct 2004
    Location
    Cluj-Napoca
    Posts
    2,856
    Reputatie
    0
    apai Gigi, cam lunga asteptarea...

  15. #14
    junior ParazitU 1919's Avatar
    Join Date
    Mar 2006
    Location
    CLUJ NAPOCA (fara gruia)
    Posts
    100
    Reputatie
    1
    sUntem mandrii de echipa noastra .... si de aceea am eu boala pe cfristi ca au "invadat" orasul si au lasat in umbra o echipa asa FRUMOASA !!
    [FONT="Comic Sans MS"][/FONT][B][/B] in clUj "U" nare RIVAL !!!

  16. #15
    sport legend
    Join Date
    Aug 2006
    Posts
    797
    Reputatie
    1

    Post

    Simbol la fier vechi


    Demontarea de pe stadionul "Ion Moina" a uriaşei litere ce reprezintă numele echipei este văzută ca o diversiune şi un afront de conducerea clubului

    &#206;n 1965, "U" Cluj a c&#238;ştigat Cupa Rom&#226;niei, după 2-1 &#238;n finală cu Dinamo Piteşti. &#206;n acelaşi an, stadionul a fost refăcut, iar la finalizarea lucrărilor pe tribuna oficială a fost instalat un uriaş "U", simbol al echipei clujene vreme de patru decenii. Acesta a fost tăiat &#238;n bucăţi şi dus la fier vechi, după ce zilele trecute a fost demontat pe motiv că distruge acoperişul tribunei principale.

    "U" a deranjat &#238;ntotdeauna
    S-a simţit acest lucru mereu &#238;n istoria acestui club. Nu &#238;nţeleg cu ce i-a &#238;ncurcat această literă, care este un simbol", a reacţionat ieri istoricul Gheorghe Bodea, autorul celei mai complete istorii a clubului Universitatea, care consideră jignitor gestul autorităţilor judeţene.
    "Noi vom protesta, pentru că lucrurile nu pot să răm&#238;nă aşa. Acest domn Berche nu pricepe că e vorba despre un simbol pus acolo pe vremea c&#238;nd el spunea, "mama, vin soldaţii"! Are şi el nişte şefi la Consiliul Judeţean, care, dacă nici ei nu vor &#238;nţelege, se vor alege cu oprobiul public", a reacţionat, la r&#238;ndul său, preşedintele clubului "U" Cluj, Lucian Danciu. Acesta spune că va solicita o &#238;nt&#238;lnire cu preşedintele Consiliului Judeţean, Marius Nicoară, pentru a-l convinge de necesitatea remontării literei U pe stadion. S&#238;mbătă, Universitatea va disputa primul meci pe stadionul rămas fără potcoava magică.

    Generaţii &#238;ntregi de jucători ai Universităţii şi-au făcut fotografiile de prezentare sub litera U, &#238;naltă de 3,5 metri, de la tribuna principală.

    "Tabla aia era ruginită"
    Ioan Berche, directorul RADPP, firmă ce se ocupă de reamenajarea stadionului "Ion Moina", a spus că arena ar putea răm&#238;ne fără potcoava de deasupra tribunei oficiale. "Din ce mi-a spus administratorul bazei, acea tablă era complet ruginită şi arăta jalnic. Un pericol public, deoarece la un v&#238;nt mai puternic putea cădea. Dacă cei de la club vin cu un sistem de prindere, care să nu afecteze hidroizolaţia, va fi reinstalat, dar asta pretinde costuri suplimentare şi trebuie şi autorizaţie", a comentat Berche.

    Szekely răm&#238;ne la "U"
    Comisia pentru Statutul Jucătorului a respins ieri cel de-al doilea memoriu al atacantului Janos Szekely de a deveni liber de contract. "Jucătorul afirmă că şi-a dat demisia de la club, dar el &#238;ncă joacă. Din această cauză este inadmisibilă cererea sa. &#206;mi pare rău pentru copilul ăsta că şi-a depus două memorii şi nu a avut c&#238;ştig de cauză. Cineva &#238;l &#238;ndeamnă să plece de acolo", a spus Ion Turculeanu, preşedintele Comisiei pentru Statutul Jucătorului. Szekely este impresariat de Ionel Codoban.

