Mda. Acum s-au mai linistit apele cat de cat, m-am mai calmat si eu.
Eu sunt genul care spera pana la capat, optimista tot timpul si marti m-am dus la meci cu convinsa ca ne putem califica. Aveam incredere in jucatori, in public. M-am vopsit pe fata, am stat tot meciul cu tricolorul pe umeri, din astea . Am cantat, batut din palme, sarit, tipat, huiduit, gesticulat, injurat, aratat _|_(m-am abtinut cat am putut ), le-am aratat fanilor greci 2-0 . Dupa cum am banuit, am nimerit fix in galerie, langa cel cu microfonul )))))))). Bine, ne-am mutat in coltul din stg. al Peluzei Nord() pentru ca nu puteam sta asa aproape de tobe(am probleme cu urechile). Am stat lipita de bara, cam langa corner. Momentul intonarii imnului a fost superb. Nu stiam de ce vad aparate din tribune indreptate catre noi; cand m-am uitat in sus, un tricolor imens acoperea peluza. A fost tare sa ma simt parte din coregrafie. Plus ca am vazut cum se pregateste o galerie(cum pregatesc steagurile alea imense, betele pentru tobe, cum se trimit oameni in mai multe zone ale peluzei, cum se dau indicatii despre cum trebuie ridicat banner-ul. Nu credeam ca e asa de organizat totul . ).
Despre meci in sine: am jucat mai bine decat in Grecia, dar nu suficient pentru a ne califica. Ocaziile mari au lipsit din nou...Centrarille au fost ori proaste, ori nu era nimeni la primire. Torje s-a zbatut mult, la fel si Maxim, mi-au placut mult si Chiriches si Hoban . In fine. Sunt mai multi vinovati: sistemul(sau Sandu si ceilalti din FRF, spuneti-i cum vreti), Piturca, jucatorii pe care "nu arde" tricoul nationalei(vorba lui Gica Popescu), valoarea scazuta, poate ca au contribuit si unele absente, offsideul de la primul gol din tur, penalty-ul neacordat noua. Ma rog, ultimele sunt detalii(nu cred ca au fost cruciale) care ma deranjeaza pe mine fiindca sunt foarte implicata.
Cand au inscris grecii, am simtit ca se prabuseste cerul peste mine. M-am taiat ca maioneza. Nu mai aveam entuziasmul ala care ma facea sa aplaud, sa cant, sa strig. La 1-1 parca am inviat. Am avut momente bune dupa, dar nu de ajuns pentru inca 2 goluri...Cred ca momentul in care banca Greciei a tasnit pe teren la final o sa imi ramana in minte mult timp de-acum incolo.
Totusi, am evoluat putin dupa campania asta: de pe locul 53 am ajuns pe locul 29, din urna 4 in urna 3 si am ajuns la baraj dupa ce inainte terminam pe 4 sau 5. E multumitor pana intr-un punct. E normal sa iti doresti mereu mai mult. Si cu un adversar ca Grecia, totusi parca nu aveam pretentii exagerate de la ai nostri cand eram destul de increzatori ca ne putem califica. Cu Piti in fruntea nationalei, nu se va schimba nimic chiar si dupa esecul asta, de maniera asta. Abia dupa ce vom scapa de el putem sa ne gandim la schimbari majore in bine.
Cu ce am ramas dupa campania asta: am fost alaturi de echipa la fiecare meci de acasa si am trait multe momente frumoase pe stadion. Cele triste fac si ele parte din fotbal.