Page 1 of 3 123 LastLast
Results 1 to 21 of 55

Thread: Pagini de istorie

  1. #1
    HERE'S JOHNNY!! Darkslowstar's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    La capatul Stelei
    Posts
    7,402
    Reputatie
    1

    Pagini de istorie

    Adrian Hārlab, la peste trei decenii īn slujba stegarilor



    Cunoscut ca un şlefuitor de talente la unul dintre cele mai bune centre de copii şi juniori din ţară, ca un tehnician care īşi cunoaşte meseria īn cele mai profunde amănunte, Adrian Hārlab, căci despre el este vorba, s-a īmpămāntenit la poalele Tāmpei şi a devenit una dintre personalităţile marcante ale fotbalului local.
    S-a născut īn Bucureşti, pe 26 august 1948. Ca pe toţi copiii, balonul rotund īl vrăjeşte şi este atras la 12 ani de echipa din Cotroceni, Progresul CPCS, cum se numea la acea vreme actualul FC Naţional. Antrenorii Simion Tudor şi Nicolae Gargorin, cunoscuţi ca buni tehnicieni īn acea vreme, conduceau īn egală măsură şi prima echipă din care făceau part cunoscuţii īn timp, Emil Dumitriu II, Greavu, Tache, Macri, Ţiţeica. Rămāne statornic la aceeaşi echipă, pānă cānd īşi satisface stagiul militar la Dinamo Obor, cu antrenorul Sebastian Tcaciuc. Pe parcurs, echipa devine Dinamo Victoria, care s-a transformat pe final īn Electronica Obor. Īn ediţia 1971/1972, Electronica cāştigă seria a IV-a a diviziei „C” şi participă la barajul de promovare īn „B”, ce a avut loc la Ploieşti. Formaţia bucureşteană nu are şansa de a obţine calificarea, clasāndu-se pe locul 3 īn grupă, dar Alexandru Meszaroş, secundul lui Nicolae Proca, la formaţia braşoveană, vede īn el potenţialul fundaş de care avea nevoie. Se transferă sub Tāmpa, dar debutul īn prima echipă de divizie A, se produce pe 11 martie 1973, la meciul de pe „Tineretului”, īn care „stegarii” i-au īnvins pe cei din Reşiţa, cu 5-1. Printre noii lui colegi se numărau nume care spuneau ceva īn fotbalul romānesc, Stere Adamache, Nicolae Pescaru, Mihai Ivăncescu (trio-ul ce fusese prezent pe stadioanele aztece, din Mexic, la mondialul din 1970), Theodor Anghelinei (nu peste mult timp component al Stelei şi al naţionalei), Petre Cadar, Csaba Gyorffy (cu care va sta pe banca tehnică a stegarilor, nu peste mulţi ani), Iuliu Jenei, Ion Alecu, Gheorghe Şerbănoiu, Ioan Nagy, Marian Paraschivescu, jucători care au făcut carieră sub Tāmpa. Pentru Adi Hārlab va fi īnceputul unui drum care continuă şi astăzi, după 32 de ani, ani īn care a jucat, apoi a antrenat la echipele de juniori, tineret, ani īn care a fost secund sau principal la echipa mare. Adi Hārlab a răspuns permanent prezent atunci cānd a fost chemat, dānd o mānă de ajutor īn momente de restrişte.
    Component al echipei medaliată cu bronz
    Nicolae Proca şi Alexandru Meszaroş īşi formează o echipă puternică, de temut, īn campionatul intern. Īn această formaţie, Adrian Hārlab īşi găseşte un loc aproape intangibil. Īn ediţia 1973/1974, stegarii īşi doreau şi au fost foarte aproape de realizarea visului, să egaleze performanţa colegilor lor din ediţia 1959/1960, cānd au stat ca un ghimpe īn spatele Stelei. Īn afara celor enumeraţi puţin mai sus, şi-au pus umărul la obţinerea locului 3 şi implicit a medaliei de bronz, Marius Purcaru, Vasile Papuc, Ion Mateescu, Leon Rusu, Constantin Zotinca. Adrian Hārlab a evoluat īn 28 din cele 34 de partide ale ediţiei. Pe plan internaţional, este component al echipei braşovene, care pe parcursul a numai trei minute, a īntors soarta unei calificări. „Stegarii” primiseră dreptul de a participa īn Cupa UEFA. Īn prima rundă i-au avut ca adversari pe turcii de la Besiktaş Istanbul. Īn primul meci pe „Ismet Inönö” au cedat cu 0-2. Īn al doilea, pe 2 octombrie, pe fostul stadion al „Tineretului”, īn minutul 87 era 0-0, moment īn care Petrică Cadar (actualmente antrenor la juniorii din Ghimbav) īnscrie primul gol. Toată suflarea, de 10.000 de suporteri, sperau īn cel de-al doilea pentru a-i duce īn prelungiri, gol pe care-l reuşeşte Gheorghe Şerbănoiu, īn minutul următor. Şi, pentru ca minunea să se producă pānă la final, acelaşi mijlocaş, Gică Şerbănoiu, īn minutul 89, aduce scorul la 3-0. Incredibil, dar adevărat, īşi spuneau cei care au asistat la această răsturnare incredibilă de scor. Parcă bucuria prea mare după această calificare īn turul doi, nu a fost de bun augur, pentru că, peste 21 de zile, la Hamburg, īn compania formaţiei locale, „Hamburger SV”, stegarii să sufere cea mai usturătoare īnfrāngere din īntreaga carieră: 0-8 (0-2). „Nimeni nu a putut şti ce s-a īntāmplat cu noi. S-au vehiculat o mulţime de versiuni, unele incrimināndu-ne, alţii incriminānd gazdele. Dar, cu certitudine, nimeni nu ne-a putut da un răspuns şi iată, de atunci au trecut atāţia amar de ani. Mai mult, pānă să deschidă scorul, prin minutul 20, noi am fost cei care am pus probleme şi puteam marca”, ne spunea Adrian Hārlab. Īnfrāngerea cu nemţii parcă a turnat plumb īn picioarele „stegarilor”. Se pierd meciuri importante acasă, cu ASA Tg. Mureş (1-2), īn care singurul gol braşovean este īnscris de fundaşul Adi Hārlab, cu Sportul şi cu formaţia constănţeană.

    Nu părăseşte echipa la necaz
    Pentru braşoveni urmează o perioadă grea, critică, cea mai neagră de la promovarea īn A, cānd cinci ani consecutiv activează īn divizia secundă. Adi Hārlab nu părăseşte corabia şi evoluează īn următorii trei ani pentru redresarea corabiei. După venirea ca antrenor a lui Constantin Tească, īn sezonul 1978/1979, Adi Hārlab se transferă la ICIM Braşov, unde lucrează cu Dinu Mateescu şi Ion Cazan. Evoluează īn B două sezoane īn echipa constructorilor, pentru că īn cel de-al treilea, echipa coborāse īn divizia „C”, unde recucerise dreptul de a evolua īn divizia secundă. Se transferă la Tractorul, unde l-a regăsit pe Alexandru Meszaroş, cu care evoluase cānd apăruse īn Braşov, care pregătea echipa, īmpreună cu Sandu Mutu, antrenorul care ulterior s-a transferat la Oradea. Īntre timp, īn 1980 urmează cursul de antrenori la Bucureşti, condus īn prima parte de Gheorghe Ola şi īn partea finală de Ion Motroc, curs pe care-l absolvă cu succes. Se hotărăşte ca la finalul campionatului 1982/1983 să pună punct carierei de jucător, īn momentul īn care la aproape 35 de ani, termină pe locul 2, cu Tractorul, īn seria a XII-a a diviziei C. O activitate de jucător dura pe o perioadă de 23 de ani şi pentru că nu poate să părăsească terenul de joc, se dedică activităţii de antrenor.

    Ca antrenor, preia grupe de copii ale stegarilor
    Avānd obţinut examenul de antrenor, Adi Hārlab se hotărăşte să o ia de jos, de la categoriile mici ale antrenorilor şi unde era cel mai bun prilej să lucreze, decāt la Centru de Copii şi Juniori de la FC Braşov. Iată-l īn 1983 preluānd echipa īn care a īndrumat paşii unor jucători, care au fost apoi cooptaţi fie la prima echipă, fie la formaţii divizionare. Pānă īn 1989 īşi face, să zicem, ucenicia de antrenor, după care a īnceput să fie curtat la echipe de anvergură. A īndrumat primii paşi ai lui Virgil Marşavela, Remus Ciolănel, Francis Marton, Răzvan Pancu.

    De la echipa de juniori, aproape de Cupa UEFA
    Priceperea lui Adi Hārlab nu este trecută cu vederea şi din ediţia 1989/1990 intră īn vederile primei echipe a stegarilor. „După meciul din etapa a VI-a, cānd prima echipă a pierdut la Oradea, cu 0-6, conducerea clubului i-a cerut lui Costică Ştefănescu demisia. Īn acel moment a fost instalat secundul acestuia, Dumitru Anescu, iar eu şi Csaba Gyorffy am fost numiţi secunzi. Ambii eram antrenorii clubului la Centrul de Copii şi Juniori. Am īncheiat turul pe locul 8, după care am avut un retur puţin norocos, pentru că două echipe au fost scoase (n.n. FC Olt Scorniceşti şi Dinamo Victoria), primind 6 puncte la adevăr, ajungānd să ne batem pentru un loc īn Cupa UEFA, cu Petrolul Ploieşti şi „Poli” Timişoara. Am pierdut cu Petrolul, acasă, cu 2-3 şi mi s-au anulat toate şansele pentru a juca īn UEFA. A fost ceva la acel meci, cred că unii dintre jucători nu şi-au apărat corect şansele, pentru că aveam o echipă bună, cu jucători experimentaţi şi eram peste Petrolul, ca valoare. Este mai bine să tac, chiar după atāţia ani”.
    La sfārşitul campionatului, pentru că nu şi-a atins obiectivul, s-a hotărāt schimbarea īntregii conduceri tehnice. „Eu m-am īntors la Centrul de Juniori, iar la echipă au fost numiţi Nelu Nagy şi Ion Alecu”. A evoluat la juniori pānă īn 1992, cānd grupa lui Marşavela şi-a terminat junioratul, iar din acel moment, a īnceput cu o alta, cu cei născuţi īn 1977/1978, formată din copii care au ajuns la echipe de primă divizie: Mugurel Buga, Vasile Ghindaru, Florin Anghel, Cornel Buta, Gabriel Simion, Florin Stāngă, Vasile Vărariu. „Pot afirma că a fost cea mai bună promoţie pe care personal am scos-o, deoarece majoritatea au promovat la echipa mare, iar unii au plecat la echipe valoroase”.
    Cum mai afirmam, Adi Hārlab era rechemat la prima echipă atunci cānd aceasta era la ananghie. Aşa s-a īntāmplat şi īn ediţia 1996/1997. „Īn 1996 la echipa mare, antrenor era Viorel Hizo, care a hotărāt să schimbe secunzii. I-a schimbat pe Nelu Nagy şi Nae Pescaru şi ne-a adus pe mine şi pe Csaba Gyorffy, care după numai cāteva zile a fost schimbat. Īn acel campionat, echipa a şi retrogradat. Īn retur, după trei etape, Hizo a plecat, iar eu am realizat interimatul pānă la venirea lui Mihail Marian, căruia i-am rămas secund. S-au tot vehiculat diferite ipoteze, cu retrogradarea. Adevărul era acela că echipa era formată īn mare parte din jucători din afară. Era foarte greu să-i stăpāneşti, toţi plecau după meci acasă, mai reveneau lunea sau chiar marţea. Era puţină debandadă”. După plecarea lui Mihail Marian, face cuplu cu Costel Orac, īn turul ediţiei 1997/1998, pentru ca odată cu preluarea echipei de către Marin Barbu, īn retur, să revină la echipa de juniori pe care o lăsase.
    Fiind īn curtea „stegarilor”, este readus īn etapa a XIX-a (a turului prelungit din 1999/2000), după īnlocuirea lui Ioan Andone şi pānă la aducerea sub Tāmpa a lui Florin Halagian. Echipa era īntr-o situaţie grea. Īnvinge Ceahlăul cu 3-1 şi se deplasează īn Ghencea. „La pauză era 2-0 pentru Steaua. Fiind nemulţumit de evoluţia echipei īn prima repriză, am căutat să aduc un suflu nou echipei şi, după pauză, l-am introdus pe Vajda, apoi, īn minutul 70, pe Marian Constantinescu, iar pe Lică īn minutul 78. De altfel, Marian Constantinescu a contribuit la scorul egal cu care s-a īncheiat meciul (2-2), scoţānd penalty-ul, transformat de Marian Ivan, īn minutul 90”.
    Īn ediţia 2000/2001, echipa braşoveană a reuşit, după 27 de ani, să revină īntr-o Cupă europeană. A fost o perioadă de linişte la echipă, care l-a avut la timonă pe Gabriel Stan, secondat de Adrian Hārlab. „Cu Gabriel Stan am lucrat foarte bine un sezon īntreg. A fost primul campionat īn care antrenorii nu s-au schimbat pe bandă rulantă şi rezultatul s-a văzut, pentru că ne-am calificat īn UEFA”. Īntre timp, Gabriel Stan a plecat, iar locul acestuia a fost luat pentru scurtă vreme de Ilie Dumitrescu, care l-a păstrat pe Hārlab ca secund. Totul a durat numai trei etape, pentru că, după īnfrāngerea de la Ploieşti, a fost demis. Pānă la numirea noului antrenor, care a fost Gabriel Stan, din nou, Adi Hārlab a asigurat interimatul de cinci etape, īn care a obţinut două victorii (una cu Steaua, 3-2), două remize şi o singură īnfrāngere, la Bistriţa. Aceasta a fost, pānă īn momentul de faţă, ultima prezenţă la echipa mare a stegarilor, pentru că a revenit la juniorii lui preferaţi. Ultima ispravă cu aceştia a fost obţinută īn campionatul trecut al juniorilor A1, a obţinut locul 3, avānd o bună colaborare cu mai tānărul său coleg, Nicolae Văduva. Pe parcurs, Adi Hārlab a mai activat un tur de campionat la SC Vaslui, la CF Predeal, īn divizia C, iar īn prezent, din toamnă conduce şi divizionara „C”, Forex Braşov, cu care speră să promoveze īn divizia secundă.
    Adrian Hārlab īmplineşte anul acesta 33 de ani de cānd slujeşte, cu rezultate, clubul galben – negrilor de sub Tāmpa. La noi succese, Adi Hārlab!

    BZB de azi

  2. #2
    junior
    Join Date
    Nov 2004
    Posts
    66
    Reputatie
    1

    Unhappy Antrenori ...

    M-a cuprins nostalgia ...Adi Harlab este un mare nedreptatit ! A demonstrat ca este un mare antrenor , de cateva ori in situatii limita , dar ingratitudinea conducatorilor l-a trimis mereu la copii sau sateliti. O data i s-a reprosat ca a castigat un meci pe care ar fi fost mai bine sa-l piarda ?! ( cu Bacaul )
    P.S. O mica , dar necesara corectura : Antrenorul plecat la Oradea se numea MUTA.N-as fi intervenit , dar nu mai vreau sa aud de mutulica

  3. #3
    HERE'S JOHNNY!! Darkslowstar's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    La capatul Stelei
    Posts
    7,402
    Reputatie
    1

    Interesant

    Bucureştiul domină ierarhia fotbalului autohton



    Īn cele trei divizii ale fotbalului romānesc, activează īn această ediţie 2004/2005 un număr de 179 de echipe. Este mult, este puţin? Această īntrebare şi-au pus-o acut guvernanţii fotbalului din Carpaţi. Se spune, pe bună dreptate, că preşedintele Mircea Sandu a menţinut această stare falimentară a fotbalului cu o asemenea diluţie, din nevoia de voturi. „Eu v-am făcut să fiţi īn divizie, acum am şi eu nevoie de votul vostru pentru a vă apăra īn continuare. De cātva timp se discuta din nou configuraţia celor trei divizii. Se tot pritoceşte revenirea la sistemul cu 18 echipe, din care īnsă să retrogradeze 4. Se doreşte totodată diminuarea numărului echipelor īn diviziile B şi C”.
    Pānă să se realizeze acest deziderat, dacă se va realiza, să urmărim actuala situaţie īn cele trei divizii. Vom căuta să prezentăm o situaţie a divizionarelor pe judeţe. Vom nota cu 5 puncte echipele din primul eşalon, cu 3 puncte pe cele din „B” şi cu cāte 1 punct formaţiile din divizia „C”. Vom ajunge la cāteva interesante situaţii.
    Numai 11 judeţe şi municipiul Bucureşti au formaţii pe prima scenă. Din primul eşalon lipsesc formaţii din judeţe cu tradiţie īn fotbal, precum Arad, care a avut-o pe marea echipă ITA, multipla campioană a ţării, Prahova, īn care Petrolul se zbate īn mediocritate īn „B”. Să nu omitem faptul că Ploieştiul a avut două echipe īn „A”. Sibiul, care a dat o campioană balcanică, Bihor, Satu Mare sau Mureş, care ani de zile au avut pe prima scenă echipe de mare valoare.
    Un număr de 14 judeţe nu au reprezentante īn divizia secundă. Unele dintre acestea au avut sau au īn decursul anilor şi reprezentante īn primul eşalon, Alba, Bistriţa Năsăud, Dolj, Iaşi, au īn „A” şi nu au īn „B”. Apoi, Caraş Severin, Călăraşi, Covasna, Giurgiu, Maramureş, Mureş, Suceava, Vālcea şi Tulcea.
    Cea mai reprezentantă divizie este cea de-a treia, īn care evoluează 115 echipe, repartizate pe cele nouă serii.
    Cele mai multe echipe īn divizia „C” le are judeţul Mureş, cu şapte formaţii, care evoluează alături de cele cinci echipe braşovene īn seria a VIII-a. Īn tot acest clasament inedit urmează trei judeţe cu cāte şase formaţii, Dolj, Dāmboviţa şi Prahova; şase judeţe cu cāte cinci echipe; Alba, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Hunedoara şi Timiş. Patru echipe sunt īn judeţul Teleorman, 12 judeţe au cāte 3 echipe, 11 au cāte 2, iar 6 cu cāte o echipă. Două judeţe nu au reprezentante īn „C”, Botoşani şi Tulcea. De altfel, judeţul de la gurile Dunării nu este reprezentat īn nici un eşalon divizionar. Tulcenii au avut īn decursul timpului pe Delta Tulcea, atāt īn B, cāt şi īn C. Din 1994, cānd Delta a fost exclusă din divizia C, nemaireuşind să revină.

    Braşovul, pe locul 5 īn
    clasamentul judeţelor
    Pe total general, cele mai multe echipe se află īn Bucureşti care are 14 reprezentative, cāte 5 īn A şi C şi 4 īn B. La diferenţă apreciabilă, cu 9 echipe, se află Constanţa, pentru ca 8 echipe să aibă Braşovul, Hunedoara şi Timişul. Cu cāte 7 formaţii se află Cluj, Dolj, Dāmboviţa, Prahova, Mureş (numai cu echipe de C). Cāte 6 formaţii se găsesc īn Arad şi Alba, iar cāte 5 echipe au judeţele, Bacău, Satu Mare, Teleorman. Patru formaţii se găsesc īn 8 judeţe, Argeş, Iaşi, Gorj, Olt, Sibiu, Buzău, Ilfov şi Neamţ, iar cāte 3 sunt īn cele mai multe judeţe, 10: Bihor, Bistriţa Năsăud, Brăila, Galaţi, Caraş Severin, Ialomiţa, Maramureş, Vaslui, Vālcea, Mehedinţi. Īn 5 judeţe sunt cāte 2 echipe: Sălaj, Vrancea, Giurgiu, Covasna şi Suceava, iar alte 3 au numai cāte o reprezentativă: Botoşani, Calăraş şi Harghita.
    Dintre localităţi, cele mai multe le are tot municipiul Bucureşti, cu toate cele 14 reprezentante. Urmează din nou o mare diferenţă, pentru că pe locul secund se află Bacăul, cu 4 echipe şi apoi Timişoara, cu 3 echipe. Īn rest, celelalte localităţi au cāte o echipă, iar Piatra Neamţ cu 2, dacă socotom şi formaţia satelit a Ceahlăului.
    Iată acest inedit clasament: 1. Bucureşti 5A: Steaua, Dinamo, Rapid, FC Naţional, Sportul + 4B Rapid II, Juventus, Dinamo II, Inter Gaz = 42 pt.; 2. Constanţa: 1A Farul + 3B Midia Năvodari, Callatis Mangalia, Altay Constanţa + 5 C: Oil Terminal, Portul, Farul II, toate Constanţa, CSM Medgidia, Aurora 23 August = 19 pt.
    3. Timiş: 1A: Poli AEK Timişoara + 2B: Unirea Sānicolaul Mare, Politehnica Timişoara (care evoluează la Bucureşti) + 5C: Hese, CFR şi UMT, toate Timişoara; FC Jimbolia, Auxerre Luga = 18 pt.
    4. Cluj: 1A: CFR Ecomax Cluj + 3B: Universitatea Cluj, Ind. Sārmei Cāmpia Turzii, Unirea Dej + 3C: Olimpia Gherla, Arieşul Turda, „U” II Cluj = 17 pt.
    5. Braşov: 1A: FC Braşov + 2B: Precizia Săcele, FC Ghimbav – Braşov II + 5C: Tractorul şi Forex Braşov, Nitramonia Făgăraş, CF Predeal, Mantrax Victoria Bod = 16 pt.
    6. Argeş: 1A: FC Argeş Piteşti + 2B: Dacia Mioveni, Internaţional Piteşti + 2C: ARO Cāmpulung Muscel, Arpechim Piteşti = 12 pt.
    7. Bacău 1A: FCM Bacău + 1B: Petrolul Moineşti + 3C: FCM II, Aerostar şi Pambac, toate din Bacău = 11 pt.
    8. Dolj, 1A: Universitatea Craiova + 6C: Armata, Universitatea II, FC Electro, Şcoala Gică Popescu, Ştiinţa CFR, Chimia, toate din Craiova = 11 pt.
    9. Galaţi, 1A: Oţelul Galaţi + 1B: Dunărea Galaţi + 1C: Junkers Galaţi = 9 pt.
    10. Alba, 1A: Apulum Alba Iulia + 5C: Metalul Aiud, Soda Ocna Mureş, Cozara Vinţ, Inter Blaj, Hārtia Petreşti = 10 pt.
    11. Iaşi, 1A: Politehnica Unirea Iaşi + 3C: CFR Moldova şi „Poli” Unirea din Iaşi, CFR Paşcani = 8 pt.
    12. Bistriţa Năsăud, 1A: Gloria Bistriţa + 2C: Gloria II Bistriţa, Someşul Beclean = 7 pt.
    13. Hunedoara, 3 B: Corvinul Hunedoara (ulterior scoasă din competiţie pentru două neprezentări), CS Deva, Jiul Petroşani + 5C: CS Deva II, CS Vulcan, Minerul Lupeni, Aurul Brad, Inter Petrila = 14 pt.
    14. Arad, 3B: UTA Arad, ACU Arad, Tricotaje Ineu + 3C: Telecom Arad, Victoria Nădlac, Frontiera Curtici = 12 pt.
    15/16. Satu Mare, 2B: Olimpia Satu Mare, Oaşul Negreşti + 3C: Someşul Satu Mare, Victoria Carei, Florenta Odoreu = 9 pt.
    15/16. Olt, 2B: Oltul Slatina, FC Caracal + 3C Oltul Scorniceşti, Prodchim Bals, Progresul Corabia = 9 pt.
    17/19. Gorj, 2B: Pandurii Tg. Jiu, Minerul Motru + 2C: SC Novaci, Petrolul Ţicleni = 8 pt.
    17/19. Neamţ 2B: Ceahlăul Piatra Neamţ, Laminorul Roman + 2C; Ceahlăul Piatra Neamţ II, Cimentul Bicaz = 8 pt.
    17/19. Sibiu 2B, FC Sibiu, Gaz Metan Mediaş + 2C, Sparta Mediaş, CSU Sibiu = 8 pt.
    20. Bihor, 2B, FC Oradea, Liberty Salonta + 1C, Bihorul Beiuş = 7 pt.
    21/22. Dāmboviţa 1B: FCM Tārgovişte + 6C: Petrolul şi Alpan Tārgovişte, Electrosid Titu, Cimentul Fieni, Utchim Găeşti, Flacăra Moreni = 9 pt.
    21/22. Prahova, 1 B: Petrolul Ploieşti + 6C: Conpet Ploieşti, Carpaţi Sinaia, Chimia Brazi, Tricolorul Breaza, Poiana Cāmpina, Petrolul Boldeşti = 9 pt.
    23. Teleorman, 1B: Rulmentul Alexandria + 4C: Dunărea Zimnicea, Rova Roşiori, Turris Tn. Măgurele, Petrolul Videle = 7 pt.
    24/25. Buzău, 1B = Gloria Buzău + 3C: Olimpia Rm. Sărat, Petrolul Berca, Foresta Nehoiu = 6 pt.
    24/25. Ilfov, 1B: CS Otopeni + 3C: Petrolul Bolintin Vale, Nagor Olteniţa, FC Snagov = 6 pt.
    26/29. Brăila, 1 B: Dacia Unirea Brăila + 2C: Petrolul Brăila, Corola Movila Miresei = 5 pt.
    26/29. Mehedinţi, 1B: Building Vānju Mare + 2C: Mureşul Valea Copei, Severnav Tn. Severin = 5 pt.
    26/28. Vaslui, 1B: FC Vaslui + 2C Rulmentul Bārlad, FCM Huşi = 5 pt.
    29/31. Ialomiţa, 1B: Unirea Urziceni + 1C Partener Slobozia = 4 pt.
    29/31. Sălaj, 1B: Armătura Zalău + 1C Juventus Criseni = 4 pt.
    29/31. Vrancea, 1B: Unirea Focşani + 1C = 4 pt.
    32. Botoşani, 1B: CSM Botoşani = 3 pt.
    33. Mureş 7C: Gaz Metan şi ASA Tg. Mureş, Chimica Tārnăveni, Unirea Ungheni, Mobila Sovata, Avāntul Reghin, Mureşul Luduş = 7 pt.
    34/37 . Caraş Severin 3C: Minerul Moldova Nouă, Universitatea şi Gloria Reşiţa = 3 pt.
    34/37. Maramureş, 3C: FC Baia Mare, Gloria Baia Mare, FC Suciu de Sus = 3 pt.
    38/39. Giurgiu 2C: Dunărea Giurgiu, Tigar Giurgiu = 2 pt.
    38/39. Covasna 2C: Transkurier Sf. Gheorghe, CS Tg. Secuiesc = 2 pt.
    34/37. Suceava, 3C: Cetate Suceava, Bucovina Rădăuţi, CSM Dorna = 3 pt.
    34/37. Vālcea 3C: Oltchim Rm. Vālcea, FC Lăpuşata, Tineretul Rm. Vālcea = 3 pt.
    40/41. Călăraş: 1C: Dunărea Călăraş = 1 pt.
    40/41: Harghita: 1C: Minerul Bălan = 1 pt.
    42. Tulcea, nici o echipă īn sistemul divizionar = 0 pt.

    De 14 ani, Capitala domină
    fotbalul autohton
    Ultima campioană a provinciei, „Universitatea” Craiova, se află, după īncheierea turului din acest sezon, pe ultimul loc. Performanţa olteană s-a produs īn ediţia 1990/91. Din acel moment, cele trei echipe bucureştene şi-au īmpărţit īntre ele cele 13 titluri: Steaua a cucerit 7, Dinamo 4, din care īn 1991/92 şi ultima dată īn sezonul trecut, iar Rapidul 2. Mai mult, cele trei bucureştene, la care s-a mai adăugat şi FC Naţional, nu au mai permis provinciei să se apropie decāt foarte rar de podium, acest aspect realizāndu-l şi FC Braşov, īn urmă cu patru ani.

  4. #4
    HERE'S JOHNNY!! Darkslowstar's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    La capatul Stelei
    Posts
    7,402
    Reputatie
    1
    Incursiune īn lumea mare a fotbalului romānesc



    Am urmărit pānă acum cum s-au organizat şi cum s-au dezvoltat diviziile B şi C la fotbal de-a lungul timpului. Am urmărit cum a crescut la un moment dat, vertiginos, numărul echipelor, apoi felul īn care mai marii federaţiei şi-au dat seama că diluarea competiţiilor interne nu duce la o creştere valorică. Astăzi vom face cunoştinţă cu īntrecerea supremă a campionatului ţării noastre, prima divizie. Vom face cunoştinţă cu primele īnceputuri timide, din vechiul Regat, apoi vom continua cu īntrecerea pe ligi şi īn cele din urmă campionatul īn sistem divizionar, aşa cum se organizează şi astăzi. Cum māine se aniversează 75 de ani de la constituirea „Federaţiei Romāne de Fotbal Asociaţie” (FRFA).

    Epoca arhaică a fotbalului
    romānesc, 1909-1921
    Cānd te apleci asupra originilor fotbalului romānesc, trebuie făcută o distincţie. De la īnceputul secolului XX şi pānă la Unirea cea mare din 1918 şi după aceea, īn „Vechiul Regat”, cum mai era cunoscut Bucureştiul şi zona limitrofă, aici incluzānd Muntenia, Oltenia şi Moldova, primele echipe şi-au făcut apariţia prin 1904-1905, nefiind date certe. Prima a fost Olympia, a urmat apoi Colentina, ambele din Bucureşti şi United AC Ploieşti. S-a simţit nevoia unei organizări şi a apărut „ASAR” (Asociaţia Sporturilor Atletice din Romānia) īn 1909, pentru ca după un an să se transforme īn „Asociaţiunea Cluburilor de fotbal din Romānia”. Acest organism a fost de altfel primul organism care a coordonat fotbalul romānesc şi trece imediat la acţiune, organizānd prima competiţie: „Cupa Asociaţiunii Romāne de fotbal”, la care au participat cele trei formaţii amintite. Competiţia este cāştigată de Olympia, care primeşte şi titlul de prima campioană a Romāniei. Se organizau diferite Cupe, īntre 3 şi 7 echipe, care au mers pānă după īncheierea primului război mondial. „Cupa Hans Herzog” īn 1910, „Cupa Alexandru Bellio”, īn 1911. Din nou, „Cupa Herzog” īn 1912 pānă īn 1914, apoi „Cupa Jean Luca P. Niculescu” 1915 sau „Cupa Harwester” īn toamna lui 1915, 1919 şi 1920. După „Unire”, īntrecerile au continuat fără echipele din Transilvania, Banat, Bucovina şi Basarabia. Īntre 1916 şi 1919, datorită războiului, nici o competiţie oficială nu a mai avut loc.
    Īn perioada 1909-1921 se consideră desfăşurate nouă campionate ale Romāniei, din care 7 titluri au revenit capitalei (cāte 2 Olympia, Colentina şi FC Venus, iar 1 Romāno - Americană) şi 2 titluri Ploieştiului (United AC şi Prahova).

    Campionatul Romāniei Mari, 1921-1932
    După Unirea cea Mare, s-a căutat comasarea federaţiilor existente pe īntreg teritoriul. „Federaţia sportivă romānă din Transilvania şi Banat”, īnfiinţată la 13 octombrie 1919, ce-şi avea sediul la Cluj, „Federaţia bucovineană a cluburilor de fotbal”, fondată la 7 ianuarie 1920, cu sediul la Cernăuţi şi nou īnfiinţata „Federaţie a cluburilor de fotbal din Banat”, de la Arad. Momentul de unificare s-a produs pe 21 iunie 1921, cānd toate aceste federaţii s-au īnglobat īn „Federaţia Societăţilor Sportive din Romānia” (FSSR). Īn cadrul acesteia, ia fiinţă „Comisia de fotbal”. Nedorind totala subordonare faţă de FSSR, din 1923 ia fiinţă un comitet de iniţiativă īn vederea creerii „Federaţiei de Fotbal”, dar iniţiatorii nu sunt agreaţi de cei din Federaţia din 1921 şi sunt sancţionaţi. Perioada cuprinsă īntre 1921-1932 este considerată de Ioan Chirilă şi Mihai Ionescu īn lucrarea „Un veac de fotbal romānesc” drept „O etapă de maturizare a fotbalului şi de consolidare a campionatului”. Īncepānd din 1921 se trece la organizarea campionatului naţional, īn două faze. O primă fază regională, pe districte, iar cāştigătoarele luau parte la faza finală pe ţară, fază care s-a disputat īn sistem eliminatoriu, īn genul Cupei Romāniei. Centre considerate puternice, Bucureşti, Cluj, Timişoara, Arad şi chiar Braşov şi-au organizat campionate locale pe mai multe categorii, cu promovare şi retrogradare la sfārşitul īntrecerii. La primul turneu de acest gen au participat şapte campioane. Braşovul a avut două feluri de a-şi disputa īntrecerile, īn toamna lui 1921, īntr-o serie de şapte formaţii, din care a făcut parte şi o formaţie din Odorhei, serie cāştigată de Braşovia şi o alta, īn primăvară, din care făceau parte echipe din Sibiu, Braşov şi Odorhei. A cāştigat „Societatea Sportivă Sibiu” (SS Sibiu), care urma să participe la turneul final, dar a forfaitat īn meciul din sferturi, cu echipa profesionistă timişoreană, Chinezul. Pānă la urmă, Chinezul cāştigă finala (5-1 cu Victoria Cluj) şi cucereşte primul titlu dintr-un şirag de şase campionate, pānă va fi detronată de Colţea Braşov īn ediţia 1927/1928. Campionatul naţional īşi continuă desfăşurare după acelaşi sistem şi īn ediţiile următoare, numai că numărul campioanelor de regiuni creşte permanent, ajungānd prin anii ’30 la 12 echipe. Este necesar astfel să se organizeze meciuri preliminare. După ce timp de trei ediţii, Braşovia a ajuns la turneele finale, īn 1925 disputānd o semifinală cu nimeni alta decāt imbatabila Chinezul Timişoara, īn următoarele ediţii īşi face apariţia formaţia militarilor de la „Colţea” Braşov. Īn 1926 pierde īn sferturi, īn anul următor pierde greu īn finală, īn faţa Chinezului, după două meciuri disputate la Arad: 2-2 (0-0, 2-2) īn primul şi 3-4 (2-2, 3-3) īn al doilea.

    Primul şi singurul titlu braşovean
    Īn ediţia 1927/1928, numărul campioanelor s-a ridicat la 12, cu o reprezentare cvasi – generală. La turneul final a fost prezentă şi o formaţie din Basarabia, Mihai Viteazu Chişinău, care īn semifinala de la Bucureşti, cedează cu 4-6 (2-3) īn faţa braşovenilor de la Colţea. Aceştia din urmă, prin faptul că erau vicecampioni īn exerciţiu, au fost exceptaţi de la meciuri de calificare şi preliminare, evoluānd direct īn „sferturi”, unde au īnvins pe Olympia Bucureşti cu 3-2 (1-0, 2-2). Īn finală, Colţea a īnvins pe Jiul Lupeni, la Braşov, cu 3-2 (2-1), obţinānd pentru oraşul de la poalele Tāmpei primul şi pānă īn prezent singurul titlu din carieră.

    75 de ani de la constituirea
    Federaţiei de Fotbal
    īn 1923, după cum am văzut, s-a ratat constituirea unei federaţii de sine stătătoare a fotbalului, FSSR-ul nedorindu-şi un concurent. Acest deziderat se realizează şapte ani mai tārziu, cānd se reuşeşte īnfiinţarea acestui nou organism. Neoficial, FRFA-ul ia fiinţă īn septembrie 1929, dar actul constitutiv se semnează oe 16 februarie 1930, ca urmare a aplicării „Legii Educaţiei Fizice”, lege votată īn Adunarea Deputaţilor din 25 iulie 1929. Este interesant felul īn care s-a făcut actul constitutiv al noului for de conducere: „Subsemnaţii: Aurel Leucuţia, avocat şi deputat, Paul Nedelcovici, avocat, Octav Luchide, avocat, Gheorghe Mirion, procurist, Nicolae Lucescu, comerciant, L. Silberman, contabil autorizat, Constantin Dumitrescu, căpitan, Radu Istrati, rentier, Denis Xifando, funcţionar, M. Bellis, ziarist, Ioan Lucescu, avocat, Paul Bandi, contabil, Dumitru Paraschiv, funcţionar, N. Taubman, comerciant, Constantin Negulescu, comerciant, Constantin Rădulescu, ofiţer, invalid, Traian Paraschivescu, funcţionar, Eugen Spiridon, funcţionar, Zisu Haber, director de bancă, Constantin Armaşu, student, M. Dragomirescu, avocat şi ziarist, dr. Eugeniu Irimescu, Paul Romaniţescu, funcţionar RMS, Vasile Creţulescu, remizier oficial, Bucur Bārsan, student şi Victor Braida, funcţionar, convocaţi īn adunarea generală din ziua de 16 februarie 1930, am hotărāt, pentru a ne conforma legii pentru persoanele juridice” şi urmează cele şase puncte prin care s-a constituit „Federaţia Romānă de Fotbal Asociaţie” (FRFA), scopul asociaţiei, mijloacele pentru executarea scopului propus, sediul pe Calea Victoriei nr. 190, din Bucureşti.
    Primul Comitet Federal l-a avut ca preşedinte pe dr. Aurel Leucuţia, ca vicepreşedinte pe Paul Nedelcovici, iar secretar general pe Octav Luchide.

    Fotbalul romantic, 1930-1950
    De perioada īn care Octav Luchide, īn calitate de secretar general al federaţiei, de la īnfiinţarea acestui for şi pānă īn 1942, se leagă o serie de realizări, putem să le numim istorice īn domeniul jocului cu balonul rotund. S-a trecut la o formulă superioară de organizare a campionatului intern, corespunzător cu avāntul pe care-l luase la noi īn ţară. A fost adoptat sistemul divizionare, mai īntāi īn 1932, cu divizia A, apoi din doi īn doi ani īn diviziile B şi C, iar din 1937, campionatul juniorilor. Īn 1933 s-a pus pe roate „Cupa Romāniei”. Anii ’30 au fost şi anii īn care Romānia a participat la primele trei ediţii ale campionatelor mondiale.
    Sistemul divizionar a fost introdus din sezonul 1932/1933, iniţial stabilindu-se ca la prima ediţie să ia parte 16 echipe, alese pe baza rezultatelor campionatului naţional precedent: cāte patru echipe din ligile de sud, de vest şi de nord, trei echipe din liga de centru şi una din liga de est. Īnainte de īnceperea campionatului, trei echipe au anunţat că renunţă să participe: UDR Reşiţa, Mureşul Tg. Mureş şi Maccabi Cernăuţi. Īn ultimul timp, federaţia acceptă īnscrierea echipei Ripensia Timişoara, care fiind profesionistă, nu fusese admisă la ediţia anterioară a campionatului naţional. Īn aceste condiţii, la prima ediţie īn campionatul divizionar, au fost admise 14 formaţii, care pe 19 iunie 1932 au fost introduse īn urnă pentru tragerea la sorţi şi stabilirea celor două serii. Braşovul a fost reprezentat de Braşovia, īn calitate de campioană a districtului Braşov, din liga de centu şi a fost repartizată īn seria a doua, alături de „U” Cluj, CAO Oradea, Unirea Tricolor şi Venus din Bucureşti, AMEFA Arad şi RGMT Timişoara. Acelaşi sistem s-a păstrat şi īn ediţia următoare, pentru ca din ediţia 1934/1935, campionatul să se restructureze la 12 echipe. Cu acest prilej, Braşovia retrogradează īn nou īnfiinţata divizie secundă. Sistemul se menţine pānă īn 1937, cānd din nou prima divizie se modifică, prin organizarea a două serii de cāte zece echipe, sistem ce durează numai un an de zile, pentru că īn următoarele trei sezoane se trece din nou la 12 echipe. Pe perioada războiului (1941-1944) se organizează o competiţie, „Cupa Basarabiei”, ale cărei cāştigătoare īn 1942 Rapid Bucureşti şi 1943 FC Craiova nu sunt considerate campioane naţionale, deşi īn aceeaşi perioadă s-a desfăşurat oficial „Cupa Romāniei”, cāştigată de FC Rapid Bucureşti īn 1942 şi CFR Turnu Severin īn 1943. Īn aceeaşi perioadă, formaţia orădeană, CAO, aflată īn campionatul maghiar, ca urmare a dictatului de la Viena, pe care-l cāştigă, fiind considerată campioană a ţării vecine.

    Īn 1946, revenirea la fotbal
    Anul 1945, care reprezintă īncetarea oficială a ostilităţilor, a īnsemnat şi pentru fotbal reluarea activităţii īn īntreaga ţară, prin disputarea unor campionate locale. Unele echipe dispar de pe firmament sau se transformă, apar altele noi. Formaţii care nu sunt pe placul noilor guvernanţi comunişti, care īn noiembrie 1944 au constituit „Organizaţia Sportului Po****r” (OSP), CAO Oradea, campioana Ungariei īn 1942/1943, pentru a-şi salva existenţa, se transformă īn 1945 īn Libertatea şi apoi īn ICO Ripensia Timişoara, primul club profesionist din ţară va dispare treptat – treptat, pentru ca īn 1948 să nu mai existe. Venus Bucureşti, triplă campioană, rămāne un nume de legendă. Carmen Bucureşti, echipa industriaşului Ionel Mociorniţa, este desfiinţată, pe motiv că a refuzat să joace un amical cu Dinamo Tbilisi, considerată o „ambasadoare” a fotbalului din URSS. Desfiinţarea a avut un scop bine definit, eliberarea unui loc īn prima divizie pentru nou īnfiinţata echipă a armatei (AS Armata – actuala Steaua) după modelul fratelui mai mare sovietic – TSKA Moscova. Īn primăvara lui ’48, „tăvălugul” comunist face noi victime. Ciocanul, gruparea comunităţii evreieşti, este preluată de Ministerul Afacerilor Interne şi va deveni Dinamo A. Bucureşti. Acelaşi minister mai acaparează o echipă legendară, „Unirea Tricolor”, căreia īi atārnă şi denumirea de MAI, ce va deveni mai tārziu Dinamo B Bucureşti, apoi Dinamo Braşov, Dinamo Cluj, Dinamo Bacău (actuala FCM Bacău).
    Revenind la disputarea primei divizii, ea s-a hotărāt să se īnceapă pe 2 august 1946. S-au admis primele patru echipe din campionatul „Onoare” al Bucureştiului (Carmen, Ciocanul, CFR şi Juventus), noua echipă orădeană a baronului Neuman, ITA, două echipe reprezentante ale unor centre muncitoreşti, Jiul Petroşani şi UDR Reşiţa. Celelalte 7 echipe urmau să fie desemnate după disputarea unor meciuri de baraj. Din cele 14 echipe ce căutau să ajungă īn primul eşalon, nu a făcut parte nici o formaţie braşoveană. Campionatul īn primele ediţii post belice nu a avut un număr constant de echipe de la o ediţie la alta. S-a īnceput cu 14 echipe, a continuat īn 1947/1948 cu 16, s-a revenit īn ediţiile următoare la 14 şi la 12 īn 1950, cānd campionatul īşi schimbă perioada de disputare. Se trece de la clasicul de acum sistem, toamnă – primăvară, uzitat īn vestul Europei, la sistemul sovietic, primăvară – toamnă. Nu a durat decāt şapte sezoane, pentru că din ediţia a 40-a (1957/1958), cānd pe prima scenă promovează şi Steagul Roşu (actuala FC Braşov), se revine la sistemul european, folosit şi astăzi.

    Reconstituirea federaţiei după al doilea război mondial
    După īncheierea celui de-al doilea război mondial, noua putere comunistă a trecut şi sportul după noi reguli. S-a constituit „Organizaţia Sportului Po****r” (OSP), iar federaţiile pe ramuri de sport erau denumite „Comisii Centrale”. După o nouă reorganizare, sportul a fost condus de „Uniunea de Cultură Fizică şi Sport” (UCFS), iar sporturile au trecut la organizarea după noile structuri a federaţiilor de specialitate. Īntr-un comunicat s-a arătat că: „Federaţia Romānă de Fotbal este organul voluntar tehnic al Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, care organizează, īndrumă şi controlează activitata fotbalistică īn baza obiectivelor generale al UCFS”. Astfel, la 25 ianuarie 1958 s-a constituit, putem spune, noua Federaţie Romānă de Fotbal. Ca prim preşedinte a fost numit Corneliu Mănescu, nimeni altul decāt viitorul ministru de externe şi preşedinte al ONU. Oameni de specialitate găsim numai la membrii, pe Emeric Vogl, D. Traian Dumitrescu, pentru că īn rest sunt oameni ai puterii. Cu această ocazie s-a hotărāt şi calendarul intern al celor trei divizii, pentru că returul campionatului juniorilor a fost anulat.
    Sistemul cu 12 sau 13 echipe se menţine pānă īn 1960. Din ediţia 1960/1961 şi pānă la ediţia 1967/1968 pe prima scenă evoluează 14 formaţii. Primul eşalon creşte la 16 echipe, īncepānd din 1968, dar numai pentru cinci sezoane, pentru că la finalul campionatului 1972/1973, două dintre echipele de suflet ale federalilor, Sportul Studenţesc şi Universitatea Cluj, s-au aflat pe cele două locuri retrogradante. Atunci s-a stabilit ca primul eşalon să crească la 18 echipe. De la această ediţie şi pānă la 1999/2000, timp de 27 de ediţii, campionatul s-a menţinut pe acelaşi sistem. Revenirea din ediţia a 83-a la 16 echipe, nu a fost pe placul unora, care au tot solicitat să se reia din nou sistemul, care, aşa cum afirmau, a adus şi cele mai mari succese fotbalului romānesc. Preşedintele federaţiei, Mircea Sandu, a şi comunicat că se ia īn calcul revenirea la sistemul de desfăşurare cu 18 echipe, din ediţia 2006/2007. Se vor face īnsă unele amendamente, din care principalul este acela că din primul eşalon vor retrograda automat 4 echipe.
    Din divizia secundă, care se pare că va avea o singură serie, vor promova primele 4 clasate, din cele 18 cāte vor lua parte. Ultimele 4 vor retrograda īn divizia a treia, de unde primele clasate ale celor patru serii vor promova īn „B”. Este un sistem apropiat de cel italian, īn care se speră ca jocurile de culise să dispară cu desăvārşire.
    Părerile marilor echipe vor conta foarte mult. Se aud deja voci care sunt īmpotrivă, considerāndu-se o diluare masivă a calităţii competiţiei. Primul care s-a revoltat a fost „stelistul” Walter Zenga. Este prematur să anticipăm dacă Mircea Sandu va cāştiga din nou războiul cu boşii fotbalului romānesc, chiar dacă a apucat aniversarea celor 75 de ani de existenţă ai federaţiei pe care o conduce de 15 ani.

  5. #5
    HERE'S JOHNNY!! Darkslowstar's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    La capatul Stelei
    Posts
    7,402
    Reputatie
    1

    Amintiri frumoase

    Din GSP de azi:

    "3 GOLURI ĪN 4 MINUTE!
    Dan Vintila (Brasov)


    Calificati īn Cupa UEFA, "stegarii" īncepusera sezonul '74-'75 destul de zbuciumat. Īn lot avusesera loc foarte multe schimbari, patru titulari, Anghelini, Mateescu, Olteanu si Purcaru, preferasera sa plece la echipele mari din Bucuresti si de la Craiova, iar atmosfera īn club era tensionata.

    Pe acest fond, esecul din tur, de la Istanbul, īn fata lui Besiktas (0-2), n-a mirat pe nimeni. "De vina a fost nocturna", s-au scuzat atunci jucatorii, care nu mai evoluasera niciodata la lumina reflectoarelor. Totusi, revansa de sub Tīmpa a umplut pīna la refuz Stadionul Tineretului. Cei care n-au mai prins un loc īn tribune s-au aciuat prin plopii si cladirile din jur.

    Purtati pe valul entuziasmului propriilor suporteri, elevii lui Nicolae Proca au īnceput forcingul īnca din minutul 2, cīnd capitanul Nae Pescaru a gresit cu putin tinta. Totusi, pīna īn minutul 87, gazdele au facut doar concurs de ratari īn careul turcilor, raportul suturilor pe poarta fiind de 17-2!

    Cīnd aproape nimeni nu mai spera īn calificare, Petre Kadar a luat o actiune pe cont propriu si a īnscris cu un sut la coltul lung. Mai erau 3 minute de speranta. "Macar un gol daca am mai marca, sa intram īn prelungiri", se rugau spectatorii. Si ruga le-a fost imediat ascultata. Īn minutul 88, Serbanoiu a prins un sut senzationat de la 16 metri, iar īntregul stadion si-a urlat fericirea. Puteau spera tribunele la mai mult?!

    Nimeni nu stie daca, la 2-0, cineva a mai cerut Dinivitatii si golul 3, dar acesta a venit īn ultimul minut al īnclestarii. Autor, acelasi Serbanoiu, care a fructificat o pasa ideala a lui Adi Hīrlab. Minunea s-a produs, visul "stegarilor" devenise realitate.


    --------------------------------------------------------------------------------

    Cupa Cupelor 1974-1975, turul 1
    Steagul Rosu Brasov - Besiktas Istanbul 3-0 (īn tur 0-2)

    Stadion Tineretului. Spectatori: 9.500.
    Au marcat: Kadar (87), Serbanoiu (88, 90)

    Steagul Rosu: Adamache - Hīrlab, Ion Nagy, Mihailescu, Mateescu - Serbanoiu, Kadar, Gergely - Papuc (67 Iambor), Pescaru, Gyorfi. Antrenori: Nicolae Proca, Alexandru Meszaros
    Besiktas: Sabri - Ahmet, Niko, Lutfu, Zekeriya - Vedat, Milici (28 Sanli), Kahrman - Sinan, Ozan, Turu (80 Mesut). Antrenor: Turel Metin


    --------------------------------------------------------------------------------

    „Am meritat!”
    Capitanul din acea vreme al brasovenilor, Nicolae Pescaru, īsi aminteste cu placere de cea mai mare performanta a clubului de sub Tīmpa. "A fost ceva fantastic, unic! Desi obtinuta īn ultimele patru minute, calificarea noastra a fost mai mult decīt meritata. Am ratat cu duiumul si trebuia sa avem 7-0 īnca de la pauza. Dumnezeu a facut dreptate atunci, ca prea mult noroc avusesera turcii. Cīnd s-a terminat meciul, ne uitam unii la altii si nu puteam crede ca am izbīndit", a rememorat Pescaru.

    Masacrati de Hamburg
    Īn turul secund, Brasovul a platit scump "tupeul" de a se fi calificat dramatic īn fata lui Besiktas. Noul adversar era SV Hamburg, din Germania. Totul s-a prabusit īn meciul din deplasare, unde nemtii i-au executat pe ardeleni cu un umilitor 8-0! Īn mansa a doua, "tancurile" germane s-au impus din nou, 2-1, dar oricum nu mai spera nimeni īn alt miracol.

    28 februarie 2005

  6. #6
    junior
    Join Date
    Nov 2004
    Posts
    66
    Reputatie
    1

    Unhappy Amintiri frumoase

    Era Cupa UEFA. In Cupa cupelor n-am jucat pentru ca , din pacate , n-am castigat niciodata Cupa Romaniei!

  7. #7
    junior
    Join Date
    Nov 2004
    Posts
    66
    Reputatie
    1

    Primul si singurul titlu brasovean

    Merita sa-i amintim pe campionii de atunci :
    Löbel -Columban , Balint , Török , Csjaka , Hrehuss , Kemeny , Gylebrowsky , Grüber , Hech , Peterffi.

  8. #8
    HERE'S JOHNNY!! Darkslowstar's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    La capatul Stelei
    Posts
    7,402
    Reputatie
    1
    Te referi la Cupa Oraselor Targuri, castigata de noi?

  9. #9
    junior
    Join Date
    Nov 2004
    Posts
    66
    Reputatie
    1

    Smile

    Quote Originally Posted by Darkslowstar
    Te referi la Cupa Oraselor Targuri, castigata de noi?
    Nu.Ai scris ca am jucat in Cupa Cupelor cu Besiktasin 1974/75.Era de fapt Cupa UEFA.De castigat , am castigat Cupa Balcanica in 1963.Iar jucatorii mentionati de mine erau componentii echipei campioane din 1928 , Coltea Brasov.

  10. #10
    HERE'S JOHNNY!! Darkslowstar's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    La capatul Stelei
    Posts
    7,402
    Reputatie
    1
    Aha, am facut eu o confuzie.
    Cu privire la Coltea, istoria e putin confuza. In unele surse, Coltea nu are nici o legatura cu actuala echipa, alte surse sustin ca Steagu este urmasa directa a Coltei. Am intrebat mai multi suporteri batrani, dar nimeni nu m-a putut lamuri. Am vazut ce scrie pe siturile stegare, dar nu e foarte relevant. Tu stii cumva mai multe?

    PS astept cu nerabdare cartea mentionata de BZB

  11. #11
    junior
    Join Date
    Nov 2004
    Posts
    66
    Reputatie
    1

    Smile Coltea Brasov

    Nu exista o filiatie directa Coltea - Brasovia - F.C. Brasov ( cu toate denumirile cunoscute ) , dar dat fiind sistemul de disputare a campionatului in epoca respectiva , echipele se pot considera ,, rude ,, ele preluind locul detinut de inaintasa .Coltea a disparut in 1931, locul ei fiind luat de Brasovia , odata cu introducerea sistemului divizionar.In 1937 dispare Brasovia ,locul ei fiind luat de Astra ( Steagul rosu , Metalul ,FC Brasov ). A mai fost episodul Dinamo Brasov 1950-1956...Coltea Brasov se spune ca ar fi fost filiala a Coltei Bucuresti, insa atat conducatorii cat si jucatorii erau brasoveni get - beget .Vezi numele !De altfel echipa mama nu a avut nici o performanta notabila ...

  12. #12
    HERE'S JOHNNY!! Darkslowstar's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    La capatul Stelei
    Posts
    7,402
    Reputatie
    1
    Asa stiam si eu (mai mult sau mai putin) dar mai sunt unii care pretind ca Steagu este urmasa directa a Coltei. Eu stiu numai ca echipa Coltea Brasov s-a desfintat si ca Brasovia nu i-a preluat palmaresul. La fel si intre Brasovia si actualul FC Brasov. Pacat ca palmaresul s-a pierdut, aveam si noi un titlu.
    Dinamo Brasov este o echipa a MI mutata prin tara si care a ajuns pana la urma la Bacau (actualul FC Bacau).

  13. #13
    Banned jay's Avatar
    Join Date
    Sep 2003
    Posts
    496
    Reputatie
    0
    Asa e, Dinamo Brasov nu are nici o legatura cu FC Brasov, din fericire. Fosta Dinamo Militie a fost plimbata prin tara pe traseul Brasov - Cluj - Bacau, este Fishimiul lui Sechelariu de azi.
    Darkslowstar, Cupa Oraselor Targuri este precursoarea Cupei UEFA...
    Ar mai fi ceva. Autorul articolului despre celebrul nostru meci cu Besiktas spune ca in tribune au fost 9 500 de spectatori. Cred ca a uitat sa scrie o cifra in fata...

  14. #14
    HERE'S JOHNNY!! Darkslowstar's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    La capatul Stelei
    Posts
    7,402
    Reputatie
    1
    Bine ai revenit Claudiu . Pai asta ziceam si eu parca. Noi am castigat Cupa Oraselor Targuri cand nu avea formatul de acum al Cupei UEFA.

    Ma intereseaza mai multe date despre Coltea, daca stiti. Mi-as fi dorit sa avem si noi un titlu de campion, asa ca e normal sa ne intristam ca titlul Coltei nu este in palmaresul nostru.

  15. #15
    Banned jay's Avatar
    Join Date
    Sep 2003
    Posts
    496
    Reputatie
    0
    Avem in palmares doar Cupa Balcanica, nu si Cupa Oraselor Targuri.

    Despre Coltea nu stiu decat anul in care a castigat campionatul, rezultatul si numele oponentului din finala. Si eu as vrea sa aflu mai multe.

  16. #16
    HERE'S JOHNNY!! Darkslowstar's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    La capatul Stelei
    Posts
    7,402
    Reputatie
    1
    Eu stiam ca am castigat Cupa Oraselor Targuri, cand formatul de organizare al acestei competitii era regional. Deci tot ceva in genul Cupei Balcanice.
    Despre Coltea sper sa aflam mai multe cand va aparea cartea despre Steagu, pe care o scrie ziaristul del BZB.