    Ben-Ben vrea clubul
    Societatea de construcţii Ben-Ben, &#238;mpreună cu un grup de firme, doresc să preia pachetul majoritar de acţiuni al clubului. "Am făcut o scrisoare de intenţie. Vrem să preluăm pachetul majoritar şi să investim la "U". "Să vedem dacă ne va fi acceptată propunerea. Va fi nevoie de bani foarte mulţi şi pentru aceasta am format un consorţiu cu alte c&#238;teva firme", a explicat Claudiu Dan, membru &#238;n Consiliul de Administraţie al firmei Ben-Ben, condusă de Ioan Bene.

    "Jucam pentru public"
    Fosta glorie a Universităţii, Remus C&#238;mpeanu, consideră că viaţa extrasportivă a jucătorilor ce activează acum este una dintre cauzele rezultatelor negative. "Noi eram o echipă mai boemă, dar cu o ambiţie mare de a c&#238;ştiga, pe care nu o manifestam doar declarativ şi pe teren, ci şi &#238;n viaţa extrasportivă. Dorinţa noastră era să-i vedem fericiţi pe cei din tribună", a spus consilierul clubului. "Generaţia mea avea un spirit de echipă, foame de rezultate, foame de performanţă şi răutate &#238;n joc, şi c&#238;t o să fiu antrenor aici o să lupt pentru asta", a afirmat şi antrenorul Adrian Falub.


    http://gsp.ro/index.php?a=55172&shift=1

  17. #16
    junior comisaru's Avatar
    Join Date
    Jan 2006
    Location
    New Jersey
    Posts
    112
    Reputatie
    1
    Cam veche stirea asta...oricum, simbolul va fi inlocuit cat de repede

    "De asemenea, tot pentru cosmetizarea arenei, arhitectul-sef al orasului, Adrian Iancu, le-a prezentat sefilor Universitatii un proiect pentru inlocuirea uriasului simbol U, demontat in urma cu ceva vreme din cauza ca era intr-o stare avansata de degradare. Noul U va fi montat in cel mai scurt timp, deasupra tribunei 0, dar si la intrarea dinspre vestiare, iar prima locatie va fi luminata pe timp de noapte."

    Alin SUTEA - www.ziuadecj.ro - 13 10 06

    http://www.sepcile-rosii.com/home.htm
    Artificial intelligence doesn't stand a chance against natural stupidity
    [I][B][COLOR="Red"]Sepcile Rosii[/COLOR][/B][/I]

  18. #17
    sport legend SilverZeus's Avatar
    Join Date
    Dec 2003
    Location
    Turda, Cluj-Napoca
    Posts
    1,513
    Reputatie
    1
    ...scuze de off-topic: spuneti-mi va rog, a cui e melodia din fundal la siteul www.sepcilerosii.ro ???? TNX
    [U][B]
    You watch some teams these days and you wonder if they just met on the playground and decided to choose up sides.[/B][/U]Dennis Rodman

  19. #18
    incepator
    Join Date
    Oct 2006
    Posts
    1
    Reputatie
    1
    Daca sunteti asa de buni , atunci la anul ne vom vedea in liga 1

  20. #19
    junior comisaru's Avatar
    Join Date
    Jan 2006
    Location
    New Jersey
    Posts
    112
    Reputatie
    1
    Quote Originally Posted by SilverZeus View Post
    ...scuze de off-topic: spuneti-mi va rog, a cui e melodia din fundal la siteul www.sepcilerosii.ro ???? TNX
    Kernkraft
    Artificial intelligence doesn't stand a chance against natural stupidity
    [I][B][COLOR="Red"]Sepcile Rosii[/COLOR][/B][/I]

  21. #20
    junior gruppo_centrale's Avatar
    Join Date
    Mar 2005
    Location
    Cluj Napoca
    Posts
    129
    Reputatie
    1
    extraordinar! traditia "Universitatii" in citeva pagini... "boala" grea sa fii suporter la "U"!
    NUMAI "U"!!!

  22. #21
    forever dog Bancheru's Avatar
    Join Date
    Oct 2006
    Location
    Cluj
    Posts
    62
    Reputatie
    1
    Ati auzit careva de fostul jucator al Universitati Cluj, Vasile Manu.

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •