Evident ca e o gresit sa cautam cauzele esecului din aceasta campanie de calificari intr-o singura directie.
Toata lumea ar trebui sa fie de acord ca vina este impartita si imi permit sa recapitulez cateva dintre cauze, ordinea n-are importanta:
1. Selectia facuta pe parcursul peliminariilor (s-a incercat un schimb de generatie "din mers" cu destule ezitari si evidente momente de neinspiratie - vezi insistenta cu Ad. Ilie, Gh. Popescu si Filipescu, "momentul Reghencampf" etc.).
2. Haosul care domneste la nivelul federatiei. Dincolo de diferitele scandaluri intretinute de ziare, oamenii care conduc destinele fotbalului romanesc sunt absolut incompetenti, cred ca nu sunt capabili sa se conduca nici pe ei insisi daramite pe altii. Lectia gazonului impracticabil de pe Ghecea din meciul cu Norvegia nu si-au insusit-o (desi au avut tot timpul din lume) pentru intalnirea cu danezii de la Bucuresti. Toata aceasta istorie iti dau imaginea unor oameni total neajutorati d.p.d.v. al facultatilor mintale, ei sunt genul de persoane pe care-ti vine sa le ajuti sa traverseze strada pentru ca sunt incapabili sa o faca singuri. Trec peste "greselile politice" care au fost mentionate intr-o postare anterioara, pentru ca deja lucrurile devin prea subtile pentru "federalii" nostrii.
3. Jucatorii si conducerea tehnica. Nu am putut separa partea de vina a conducerii tehnice si a jucatorilor pentru greselile tehnice din teren si au fost destule. Ratari multiple, momente de neinspiratie in faze decisive, asezari in teren mai putin reusite, s.a.m.d. Atentie, vorbim de intreaga campanie de calificari.
4. Publicul, desi in crestere fata de ultimii ani in privinta atitudinii fata de jucatori, inca nu e 100% "al 12-lea jucator" si ma refer aici la meciurile de acasa. A fost, si asta nu o data, suficient ca echipa sa treaca printr-un moment mai greu si incurajarile asteptate din tribune nu s-au mai auzit.
Sa speram ca noi, marea majoritate a spectatorilor, suntem mai inteligenti ca "federalii" nostrii si vom sti sa corectam in viitor aceasta lipsa.
5. Ultimii, dar nu si cei din urma, cu voia dvs. arbitrii. Revoltatoare nu e atat presatia lui Urs Meier (un fel de ... Altmeyer la scara europeana) cat faptul ca ea incheie (oare? ) un deja lung sir de arbitraje "cu tendinta" in meciurile decisive, fapt care te poate face sa banuiesti - desi nu vor exista niciodata (stim lectia din batranul nostru campionat) dovezi palpabile - o actiune concertata impotriva noastra.
Am tinut sa revin cu enumerarea acestor lucruri cunoscute de toata lumea nu pentru a va plictisi ci pentru ca vreau, in final, sa fac o remarca: functie de emotia si frustrarea de moment ne grabeam sa admitem ca toate belelele ni se trag numai de la una sau alta din cauzele enumerate mai sus (or mai fi si altele).