  17. #17
    junior
    Join Date
    Nov 2004
    Posts
    66
    Reputatie
    1
    Quote Originally Posted by Darkslowstar
    Eu stiam ca am castigat Cupa Oraselor Targuri, cand formatul de organizare al acestei competitii era regional. Deci tot ceva in genul Cupei Balcanice.
    Despre Coltea sper sa aflam mai multe cand va aparea cartea despre Steagu, pe care o scrie ziaristul del BZB.
    Eu zic sa nu-ti faci prea multe sperante in legatura cu cartea asta ! Mai ales daca e scrisa in stilul articolelor de sport din BZB...

  18. #18
    junior
    Join Date
    Nov 2004
    Posts
    66
    Reputatie
    1
    Quote Originally Posted by Darkslowstar
    Bine ai revenit Claudiu . Pai asta ziceam si eu parca. Noi am castigat Cupa Oraselor Targuri cand nu avea formatul de acum al Cupei UEFA.

    Ma intereseaza mai multe date despre Coltea, daca stiti. Mi-as fi dorit sa avem si noi un titlu de campion, asa ca e normal sa ne intristam ca titlul Coltei nu este in palmaresul nostru.
    Pai daca e vorba de palmares atunci chiar ca avem de ce sa ne intristam.Din acest punct de vedere stegarii nu au nici o legatura cu Coltea , asa cum , de exemplu , nu exista nici intre Ripensia si Poli T.Important , insa , cred eu , este faptul ca avem totusi un titlu la Brasov

  19. #19
    Banned jay's Avatar
    Join Date
    Sep 2003
    Posts
    496
    Reputatie
    0
    Pai nici echipa care isi disputa meciurile de vreo 2 ani la Timisoara nu are legatura cu Poli.

  20. #20
    HERE'S JOHNNY!! Darkslowstar's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    La capatul Stelei
    Posts
    7,402
    Reputatie
    1
    Acum au cumparat si palmaresul (adica vechea echipa a Timisoarei). Dar nu asta e problema. Ceva de genul asta ar trebui facut si cu Coltea, daca a mai ramas vreun propietar al siglei & palmaresului. Vreo uzina ceva. Sau Coltea a fost o echipa 100% privata (adica n-a avut legatura cu industria & comertul) si nu au ramas nici un fel de mostenitori/titulari de drepturi. Daca as fi in locul lui Scipcaru as asa face. Cred ca s-ar putea gasi o solutie.

  21. #21
    HERE'S JOHNNY!! Darkslowstar's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    La capatul Stelei
    Posts
    7,402
    Reputatie
    1

    Mai bine faceau istorie la noi :(

    Au făcut istorie la Poli
    Trei jucători veniţi din Braşov au contribuit din plin la performanţe de vīrf ale Timişoarei: trei finale de Cupa Romāniei şi eliminarea lui Celtic. Istoria fotbalului timişorean consemnează cīteva vīrfuri. Īn perioada interbelică, pe Bega au adus zece titluri de campioană Chinezul şi Ripensia. Următorul vīrf este al Politehnicii Timişoara: Cupa Romāniei īn 1980 şi apoi eliminarea puternicei Celtic Glasgow, la acea vreme din Cupa Cupelor. Aceste performanţe s-au scris cu o contribuţie importantă venită de la Braşov. Actualii alb-violeţi se deplasează īn acest week-end la Braşov fără să ştie probabil că de acolo au venit trei nume importante pentru Poli. Revenită īn Divizia A īn 1973, Poli avea conducători care, dacă nu aparţineau, se aflau īn strīnsă legătură cu Institutul Politehnic. Erau hotărīţi să formeze o echipă redutabilă care măcar să nu mai aibă de-a face cu retrogradarea. Īn acest sens, era necesară aducerea unor fotbalişti valoroşi. De aceea, s-a folosit la maximum principalul element de atracţie: facilitarea absolvirii unei facultăţi pentru fotbalişti. Formaţie puternică īn acei ani, Steagul Roşu Braşov era o ţintă perfectă de unde să fie luaţi fotbalişti. Astfel, pe rānd au fost aduşi Păltinişanu (care nu prea apucase să joace la echipa mare de sub Tīmpa), Anghel şi Şerbănoiu.

    A intervenit partidul
    “Toate transferurile pe atunci nu se puteau face fără acordul partidului. Mie mi-au dat drumul la doar cīteva etape după ce Braşovul īnvinsese pe Poli. Era echipă mare sub Tīmpa atunci. Au plecat īnsă nu doar la Timişoara, ci şi spre Oradea şi Bucureşti. Dacă rămīneam toţi, cine ştie unde ajungeam. Dar eu am vrut să-mi fac un viitor, pentru facultate am venit. Am primit şi casă, n-am avut nici o problemă la Timişoara”, recunoaşte acum Stelian Anghel. Ar mai fi urmat probabil şi alţi jucători, dacă de la Braşov nu se intervenea pe linie de partid la Timişoara pentru a se pune capăt acestei “racolări”. “S-or fi supărat braşovenii, dar pe atunci dacă jucătorii doreau să facă şcoală, lumea nu se opunea īn general şi accepta. Pe Anghel s-a plătit foarte puţin, nesemnificativ, iar Păltinişanu a venit gratis”, spune prof. Ion V. Ionescu, antrenorul echipei īn acea perioadă. Cei trei veniţi la Poli au adunat īnsă aproape 700 de meciuri īn prima divizie īn tricoul alb-violet!

    Transferuri mai puternice decīt acum”
    Profesorul Ion V. Ionescu, antrenor la cīştigarea Cupei din 1980 şi la eliminarea lui Celtic, spune că īn acea perioadă Poli a făcut achiziţii mai importante chiar decīt acum! “Cei trei au completat o campanie extraordinară de achiziţii, mai mare decīt astăzi! Au fost lideri de echipă, lideri de performanţă, cu ceilalţi pe līngă ei. Anghel era o bijuterie de 24 de karate, o mare speranţă a Braşovului. Păltinişanu s-a lansat īn schimb la noi, īncă nu confirmase, apoi s-a consacrat. Sub Tīmpa erau condiţii foarte bune şi au avut antrenori deosebiţi, ca Silviu Ploeşteanu sau Nicolae Proca”, a explicat Jackie Ionescu situaţia de atunci.

    De neuitat sub Tīmpa
    Cel mai important pentru Braşov dintre cei trei jucători poate fi considerat Gheorghe Şerbănoiu. Acesta a marcat două goluri īn celebra victorie cu Beşiktaş din Cupa UEFA 1974/75, cīnd braşovenii au cīştigat cu 3-0 īn ultimele minute, după ce pierduseră īn tur, 0-2. Acum, Şerbănoiu s-a stabilit īn Germania, activīnd la o grupare din liga a patra.

    Ţine mai mult cu Poli
    Stelian Anghel spune că deşi s-a născut īn Braşov, nu-l mai leagă prea multe lucruri de oraşul de sub Tīmpa. “Practic am trăit mai mulţi ani īn Timişoara. Aşa că ţin mai mult cu Poli. Oricum, cred că va fi un meci echilibrat, chiar dacă Poli şi-a revenit puternic”, spune fosta extremă dreapta a alb-violeţilor, care după Revoluţie s-a aflat şi īn conducerea clubului timişorean.

    Păltinişanu, ignorat de braşoveni
    Născut la Bucureşti, Dan Păltinişanu a făcut junioratul la Dinamo. Īn 1970 a ajuns la Braşov, unde a şi debutat īn Divizia A, cīnd avea 21 de ani, la Steagul Roşu. A fost īnsă şi singurul meci īn prima ligă sub Tīmpa, fiind trimis īn Divizia B, la Metrom, īnainte să ajungă la Timişoara. Pe Bega s-a consacrat definitiv, culminīnd cu golul decisiv marcat īn finala Cupei Romāniei cu Steaua (2-1) la 1 iunie 1980 şi cu cel cu care a eliminat pe Celtic la 1 octombrie 1980. Timişorenii īl onorează acum, stadionul principal al oraşului purtīnd numele său, la iniţiativa săptămīnalului “Fotbal vest”, după ce īn urmă cu zece ani a decedat.

    PS tipic, sa ne ignoram jucatorii buni

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •