Page 4 of 5 FirstFirst ... 2345 LastLast
Results 64 to 84 of 90

Thread: Revista presei

  1. #64
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    Gabriel Iancu si Alexandru Chipciu dezmint informatiile aparute in editia tiparita a Gazetei sporturilor precum si pe siteul fanatik.ro .

    Acest articol este defaimator si este scris pe baza unor surse inexistente. Niciunul dintre colegi sau din membrii staff-ului aflati in vestiar dupa terminarea partidei nu pot face astfel de declaratii, pentru ca nu mi-am înjurat nici acum si nici altadata colegii, indiferent de cat de nervos am fost. Am fost eliminat in minutul 90, echipa ramanand in inferioritate pe timpul celor 4 minute de prelungiri, dar niciun coleg nu mi-a reprosat acest lucru. Imi respect colegii si sunt de parere ca rezultatele echipei se datoreaza contributiei fiecaruia. Nu am afirmat niciodata ca golurile mele au dus echipa in play-off-ul UEFA Champions League si pe primul loc in campionat, cu atat mai mult cu cat in campionat am evoluat doar in partide ca titular. Atat eu, cat si colegii mei ne respectam si ne apreciem antrenorul si nu am avea cum sa ne adresam injurii sub ochii acestuia. Nu am petrecut nici înaintea meciului cu Ceahlaul, nici înaintea altui meci. Apreciez încrederea pe care ne-a acordat-o antrenorul de a nu intra in cantonament înaintea meciului si, fiind jucator profesionist, ma comport ca atare. Sunt o persoana impulsiva, dar nu lipsita de respect. Am dat unele declaratii dupa meciuri "la cald" fara sa ma gandesc ca lucrurile vor lua o asemenea amploare. Nu doresc sa fiu un subiect de presa negativ si voi munci in continuare pentru a fi din ce in ce mai bun si pentru a dovedi tuturor ca Alexandru Chipciu este un jucator ambitios, perseverent si dornic de reusite, nicidecum un jucator obraznic si neprofesionist - ALEXANDRU CHIPCIU


    Nu consider ca este normal sa apara un astfel de articol mincinos despre mine. Nu am iesit in oras de mai bine de o luna de zile, dar sa petrec pana la 3 dimineata? Chiar daca, in trecut, am avut parte de niste evenimente care mi-au afectat imaginea, asta nu inseamna ca am continuat pe aceeasi linie. Consider ca m-am maturizat, nu mai am probleme in viata extra-sportiva si nu mi-as putea permite ca, inainte de un meci atat de important precum cel de la Sofia, sa fac astfel de gesturi necugetate. Sper ca suporterii sa nu dea crezare acestui articol si sa aiba incredere in faptul ca ma pregatesc 100% si sunt cu gandul numai la performanta in tricoul Stelei - GABRIEL IANCU

    http://www.steauafc.com/ro/articol/c..._25august2014/
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  2. #65
    retired phife's Avatar
    Join Date
    Jul 2013
    Location
    Timpuri Noi
    Posts
    15,183
    Reputatie
    0
    mizeriile astea de un an tot incearca sa ii defaimeze pe baietii astia 2. mure presei
    retired.

  3. #66
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    Steaua libera !

    Detalii aici
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  4. #67
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    Boroi, între "Înainte, marș!" și "Drepți!"

    Trebuie să recunosc. Colonelul George Boroi e bun. Un actor foarte bun, nu altceva. Disimulează precum predecesorii săi de la Revoluție. Se dă erou, deși a fost cu ceilalți. După ce ani la rândul a “tras” în fanii Stelei, acum își revendică “certificatul de revoluționar” în fața lor. Într-un interviu apărut marți, în ediția tipărită a “Gazetei Sporturilor”, comandantul Clubului Sportiv al Armatei Steaua face unele afirmații de-a dreptul hilare.

    http://www.prosport.ro/blog/opinie-b...repti-14622634
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  5. #68
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0

    De ce Steaua !



    Eu sunt stelist și iubesc Steaua indiferent de cine și de ce. Sunt mulți care cred că prestația de moment și rezultatele de conjuctură determină succesul unei echipe la audiență. Da, așa este! Succesul determină audiența! Dar vă înșelați dacă credeți că trofeele aduc suporteri. De fapt nici nu îmi mai bat capul cu aspectul ăsta și vă spun că mă doare în cot de câți suporteri are Steaua sau Botoșaniul. Nu despre asta este vorba în fenomenul acesta.

    Să vă întreb ceva: credeți că suporterii lui FC Caracal ar avea mai puține motive de mândrie decât suporterii FC Steaua? De ce trebuie să fi mai puțin mândru dacă te naști în Petroșani, de exemplu, și iubești echipa locală, dar ai motive să fi mândru că ești suporter Steaua?

    Să vă întreb altceva: să spunem că aveți un frate … cam retardat. Sigur că vă apreciați prietenii și colegii cu un IQ ridicat, dar atunci când se ia cineva de fratele vostru nu vedeti negru in fata ochilor și îi apărați onoarea? Sigur că apreciați pe cei mai inteligenți și mai frumoși, dar se compară ei cu familia voastră?

    Să vă mai întreb ceva: ba nu , nu vă mai intreb că v-ati prins de idee și oricum exemplul cu patriotismul (care urma) pică pentru ca ne băgăm mai toți picioarele în ea de țară cum știm mai bine. Da, stiu ca patria este familia noastră, dar … vorbim altă dată despre asta.

    Ma intreb, de ce Steaua? De ce dracu țin eu cu Steaua? Este pentru că avem cele mai multe campionate? Pentru că suntem tatăl lor în Cupa Romaniei? Pentru că jucăm pe un stadion smecher (auci, asta doare!)?

    Mă întreb, dacă după revoluție aveam destinul lui Dinamo, căștigam trei campionate și ne făceam de cacao în Europa, renunțam să mai țin cu Steaua?

    NU! Eu cred că eram și acum stelist indiferent în ce Ligă activam. Și atunci intreb încă odată: de ce dracului țin eu cu Steaua? Nu prea știu care este răspunsul vostru când vă intrebați asta, dar eu știu ce simt. Pentru mine Steaua înseamna familia mea.

    Am amintiri frumoase cu partide pe muche de cuțit, când întorceam rezultatul în ultimul minut. Am amintiri sfâșietoare cu meciuri în care nu ne iesea nimic și ne luau la pase desculți din lumea a treia. Am atâtea amintiri cu jucători demni care indiferent de rezultat au venit să ne salute făcându-mă să mă simt parte din familia lor. Am amintiri atât de plăcute în peluza cu frații mei. Știu că nu sunt ultras, nu fac deplasări, dar de câte ori pășesc în sectorul nostru parcă mă liniștesc. Știu că poate să urmeze o seara magică sau o noapte de coșmar, dar sunt acolo cu ai mei și nu îmi este frică! Știu că poate să iasă nasol, dar spre stadion merg pe drumul acela încărcat de atâtea amintiri, pierdut printre cei ca și mine, frații mei!

    Nu imi pasă când Steaua câștigă, nu imi pasă când Steaua pierde. Nu imi pasă pentru că nu am de ales, Steaua este familia mea și nu o voi trăda indiferent de momentele proaste sau bune prin care trece.

    Aș fi vrut să vă povestesc și despre inima care îmi sângerează. Despre cât de tare mă doare cearta și ura din sânul familiei mele. Dar nu, nu vă mai povestesc pentru că știu că și voi suferiți și stiu că doare când învârți cuțitul din rana.

    Dar vă spun totuși, fratilor! Mă doare! Simt că familia mi se destramă și mă doare.

    Dar știti ceva? Mă doare în cot de chestia asta! Oricum nu am de ales, fie că frații se împacă, fie că familia se rupe, eu nu am de ales. Tot cu Steaua am să țin. Fie că ajungem rupți în genunchi în Liga X, fie că vom străluci în toată lumea, eu tot cu Steaua am să țin.

    Tot cu Steaua am să țin. Fie că ajungem rupți în genunchi în Liga X, fie că vom străluci în toată lumea, eu tot cu Steaua am să țin.
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  6. #69
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    Ca întotdeauna, știrile despre Steaua abundă, presa e la datorie. Așa cum știe ea. Cu urechea ciulită, vajnicii mâzgălitori preiau orice zvon și ni-l servesc cald, fierbinte, ca fiind purul adevăr. Pe care-l întăresc cu opiniile lui nea Mitică Dragomir, Liță Dumitru, Șumudică și alții ca ei
 Acum au și bonusul pe care l-au așteptat cu nerăbdare: GgB și-a revenit și e gata să se cocoațe iar pe Maybach. Declarațiile lui sunt reproduse prompt, probabil ca material de studiu pentru psihiatri


    GSP-ul pune față în față echipele Stelei de acum un an și de acum. Asta spune cam tot


    30 iulie 2014: Arlauskis – Rîpă, Szukala, VARELA, Latovlevici – Prepeliță, Filip – AD. POPA, CHIPCIU, Cr. Tănase – Keșeru (să nu uităm de Sănmărtean, și el în lot
)

    29 iulie 2015: Cojocaru – Alcenat, Papp, VARELA, Guilherme – Muniru, Breeveld – AD. POPA, N. Stanciu, CHIPCIU – Tade

    În iarna lui 2014 a început dezastrul. Au plecat cei trei leaderi ai echipei – Szukała, Sănmărtean și Keșerü, au avut loc tot felul de brambureli – scandalul siglei, îmbățoșările grupărilor de fani, gigisme care au tulburat atmosfera în vestiar, arbitraje ciudate. Și era cât pe-aci să pierdem titlul
 În vară au plecat și alte piese de bază – Latovlevici, Prepeliță, Tănase, nu s-au prelungit împrumuturile lui Bourceanu și Rusescu, iar transferurile s-au făcut cu mare întârziere, practic în ultima clipă. Aici trebuie menționată și numirea lui Rădoi ca antrenor. Tot respectul pentru bravul nostru jucător, cel ce a dus mai departe tradiția luptătorului Lăcătuș. Dar să îți începi cariera de antrenor la un club ca Steaua, cu un lot schimbat radical, mi se pare un pariu greu de câștigat. Optimist cum sunt, îmi repet mereu că Steaua e Steaua, unică și indestructibilă (vorba aia, dacă nici GgB n-a reușit s-o distrugă
), dar
 Dar n-am cum să nu observ că de 7 luni am devenit o echipă de pluton, capabilă de rezultate jenante, lipsită de stil, de personalitate, arătând o impotență evidentă. Și asta e greu de suportat pentru cei născuți steliști, pentru cei ce își amintesc de echipa magică ce a pus România pe harta fotbalului european.

    GgB, vocal ca-n vremurile când butonam de zor telecomanda, să scap de prezența lui ubicuă, anunță transferuri peste transferuri. Dar nu uită să arate pisica: insolvența!

    Păi, ia să vedem
Ce-i lipsește Stelei? Un om lângă Varela, un play-maker și un vârf. Poate și un portar
 Din toți cei aduși, și sunt mulți, doar Tadé poate umple un loc rămas gol. Aducerea lui Alcenat îl mută lângă Varela pe Papp, care, chiar dacă ăși face treaba onorabil, adesea o comite grav. Dar cine să facă jocul? Văd că patronul a pus ochii pe trei ”trenèinezi”, dar printre ei nu se află tocmai Van Kessel, cel care ordona jocul slovacilor. Și, în plus, chiar or fi posibile transferurile astea? Mirel cică aduce doi misterioși străini, unul din ei mijlocaș central. O fi play-maker-ul așteptat? Ce să mai vorbim de tele-novela giurgiuveană cu De Amorim și Alibec, de parc-ar fi Iniesta și Messi


    Acum să vedem ce-o fi miercuri. E greu, bre, e foarte greu. Mirele, du-ți băieții la film, să vadă ”Kozara”, să priceapă și ei cum e cu partizanii ăștia
 Ce s-o mai lungim, suntem în criză și luminița aia de la capătul tunelului abia se vede. Dar, deh, v-am zis, când e vorba de Steaua, rămân un veșnic optimist

    https://sammuraysports.wordpress.com...7/28/optimist/
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  7. #70
    Jack the Ripper Lordul's Avatar
    Join Date
    Jan 2007
    Location
    Iasi/Piatra Neamt
    Posts
    31,273
    Reputatie
    0
    Quote Originally Posted by dario View Post
    tot cu steaua am să țin. Fie că ajungem rupți în genunchi în liga x, fie că vom străluci în toată lumea, eu tot cu steaua am să țin.
    amin
    Dinamo , Manchester United , Bayern Munchen , Borussia Dortmund , Juventus , FC Barcelona

  8. #71
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    Chiar așteptam să văd ce mai cârâie Șumudică…

    După ce a eliminat West Ham, dădea interview-uri peste tot, umflându-se în penele vișinii. Ce mai conta că antrenorul englezilor declarase că prioritatea lui era meciul cu Arsenal, drept care venise cu rezervele. Și, chiar și așa, ăla cu aia mică a avut un noroc chior. Ce să mai zic ce era la gura lui după alte câteva zile. Cică, el eliminase West Ham, care a învins-o pe Arsenal. Așa o fi, numai că Astra bătuse o echipă care arăta așa: Adrián – Tomkins, Ogbonna, Cresswell, Reid – Kouyaté, Oxford, Noble, Payet – Sakho, Zárate, pe când învingătorii lui Arsenal se numeau Randolph – Knoyle, Jenkinson, Henry, Page – Lanzini, Cullen, Payet, Nolan – Lee, Maiga…

    Eliminarea lui West Ham l-a îmbățoșat și mai rău pe permanent bățosul cimpanzeu. A început să dea indicății, ca to`a`șu`: „Presa ar trebui sa fie un pic mai atenta, sa nu insemne doar FCSB in paginile de ziar. Pentru ca se dau 10 stiri de aceasta echipa, clona, nici nu stiu cum sa o numesc acum, iar de Astra se scrie intr-un coltisor.” Păi, e cazul să scrie mare, în vârful paginii: ”Șumudică, ești tâmpit!” Te pomenești că el și de Messi zice că joacă la FCB… Și, ca să-l parafrazez, ar trebui să fie un pic mai atent și să observe că Astra lui e una palidă, ce nu va ajunge nicicând la strălucirea Stelei. Colțișorul e suficient pentru știrile despre această Astră obscură care acu-i aici, mâine cine știe unde…

    ciocu micDupă victoria asupra Stelei, în care Astra n-a mai fost condusă de ”genialul” Budescu, ci de și mai genialul Colțescu, frustratul și-a dat iar jos pantalonii, de data asta, slavă Domnului, doar la figurat. Să ai neobrăzarea să vorbești țâfnos după ce echipa ta adună trei puncte după un jaf la drumul mare e inimaginabil. După ce s-a autocaracterizat – „Șumudică e unul dintre țigani, unul dintre gunoieri” – el a insistat cu folosirea acronimului FCSB, în loc de Steaua, că i s-o fi părut ironic tare. Și, supărat nevoie mare că despre vedeta lui, Alibec, nu se bagă decât ”o știrucă” despre faptul că fumează șase pachete de țigări, în loc să explice detaliat fiecare tatuaj cu care e împodobită panarama, dă iar indicății: ”Acum Astra e pe primul loc! Le sugerez jurnaliștilor prezenți aici să scrie acum 10 știri despre Astra și o știre mică despre FCSB.” Păi, presa, în totalitatea ei, a scris pe larg despre modul colțesc în care a ajuns Astra acolo. Și mă întreb ce altceva s-ar putea scrie despre Astra și, mai ales, pe cine ar interesa.
    Iar bietul Șumi mi-amintește de pațachina aia pedelistă: ”Ciocu’ mic, că acum noi suntem la putere”. Că tot ca ea o să se stingă și înflăcăratul antrenor ce nu face mulți purici pe oriunde ar ajunge. Așa că, amărâtule, ciocu` mic! Că tot noi vom fi la putere. Ca întotdeauna.
    https://sammuraysports.wordpress.com.../14/ciocu-mic/
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  9. #72
    sport legend Calandrinon's Avatar
    Join Date
    Mar 2008
    Posts
    7,142
    Reputatie
    1
    Sumudica a caftit o putza mica
    Fie sa renasca numai cel ce har,
    are de-a renaste curatit prin jar.

  10. #73
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    la varsta ta ar trebui sa fii un exemplu, aici .

    astept un arbitraj identic pt echipa cu maidanezi pe sigla, nu conteaza cu cine, sa fie .
    sper sa nu pisi ochi din nou (iar) .
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  11. #74
    sport legend Calandrinon's Avatar
    Join Date
    Mar 2008
    Posts
    7,142
    Reputatie
    1
    Nu-ti pisam ochii, doar echipa. Din nou ( iar ) iti desenez ca nu jignesc omul, indiferent ce echipa sustine, fie ea si scarboasa ca fcsb-ul tau.
    Fie sa renasca numai cel ce har,
    are de-a renaste curatit prin jar.

  12. #75
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    nah, unde dai si unde capra .

    pai cine a zis domnule ca jignesti omul ?
    faceam referire la un arbitraj mizerabil de care poti avea parte si tu, mai bine zis echipa cu maidanezi pe sigla .


    salut cetateanul vestic degraba tragator cu ochiul pe threadul echipei campioane .
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  13. #76
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    Marca ”Steaua”. Cronica unei anulări nedrepte

    http://www.juridice.ro/394727/marca-...-nedrepte.html
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  14. #77
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    Prin decizia nr. 3425/03.12.2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus anularea mărcii ”Steaua”, după ce, în soluționarea căii de atac a recursului, a procedat la reaprecierea/reinterpretarea probelor administrate în fond și în apel, precum și la recalificarea situației de fapt stabilite de instanțele de fond.

    Scurt istoric al speței

    La data de 25.05.2011, CSASB a solicitat, în contradictoriu cu SC FCSB SA, AFCSB și OSIM, anularea înregistrării mărcilor nr. 6**** – aparținând FCSB – și nr. 4**** – aparținând AFCSB, invocând faptul că înregistrarea acestor mărci s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 47 și 48 din Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mărcile și indicațiile geografice.

    Prin sentința civilă nr. 832/17.04.2012, Tribunalul București a reținut că marca având nr. 4**** nu se mai bucură de protecție pe teritoriul României, începând de la data de 15.01.2009, ca urmare a lipsei formulării unei cereri de reînnoire a înregistrării mărcii.

    Referitor la marca nr. 6****, instanța de fond a reținut că „motivele prevăzute de art. 47 alin. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 84/1998 sunt tardiv formulate”.

    În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 47 alin. 1 lit. c), Tribunalul București a dispus că ”se impune concluzia că înregistrarea mărcii SB nr. 6**** nu a fost solicitată cu rea-credință”.

    CSASB a declarat apel, iar Curtea de Apel București, prin decizia civilă nr. 259A/20.12.2013, a constatat că existența relei-credințe trebuie apreciată global, ținând seama de toți factorii pertinenți în speță, respectiv împrejurarea că solicitantul are sau trebuie să aibă cunoștință de faptul că un terț utilizează semn identic sau similar pentru un produs/serviciu identic sau similar ce poate conduce la confuzie cu semnul a cărui înregistrare se cere.

    Curtea de Apel București a mai reținut că CSASB a cunoscut intenția de înscriere a mărcii chiar înainte de înregistrare și a permis în tot acest timp folosirea mărcii.

    Utilizarea mărcii s-a făcut în mod public, iar SC FCSB SA a utilizat marca respectivă chiar și la încheierea diferitelor contracte cu MApN.

    De asemenea, s-a reținut că „elementul subiectiv, respectiv scopul ilicit, intenția de a frauda nu a fost dovedită”.

    Drept urmare, apelul CSASB a fost respins.

    CSASB a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel București și, prin decizia civilă nr. 3425/03.12.2014, recursul a fost admis, s-a modificat decizia Curții de Apel București nr. 259A/20.12.2013 în sensul admiterii apelului CSASB și, în aceeași ședință, pe fond, s-a desființat în parte sentința pronunțată de Tribunalul București, în sensul că s-a admis acțiunea față de FCSB și s-a dispus anularea mărcii nr. 6****.

    Notă critică

    1. Regulile de competență funcțională a ÎCCJ nu permit soluționarea în fond a pricinii deduse judecății decât în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt pe deplin stabilite

    1.1. În toate celelalte cazuri, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate judeca pricina pe fond, întrucât legea nu dă în competența sa funcțională astfel de atribuții.

    1.2. În doctrină s-a statuat că „în cadrul competenței materiale, trebuie distins între competența materială funcțională, care se stabilește după felul atribuțiilor ce revin fiecărei categorii de instanțe, pe de o parte, iar, pe de altă parte, competența materială procesuală, care se stabilește în funcție de obiectul, natura sau valoarea litigiului”.

    1.2.1. Doctrina menționată stabilește clar distincția între competența materială funcțională și competența materială procesuală:

    „Competența materială funcțională este aceea care determină și precizează funcția și rolul atribuite fiecărei din categoriile instanțelor judecătorești, iar competența materială procesuală este aceea care determină categoria de pricini ce pot fi rezolvate, în concret, de o anumită categorie de instanțe judecătorești.

    Competența materială este reglementată de norme de ordine publică, deci are caracter absolut, astfel încât părțile nu pot conveni să deroge de la aceste norme, nici chiar cu autorizarea instanței”.

    1.2.2. „În recurs nu se judecă procesul, ci hotărârea atacată” (Viorel Mihai Ciobanu, „Tratat teoretic si practic de procedura civila”, București, 1997, vol. I, pag. 363)

    Recursul este o cale de atac extraordinară (calificare dată chiar de vechiul CPC prin Titlul V – Căile extraordinare de atac, Capitolul I – Recursul), putând fi formulat „numai pentru motive de nelegalitate”, nefiind o cale de atac devolutivă (cum este apelul), care să permită reanalizarea fondului cauzei.

    Așa fiind, este evident că doctrina a statuat în mod unanim în sensul că, în etapa recursului, se cercetează numai nelegalitatea hotărârii atacate (Mihaela Tăbârcă, „Drept Procesual Civil”, Universul Juridic, București, 2005, pag. 81-82).

    Or, în speța prezentată, Înalta Curte de Casație și Justiție a răstălmăcit total situația de fapt, deși competența sa funcțională nu-i conferă această prerogativă.

    1.2.3. Prin hotărârea criticată, nu numai că instanța de recurs a analizat din nou faptele, astfel cum fuseseră acestea stabilite de instanțele de fond, dar, mai mult, aceste fapte au fost calificate în mod cu totul opus față de calificarea dată în fond și în apel.

    1.3. Încălcarea competenței materiale funcționale a ÎCCJ în speță rezultă indubitabil din decizia criticată, relevante fiind următoarele paragrafe:

    1.3.1. ”Pentru a afla dacă titularul a dat dovadă de rea-credință în momentul depunerii cererii, trebuie să se efectueze o evaluare globală în care să fie luate în considerare toate împrejurările relevante ale cazului individual” (pagina 15, primul paragraf).

    1.3.2. ”Instanța de apel a înlăturat, în plus, în mod nejustificat, de la analiza intenției frauduloase la înregistrarea mărcii în cauză două aspecte importante, considerându-le nerelevante, și anume cooptarea de către intimata pârâtă a unor foști angajați ai apelantei și înregistrarea mărcii anterioare nr. 0****, data de depozit 15.01.1999, elemente fără de care a ajuns la concluzia greșită că, prin protocolul din 1999 încheiat cu Asociația de Fotbal Club Steaua București, s-ar fi transmis marca de identificare legată de activitatea fotbalistică și care ar fi tocmai cea a cărei anulare se cere în prezenta cauză, în temeiul art. 47 lit. c. din Legea nr. 84/1998” (pagina 18, paragraful al cincilea).

    1.3.3. ”Astfel, nu se poate prezuma că, prin cedarea activității fotbalistice profesioniste, reclamantul a înțeles să cedeze marca în cauză, prin raportare la cele menționate anterior, dar și la faptul că emblema ce constituie marca în cauză nu era folosită doar de către echipa de fotbal, așa cum s-a reținut mai sus” (pagina 19, paragraful al treilea).

    1.3.4. Relevant în ceea ce privește încălcarea competenței materiale funcționale este și paragraful prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a schimbat situația de fapt, instituind prezumția de rea-credință a pârâtei:

    „Simpla utilizare a mărcii ulterior înregistrării, chiar fără împiedicarea directă a unui alt competitor de a o utiliza, nu este suficientă pentru reținerea bunei-credințe la înregistrare (
) faptul că, după înregistrarea mărcii de către pârâtă, reclamantul nu a formulat opoziție și nici nu s-a opus utilizării mărcii până la formularea prezentei acțiuni nu poate reprezenta o dovadă a bunei credințe a pârâtei la înregistrarea mărcii ” (pagina 19, ultimul paragraf).

    1.4. Așadar, întreaga argumentație a instanței de recurs abundă în constatări asupra situației de fapt și în răstălmăciri ale acesteia, demonstrându-se fără echivoc că ÎCCJ s-a comportat în această speță ca o adevărată instanță de apel.

    1.5. Din motivarea instanței rezultă, fără putință de tăgadă, că ÎCCJ a procedat în mod nelegal la reaprecierea și reinterpretarea probelor administrate în dosar, stabilind o situație de fapt potrivnică aceleia reținute de Tribunalul București și de Curtea de Apel București.

    1.6. Potrivit dispozițiilor art. 312 alin. 3 teza a II-a din Codul de procedură civilă, dacă se găsește întemeiat recursul, „în toate cazurile în care modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de noi probe”, instanța de recurs casează hotărârea recurată, trimițând cauza spre rejudecare în apel/fond la instanța competentă.

    1.7. De asemenea, conform art. 314 Cod procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite.

    1.8. Doctrina relevantă este unanimă în sensul că „numai prin excepție, instanța supremă hotărăște asupra fondului pricinii, în cazurile în care casează hotărârea atacată, numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurările de fapt ce au fost deplin stabilite” .

    1.9. Or, în cauza noastră, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât asupra fondului pricinii, aplicând legea, dar nu la împrejurările de fapt stabilite, ci la cele restabilite/răstălmăcite/reapreciate în recurs.

    1.10. Din analiza motivării deciziei criticate, se constată că instanța de recurs a reluat, practic, tot fondul pricinii, pe mai multe pagini, argumentând de ce probele administrate la instanțele de fond ar trebui reinterpretate sau, și mai grav, de ce aceste probe ar trebui interpretate invers față de interpretarea dată de instanțele de fond.

    În acest fel, instanța de recurs nu numai că a repus în discuție faptele, astfel cum fuseseră acestea stabilite de instanțele de fond, dar, mai mult, aceste fapte au fost calificate în mod cu totul opus față de calificarea dată în fond.

    În consecință, ÎCCJ, prin decizia criticată, și-a încălcat competența funcțională fixată de lege prin norme imperative.

    1.11. Constatările referitoare la încălcarea competenței funcționale prin reaprecierea probelor sau a situației de fapt au fost reținute de alte completuri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au statuat că:

    „Față de prevederile O.U.G. nr. 138/2000 , cu modificările ulterioare, instanțele de recurs ordinar, în cadrul legal al competențelor de atribuțiune, nu mai pot cenzura hotărârile criticate în calea de atac cu care au fost învestite pentru motivul de greșită interpretare a probelor și de aprecierea eronată a situației de fapt rezultată, decât cu riscul de a-și proroga nelegal competența funcțională.”
    (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1892 din 13 mai 2003)

    „În cazul competenței materiale intervine competența funcțională, care se stabilește după felul atribuțiilor jurisdicționale ce revin fiecărei instanțe și nu secții sau complet de judecată. (
) Celelalte critici formulate în cauză vizează reaprecierea probelor, aspecte ce nu mai pot fi verificate de către instanța de recurs în urma abrogării alin. (11) al art. 304 C. proc. civ. prin O.U.G. nr. 138/2000”.
    (Decizia Înaltei Curți de Casație și nr. 3154 din 24 martie 2006)

    „Schimbând în totalitate situația de fapt, instanța de recurs nu putea trece la modificarea hotărârilor criticate, ci în baza art. 312 alin. 3 teza a II-a Cod procedură civilă, ar fi trebuit să dispună casarea hotărârii.
    Față de cele arătate, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia criticată, și-a încălcat competența funcțională fixată de lege prin norme imperative”.
    (Decizia Înaltei Curți de Casație și nr. 893 din 04 martie 2010)

    1.12. Probabil că tocmai încălcările frecvente ale dispozițiilor imperative privitoare la competență săvârșite de ÎCCJ au determinat legiuitorul să prevadă la art. 497 din noua reglementare procesuală că singura soluție pe care o poate pronunța ÎCCJ în recurs este casarea.

    2. Înalta Curte de Casație și Justiție a omis că recursul este o cale de atac extraordinară și nedevolutivă, în care NU se rejudecă pricina sub toate aspectele sale, ci se judecă, doar sub aspecte de legalitate, hotărârea atacată

    2.1. Instanțele de recurs nu se pot pronunța asupra fondului pricinii decât dacă faptele sunt pe deplin stabilite. ”Instanțele de fond sunt suverane în aprecierea și stabilirea situației de fapt”.

    2.2. Prin hotărârea criticată, nu numai că instanța de recurs a analizat din nou faptele, astfel cum fuseseră acestea stabilite de instanțele de fond, dar, mai mult, aceste fapte au fost calificate în mod cu totul opus față de calificarea dată în fond și în apel.

    2.3. Or, ”interpretarea actelor dosarului, prin coroborarea tuturor probelor administrate și prin corelarea acestora cu dispozițiile legale incidente în speță, care au determinat stabilirea unei anumite situații de fapt la instanțele de fond, nu poate face obiect al controlului judiciar, întrucât reaprecierea probelor administrate în cauză nu mai este posibilă, mai ales după abrogarea pct. 10 și 11 ale art. 304 din vechiul Cod de procedură civilă”.

    2.4. În același sens s-a statuat și prin Decizia nr. 70R/04.02.2010 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală:

    „Se impune a se consemna cu precădere că recursul nu este o cale devolutivă de atac. Prin urmare, sunt date în competența instanței de control judiciar exclusiv chestiunile care țin de legalitatea deciziei instanței de apel, mai precis de corecta aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, cu referire directă în cauza de față la prevederile art. 304 pct. 9 CPC, invocate de recurenții-pârâți. În aceste condiții, instanța de recurs nu este îndreptățită a reanaliza probatoriul administrat (
)”

    3. În judecarea recursului formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut aprecieri cu privire la buna sau reaua-credință în pofida faptului că acestea reprezintă chestiuni de fapt, lăsate la aprecierea instanțelor de fond și care nu pot reprezenta suportul unor critici de nelegalitate

    3.1. Edificatoare în acest sens este Decizia nr. 532 din data de 14.02.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție:

    „Or, situația de fapt reținută de către instanța de apel interesează temeinicia, și nu legalitatea deciziei recurate și, ca atare, împrejurări de fapt precum cele invocate în recurs nu pot reprezenta suportul unor critici de nelegalitate, susceptibile de a fi analizate prin prisma vreunuia dintre cazurile descrise de art. 304 C. proc. civ.”

    3.2. În susținerea celor afirmate, menționăm și decizia civilă nr. 10164/08.12.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție:

    „Este adevărat că determinarea momentului în care încetează buna-credință este o chestiune de fapt, lăsată de la caz la caz, la aprecierea judecătorului”.

    3.3. Buna sau reaua-credință vizează elemente de fapt, care, în mod evident, sunt în afara cenzurii instanței de recurs, reprezentând un atribut exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Astfel:

    3.3.1. Prin decizia civilă nr. 504/21.03.2012, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, se statuează că

    „Încetarea bunei-credințe este o chestiune de fapt”.

    3.3.2. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a reținut prin decizia nr. 2068/22.03.2012 următoarele:

    „Analizând criticile deduse judecății, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestora, potrivit următoarelor considerente:
    (
)
    De aceea, în afara considerentelor instanței de apel asupra lipsei bunei-credințe la momentul încheierii acestui contract (considerente care, vizând elemente de fapt, sunt oricum în afara cenzurii instanței de recurs)”.

    3.3.3. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 136/26.01.2009, analizând critici privind soluționarea laturii civile, statuează că

    ”(
) vizează exclusiv o chestiune de apreciere asupra unui element subiectiv – buna-credință – atribut exclusiv al instanțelor de fond și de apel (
)”.

    3.3.4. Prin decizia civilă nr. 228A din data de 25 martie 2010, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, se reține că

    „Fiind o chestiune de fapt, prezumția de bună credință ar putea fi răsturnată (
)”

    3.3.5. Prin decizia civilă nr. 1414 din data de 28 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familia, s-a apreciat că

    „În realitate, prin motivele de recurs recurenta solicită ca instanța de recurs să facă o reapreciere a probelor administrate în cauză, critică care prin felul în care a fost formulată, aduce în discuție o problemă de netemeinicie a hotărârii atacate, deoarece ceea ce se pretinde este stabilirea greșită a situației de fapt privind veniturile intimatului – pârât, în raport de probele administrate în cauză – depoziția martorului M. E., depozitele bancare.

    O atare critică nu poate face, însă, obiect de analiză în calea extraordinară de atac a recursului întrucât, față de actuala configurație a art. 304 Cod de procedură civilă, care permite reformarea unei hotărâri în recurs numai pentru motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie, instanța de recurs nu mai are competența de a cenzura situația de fapt stabilită prin hotărârea atacată și de a reevalua în acest scop probele, ci doar de a verifica legalitatea hotărârii prin raportare la situația de fapt pe care aceasta o constată”.

    3.3.6. Prin Decizia nr. 1481 pronunțată la data de 15 martie 2012 de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția a II-a, se reține că:

    „În speță, din observarea criticilor formulate de recurenta-reclamantă M.S.V. se constată că motivele invocate de către recurentă în susținerea recursului său nu se subscriu nici unuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., toate criticile formulate vizând situația de fapt sau aspecte de apreciere a probelor.
    Astfel, recurenta-reclamantă își exprimă nemulțumirea față de modul de interpretare a probelor administrate (expertize, supliment la raportul de expertiză), situație care nu se încadrează în motivele de nelegalitate, calea de atac a recursului neavând caracter devolutiv, care să permită reaprecierea probelor.”

    3.3.7. Decizia nr. 13 din data de 15 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale, reține, de asemenea, că

    „Deși a fost invocat în cererea de recurs, motivul a fost respins deoarece avea nevoie de verificări de fapt.”

    3.3.8. În prelegerea domnului profesor Flavius Baias ținută la Conferința privind noul Cod Civil, INM, 15-16 septembrie 2011, s-a afirmat în mod judicios că:

    ”Dacă luăm în considerare reglementarea din viitorul Cod de Procedură Civilă, care stipulează mai riguros calea de atac a recursului, vom ajunge să spunem și despre acest lucru, că dovada relei credințe în negocieri reprezintă probleme de fapt lăsate la suverana apreciere a judecătorului fondului, deci chestiuni cu privire la care judecătorul în casație nu are a se pronunța”.

    4. Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat un apel la apel

    4.1. Într-o speță soluționată recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că respectarea dreptului la un proces echitabil presupune ca nicio parte să nu fie autorizată să solicite reexaminarea cauzei prin intermediul unui recurs care să devină un apel mascat.

    4.2. Or, în cauză, întreaga argumentație a instanței de recurs abundă în constatări asupra situației de fapt și în răstălmăciri ale acesteia, demonstrându-se fără echivoc că Înalta Curte de Casație și Justiție s-a comportat în această speță ca o adevărată instanță de apel.

    4.3. În cauza Marian Nițu contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice presupune ca nicio parte să nu fie autorizată să solicite supervizarea unei hotărâri definitive și executorii numai în scopul obținerii unei reexaminări a cauzei și a unei noi decizii în această privință.
    În special, supervizarea nu trebuie să devină un apel mascat și simplul fapt că pot exista două puncte de vedere cu privire la acest subiect nu este un motiv suficient pentru rejudecarea unei cauze”.

    5. Prin pronunțarea deciziei civile nr. 3425/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a ignorat dispozițiile legii fundamentale

    5.1. Instanțele judecătorești sunt cele care formează puterea judecătorească, în vârful ierarhiei fiind Înalta Curte de Casație și Justiție, de altfel, singura instanță nominalizată expres prin Constituție.

    5.2. Potrivit art. 126 alin. (3) din Constituția României, „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale”.

    5.2.1. Așadar, rolul ÎCCJ este acela de a asigura unificarea interpretării și aplicării legii pe teritoriul României, iar nu acela de a se afunda în răstălmăcirea aspectelor de fapt statuate de instanțele de fond.

    5.2.2. Prerogativele conferite de Constituție Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt esențiale pentru înfăptuirea justiției, deoarece asigură egalitatea în fața ei a justițiabililor prin realizarea unei practici judiciare unitare la nivelul întregii țări.

    5.3. În speță, Înalta Curte de Casație și Justiție a nesocotit tocmai atribuțiile sale conferite de Constituție referitoare la asigurarea unei jurisprudențe unitare.

    Este suficient să menționăm în acest sens o altă decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, într-o cauză similară, a pronunțat o soluție diferită, dar corectă:

    „Schimbând în totalitate situația de fapt, instanța de recurs nu putea trece la modificarea hotărârilor criticate, ci în baza art. 312 alin. 3 teza a II-a Cod procedură civilă, ar fi trebuit să dispună casarea hotărârii.
    Față de cele arătate, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia criticată, și-a încălcat competența funcțională fixată de lege prin norme imperative”.
    (Decizia Înaltei Curți de Casație și nr. 893 din 04 martie 2010)

    6. Concluzii

    În consecință, apreciem că necesitatea respectării prevederilor legale imperative, referitoare la imposibilitatea instanței de recurs de a reinterpreta și reaprecia probele și restabili situația de fapt, cât și imperativul respectării dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv a principiului securității juridice, impuneau respingerea apelului mascat/recursului exercitat.

    Nu putem fi de acord cu hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, considerând că aceasta este rezultatul încălcării normelor imperative de ordine publică privitoare la competență, dar ”balonul este rotund, nu mai există echipe mici și totul este posibil în fotbal”.

    Desigur că, dintr-o astfel de experiență, un avocat isteț va trage învățămintele necesare și își va ghida activitatea viitoare după principiul ”ai, n-ai mingea, tragi la poartă”.
    Nu se știe niciodată


    :: decizia ICCJ de anulare a mărcii Steaua

    Avocat Petre Piperea
    Partener, PIPEREA ȘI ASOCIAȚII

    Avocat Ruxandra Argăseală
    PIPEREA ȘI ASOCIAȚII
    1.4. Așadar, întreaga argumentație a instanței de recurs abundă în constatări asupra situației de fapt și în răstălmăciri ale acesteia, demonstrându-se fără echivoc că ÎCCJ s-a comportat în această speță ca o adevărată instanță de apel.

    1.5. Din motivarea instanței rezultă, fără putință de tăgadă, că ÎCCJ a procedat în mod nelegal la reaprecierea și reinterpretarea probelor administrate în dosar, stabilind o situație de fapt potrivnică aceleia reținute de Tribunalul București și de Curtea de Apel București.


    4.1. Într-o speță soluționată recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut cărespectarea dreptului la un proces echitabil presupune ca nicio parte să nu fie autorizată să solicite reexaminarea cauzei prin intermediul unui recurs care să devină un apel mascat.

    6. Concluzii



    În consecință, apreciem că necesitatea respectării prevederilor legale imperative, referitoare la imposibilitatea instanței de recurs de a reinterpreta și reaprecia probele și restabili situația de fapt, cât și imperativul respectării dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv a principiului securității juridice,impuneau respingerea apelului mascat/recursului exercitat.

    Nu putem fi de acord cu hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, considerând că aceasta este rezultatul încălcării normelor imperative de ordine publică privitoare la competență, dar ”balonul este rotund, nu mai există echipe mici și totul este posibil în fotbal”.

    Desigur că, dintr-o astfel de experiență, un avocat isteț va trage învățămintele necesare și își va ghida activitatea viitoare după principiul ”ai, n-ai mingea, tragi la poartă”.
    Nu se știe niciodată

    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  15. #78
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    Prin decizia nr. 3425/03.12.2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus anularea mărcii ”Steaua”, după ce, în soluționarea căii de atac a recursului, a procedat la reaprecierea/reinterpretarea probelor administrate în fond și în apel, precum și la recalificarea situației de fapt stabilite de instanțele de fond.

    Scurt istoric al speței

    La data de 25.05.2011, CSASB a solicitat, în contradictoriu cu SC FCSB SA, AFCSB și OSIM, anularea înregistrării mărcilor nr. 6**** – aparținând FCSB – și nr. 4**** – aparținând AFCSB, invocând faptul că înregistrarea acestor mărci s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 47 și 48 din Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mărcile și indicațiile geografice.

    Prin sentința civilă nr. 832/17.04.2012, Tribunalul București a reținut că marca având nr. 4**** nu se mai bucură de protecție pe teritoriul României, începând de la data de 15.01.2009, ca urmare a lipsei formulării unei cereri de reînnoire a înregistrării mărcii.

    Referitor la marca nr. 6****, instanța de fond a reținut că „motivele prevăzute de art. 47 alin. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 84/1998 sunt tardiv formulate”.

    În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 47 alin. 1 lit. c), Tribunalul București a dispus că ”se impune concluzia că înregistrarea mărcii SB nr. 6**** nu a fost solicitată cu rea-credință”.

    CSASB a declarat apel, iar Curtea de Apel București, prin decizia civilă nr. 259A/20.12.2013, a constatat că existența relei-credințe trebuie apreciată global, ținând seama de toți factorii pertinenți în speță, respectiv împrejurarea că solicitantul are sau trebuie să aibă cunoștință de faptul că un terț utilizează semn identic sau similar pentru un produs/serviciu identic sau similar ce poate conduce la confuzie cu semnul a cărui înregistrare se cere.

    Curtea de Apel București a mai reținut că CSASB a cunoscut intenția de înscriere a mărcii chiar înainte de înregistrare și a permis în tot acest timp folosirea mărcii.

    Utilizarea mărcii s-a făcut în mod public, iar SC FCSB SA a utilizat marca respectivă chiar și la încheierea diferitelor contracte cu MApN.

    De asemenea, s-a reținut că „elementul subiectiv, respectiv scopul ilicit, intenția de a frauda nu a fost dovedită”.

    Drept urmare, apelul CSASB a fost respins.

    CSASB a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel București și, prin decizia civilă nr. 3425/03.12.2014, recursul a fost admis, s-a modificat decizia Curții de Apel București nr. 259A/20.12.2013 în sensul admiterii apelului CSASB și, în aceeași ședință, pe fond, s-a desființat în parte sentința pronunțată de Tribunalul București, în sensul că s-a admis acțiunea față de FCSB și s-a dispus anularea mărcii nr. 6****.

    Notă critică

    1. Regulile de competență funcțională a ÎCCJ nu permit soluționarea în fond a pricinii deduse judecății decât în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt pe deplin stabilite

    1.1. În toate celelalte cazuri, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate judeca pricina pe fond, întrucât legea nu dă în competența sa funcțională astfel de atribuții.

    1.2. În doctrină s-a statuat că „în cadrul competenței materiale, trebuie distins între competența materială funcțională, care se stabilește după felul atribuțiilor ce revin fiecărei categorii de instanțe, pe de o parte, iar, pe de altă parte, competența materială procesuală, care se stabilește în funcție de obiectul, natura sau valoarea litigiului”.

    1.2.1. Doctrina menționată stabilește clar distincția între competența materială funcțională și competența materială procesuală:

    „Competența materială funcțională este aceea care determină și precizează funcția și rolul atribuite fiecărei din categoriile instanțelor judecătorești, iar competența materială procesuală este aceea care determină categoria de pricini ce pot fi rezolvate, în concret, de o anumită categorie de instanțe judecătorești.

    Competența materială este reglementată de norme de ordine publică, deci are caracter absolut, astfel încât părțile nu pot conveni să deroge de la aceste norme, nici chiar cu autorizarea instanței”.

    1.2.2. „În recurs nu se judecă procesul, ci hotărârea atacată” (Viorel Mihai Ciobanu, „Tratat teoretic si practic de procedura civila”, București, 1997, vol. I, pag. 363)

    Recursul este o cale de atac extraordinară (calificare dată chiar de vechiul CPC prin Titlul V – Căile extraordinare de atac, Capitolul I – Recursul), putând fi formulat „numai pentru motive de nelegalitate”, nefiind o cale de atac devolutivă (cum este apelul), care să permită reanalizarea fondului cauzei.

    Așa fiind, este evident că doctrina a statuat în mod unanim în sensul că, în etapa recursului, se cercetează numai nelegalitatea hotărârii atacate (Mihaela Tăbârcă, „Drept Procesual Civil”, Universul Juridic, București, 2005, pag. 81-82).

    Or, în speța prezentată, Înalta Curte de Casație și Justiție a răstălmăcit total situația de fapt, deși competența sa funcțională nu-i conferă această prerogativă.

    1.2.3. Prin hotărârea criticată, nu numai că instanța de recurs a analizat din nou faptele, astfel cum fuseseră acestea stabilite de instanțele de fond, dar, mai mult, aceste fapte au fost calificate în mod cu totul opus față de calificarea dată în fond și în apel.

    1.3. Încălcarea competenței materiale funcționale a ÎCCJ în speță rezultă indubitabil din decizia criticată, relevante fiind următoarele paragrafe:

    1.3.1. ”Pentru a afla dacă titularul a dat dovadă de rea-credință în momentul depunerii cererii, trebuie să se efectueze o evaluare globală în care să fie luate în considerare toate împrejurările relevante ale cazului individual” (pagina 15, primul paragraf).

    1.3.2. ”Instanța de apel a înlăturat, în plus, în mod nejustificat, de la analiza intenției frauduloase la înregistrarea mărcii în cauză două aspecte importante, considerându-le nerelevante, și anume cooptarea de către intimata pârâtă a unor foști angajați ai apelantei și înregistrarea mărcii anterioare nr. 0****, data de depozit 15.01.1999, elemente fără de care a ajuns la concluzia greșită că, prin protocolul din 1999 încheiat cu Asociația de Fotbal Club Steaua București, s-ar fi transmis marca de identificare legată de activitatea fotbalistică și care ar fi tocmai cea a cărei anulare se cere în prezenta cauză, în temeiul art. 47 lit. c. din Legea nr. 84/1998” (pagina 18, paragraful al cincilea).

    1.3.3. ”Astfel, nu se poate prezuma că, prin cedarea activității fotbalistice profesioniste, reclamantul a înțeles să cedeze marca în cauză, prin raportare la cele menționate anterior, dar și la faptul că emblema ce constituie marca în cauză nu era folosită doar de către echipa de fotbal, așa cum s-a reținut mai sus” (pagina 19, paragraful al treilea).

    1.3.4. Relevant în ceea ce privește încălcarea competenței materiale funcționale este și paragraful prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a schimbat situația de fapt, instituind prezumția de rea-credință a pârâtei:

    „Simpla utilizare a mărcii ulterior înregistrării, chiar fără împiedicarea directă a unui alt competitor de a o utiliza, nu este suficientă pentru reținerea bunei-credințe la înregistrare (…) faptul că, după înregistrarea mărcii de către pârâtă, reclamantul nu a formulat opoziție și nici nu s-a opus utilizării mărcii până la formularea prezentei acțiuni nu poate reprezenta o dovadă a bunei credințe a pârâtei la înregistrarea mărcii ” (pagina 19, ultimul paragraf).

    1.4. Așadar, întreaga argumentație a instanței de recurs abundă în constatări asupra situației de fapt și în răstălmăciri ale acesteia, demonstrându-se fără echivoc că ÎCCJ s-a comportat în această speță ca o adevărată instanță de apel.

    1.5. Din motivarea instanței rezultă, fără putință de tăgadă, că ÎCCJ a procedat în mod nelegal la reaprecierea și reinterpretarea probelor administrate în dosar, stabilind o situație de fapt potrivnică aceleia reținute de Tribunalul București și de Curtea de Apel București.

    1.6. Potrivit dispozițiilor art. 312 alin. 3 teza a II-a din Codul de procedură civilă, dacă se găsește întemeiat recursul, „în toate cazurile în care modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de noi probe”, instanța de recurs casează hotărârea recurată, trimițând cauza spre rejudecare în apel/fond la instanța competentă.

    1.7. De asemenea, conform art. 314 Cod procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite.

    1.8. Doctrina relevantă este unanimă în sensul că „numai prin excepție, instanța supremă hotărăște asupra fondului pricinii, în cazurile în care casează hotărârea atacată, numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurările de fapt ce au fost deplin stabilite” .

    1.9. Or, în cauza noastră, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât asupra fondului pricinii, aplicând legea, dar nu la împrejurările de fapt stabilite, ci la cele restabilite/răstălmăcite/reapreciate în recurs.

    1.10. Din analiza motivării deciziei criticate, se constată că instanța de recurs a reluat, practic, tot fondul pricinii, pe mai multe pagini, argumentând de ce probele administrate la instanțele de fond ar trebui reinterpretate sau, și mai grav, de ce aceste probe ar trebui interpretate invers față de interpretarea dată de instanțele de fond.

    În acest fel, instanța de recurs nu numai că a repus în discuție faptele, astfel cum fuseseră acestea stabilite de instanțele de fond, dar, mai mult, aceste fapte au fost calificate în mod cu totul opus față de calificarea dată în fond.

    În consecință, ÎCCJ, prin decizia criticată, și-a încălcat competența funcțională fixată de lege prin norme imperative.

    1.11. Constatările referitoare la încălcarea competenței funcționale prin reaprecierea probelor sau a situației de fapt au fost reținute de alte completuri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au statuat că:

    „Față de prevederile O.U.G. nr. 138/2000 , cu modificările ulterioare, instanțele de recurs ordinar, în cadrul legal al competențelor de atribuțiune, nu mai pot cenzura hotărârile criticate în calea de atac cu care au fost învestite pentru motivul de greșită interpretare a probelor și de aprecierea eronată a situației de fapt rezultată, decât cu riscul de a-și proroga nelegal competența funcțională.”
    (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1892 din 13 mai 2003)

    „În cazul competenței materiale intervine competența funcțională, care se stabilește după felul atribuțiilor jurisdicționale ce revin fiecărei instanțe și nu secții sau complet de judecată. (…) Celelalte critici formulate în cauză vizează reaprecierea probelor, aspecte ce nu mai pot fi verificate de către instanța de recurs în urma abrogării alin. (11) al art. 304 C. proc. civ. prin O.U.G. nr. 138/2000”.
    (Decizia Înaltei Curți de Casație și nr. 3154 din 24 martie 2006)

    „Schimbând în totalitate situația de fapt, instanța de recurs nu putea trece la modificarea hotărârilor criticate, ci în baza art. 312 alin. 3 teza a II-a Cod procedură civilă, ar fi trebuit să dispună casarea hotărârii.
    Față de cele arătate, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia criticată, și-a încălcat competența funcțională fixată de lege prin norme imperative”.
    (Decizia Înaltei Curți de Casație și nr. 893 din 04 martie 2010)

    1.12. Probabil că tocmai încălcările frecvente ale dispozițiilor imperative privitoare la competență săvârșite de ÎCCJ au determinat legiuitorul să prevadă la art. 497 din noua reglementare procesuală că singura soluție pe care o poate pronunța ÎCCJ în recurs este casarea.

    2. Înalta Curte de Casație și Justiție a omis că recursul este o cale de atac extraordinară și nedevolutivă, în care NU se rejudecă pricina sub toate aspectele sale, ci se judecă, doar sub aspecte de legalitate, hotărârea atacată

    2.1. Instanțele de recurs nu se pot pronunța asupra fondului pricinii decât dacă faptele sunt pe deplin stabilite. ”Instanțele de fond sunt suverane în aprecierea și stabilirea situației de fapt”.

    2.2. Prin hotărârea criticată, nu numai că instanța de recurs a analizat din nou faptele, astfel cum fuseseră acestea stabilite de instanțele de fond, dar, mai mult, aceste fapte au fost calificate în mod cu totul opus față de calificarea dată în fond și în apel.

    2.3. Or, ”interpretarea actelor dosarului, prin coroborarea tuturor probelor administrate și prin corelarea acestora cu dispozițiile legale incidente în speță, care au determinat stabilirea unei anumite situații de fapt la instanțele de fond, nu poate face obiect al controlului judiciar, întrucât reaprecierea probelor administrate în cauză nu mai este posibilă, mai ales după abrogarea pct. 10 și 11 ale art. 304 din vechiul Cod de procedură civilă”.

    2.4. În același sens s-a statuat și prin Decizia nr. 70R/04.02.2010 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală:

    „Se impune a se consemna cu precădere că recursul nu este o cale devolutivă de atac. Prin urmare, sunt date în competența instanței de control judiciar exclusiv chestiunile care țin de legalitatea deciziei instanței de apel, mai precis de corecta aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, cu referire directă în cauza de față la prevederile art. 304 pct. 9 CPC, invocate de recurenții-pârâți. În aceste condiții, instanța de recurs nu este îndreptățită a reanaliza probatoriul administrat (…)”

    3. În judecarea recursului formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut aprecieri cu privire la buna sau reaua-credință în pofida faptului că acestea reprezintă chestiuni de fapt, lăsate la aprecierea instanțelor de fond și care nu pot reprezenta suportul unor critici de nelegalitate

    3.1. Edificatoare în acest sens este Decizia nr. 532 din data de 14.02.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție:

    „Or, situația de fapt reținută de către instanța de apel interesează temeinicia, și nu legalitatea deciziei recurate și, ca atare, împrejurări de fapt precum cele invocate în recurs nu pot reprezenta suportul unor critici de nelegalitate, susceptibile de a fi analizate prin prisma vreunuia dintre cazurile descrise de art. 304 C. proc. civ.”

    3.2. În susținerea celor afirmate, menționăm și decizia civilă nr. 10164/08.12.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție:

    „Este adevărat că determinarea momentului în care încetează buna-credință este o chestiune de fapt, lăsată de la caz la caz, la aprecierea judecătorului”.

    3.3. Buna sau reaua-credință vizează elemente de fapt, care, în mod evident, sunt în afara cenzurii instanței de recurs, reprezentând un atribut exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Astfel:

    3.3.1. Prin decizia civilă nr. 504/21.03.2012, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, se statuează că

    „Încetarea bunei-credințe este o chestiune de fapt”.

    3.3.2. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a reținut prin decizia nr. 2068/22.03.2012 următoarele:

    „Analizând criticile deduse judecății, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestora, potrivit următoarelor considerente:
    (…)
    De aceea, în afara considerentelor instanței de apel asupra lipsei bunei-credințe la momentul încheierii acestui contract (considerente care, vizând elemente de fapt, sunt oricum în afara cenzurii instanței de recurs)”.

    3.3.3. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 136/26.01.2009, analizând critici privind soluționarea laturii civile, statuează că

    ”(…) vizează exclusiv o chestiune de apreciere asupra unui element subiectiv – buna-credință – atribut exclusiv al instanțelor de fond și de apel (…)”.

    3.3.4. Prin decizia civilă nr. 228A din data de 25 martie 2010, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, se reține că

    „Fiind o chestiune de fapt, prezumția de bună credință ar putea fi răsturnată (…)”

    3.3.5. Prin decizia civilă nr. 1414 din data de 28 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familia, s-a apreciat că

    „În realitate, prin motivele de recurs recurenta solicită ca instanța de recurs să facă o reapreciere a probelor administrate în cauză, critică care prin felul în care a fost formulată, aduce în discuție o problemă de netemeinicie a hotărârii atacate, deoarece ceea ce se pretinde este stabilirea greșită a situației de fapt privind veniturile intimatului – pârât, în raport de probele administrate în cauză – depoziția martorului M. E., depozitele bancare.

    O atare critică nu poate face, însă, obiect de analiză în calea extraordinară de atac a recursului întrucât, față de actuala configurație a art. 304 Cod de procedură civilă, care permite reformarea unei hotărâri în recurs numai pentru motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie, instanța de recurs nu mai are competența de a cenzura situația de fapt stabilită prin hotărârea atacată și de a reevalua în acest scop probele, ci doar de a verifica legalitatea hotărârii prin raportare la situația de fapt pe care aceasta o constată”.

    3.3.6. Prin Decizia nr. 1481 pronunțată la data de 15 martie 2012 de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția a II-a, se reține că:

    „În speță, din observarea criticilor formulate de recurenta-reclamantă M.S.V. se constată că motivele invocate de către recurentă în susținerea recursului său nu se subscriu nici unuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., toate criticile formulate vizând situația de fapt sau aspecte de apreciere a probelor.
    Astfel, recurenta-reclamantă își exprimă nemulțumirea față de modul de interpretare a probelor administrate (expertize, supliment la raportul de expertiză), situație care nu se încadrează în motivele de nelegalitate, calea de atac a recursului neavând caracter devolutiv, care să permită reaprecierea probelor.”

    3.3.7. Decizia nr. 13 din data de 15 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția litigii de muncă și asigurări sociale, reține, de asemenea, că

    „Deși a fost invocat în cererea de recurs, motivul a fost respins deoarece avea nevoie de verificări de fapt.”

    3.3.8. În prelegerea domnului profesor Flavius Baias ținută la Conferința privind noul Cod Civil, INM, 15-16 septembrie 2011, s-a afirmat în mod judicios că:

    ”Dacă luăm în considerare reglementarea din viitorul Cod de Procedură Civilă, care stipulează mai riguros calea de atac a recursului, vom ajunge să spunem și despre acest lucru, că dovada relei credințe în negocieri reprezintă probleme de fapt lăsate la suverana apreciere a judecătorului fondului, deci chestiuni cu privire la care judecătorul în casație nu are a se pronunța”.

    4. Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat un apel la apel

    4.1. Într-o speță soluționată recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că respectarea dreptului la un proces echitabil presupune ca nicio parte să nu fie autorizată să solicite reexaminarea cauzei prin intermediul unui recurs care să devină un apel mascat.

    4.2. Or, în cauză, întreaga argumentație a instanței de recurs abundă în constatări asupra situației de fapt și în răstălmăciri ale acesteia, demonstrându-se fără echivoc că Înalta Curte de Casație și Justiție s-a comportat în această speță ca o adevărată instanță de apel.

    4.3. În cauza Marian Nițu contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice presupune ca nicio parte să nu fie autorizată să solicite supervizarea unei hotărâri definitive și executorii numai în scopul obținerii unei reexaminări a cauzei și a unei noi decizii în această privință.
    În special, supervizarea nu trebuie să devină un apel mascat și simplul fapt că pot exista două puncte de vedere cu privire la acest subiect nu este un motiv suficient pentru rejudecarea unei cauze”.

    5. Prin pronunțarea deciziei civile nr. 3425/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a ignorat dispozițiile legii fundamentale

    5.1. Instanțele judecătorești sunt cele care formează puterea judecătorească, în vârful ierarhiei fiind Înalta Curte de Casație și Justiție, de altfel, singura instanță nominalizată expres prin Constituție.

    5.2. Potrivit art. 126 alin. (3) din Constituția României, „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale”.

    5.2.1. Așadar, rolul ÎCCJ este acela de a asigura unificarea interpretării și aplicării legii pe teritoriul României, iar nu acela de a se afunda în răstălmăcirea aspectelor de fapt statuate de instanțele de fond.

    5.2.2. Prerogativele conferite de Constituție Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt esențiale pentru înfăptuirea justiției, deoarece asigură egalitatea în fața ei a justițiabililor prin realizarea unei practici judiciare unitare la nivelul întregii țări.

    5.3. În speță, Înalta Curte de Casație și Justiție a nesocotit tocmai atribuțiile sale conferite de Constituție referitoare la asigurarea unei jurisprudențe unitare.

    Este suficient să menționăm în acest sens o altă decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, într-o cauză similară, a pronunțat o soluție diferită, dar corectă:

    „Schimbând în totalitate situația de fapt, instanța de recurs nu putea trece la modificarea hotărârilor criticate, ci în baza art. 312 alin. 3 teza a II-a Cod procedură civilă, ar fi trebuit să dispună casarea hotărârii.
    Față de cele arătate, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia criticată, și-a încălcat competența funcțională fixată de lege prin norme imperative”.
    (Decizia Înaltei Curți de Casație și nr. 893 din 04 martie 2010)

    6. Concluzii

    În consecință, apreciem că necesitatea respectării prevederilor legale imperative, referitoare la imposibilitatea instanței de recurs de a reinterpreta și reaprecia probele și restabili situația de fapt, cât și imperativul respectării dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv a principiului securității juridice, impuneau respingerea apelului mascat/recursului exercitat.

    Nu putem fi de acord cu hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, considerând că aceasta este rezultatul încălcării normelor imperative de ordine publică privitoare la competență, dar ”balonul este rotund, nu mai există echipe mici și totul este posibil în fotbal”.

    Desigur că, dintr-o astfel de experiență, un avocat isteț va trage învățămintele necesare și își va ghida activitatea viitoare după principiul ”ai, n-ai mingea, tragi la poartă”.
    Nu se știe niciodată…

    :: decizia ICCJ de anulare a mărcii Steaua

    Avocat Petre Piperea
    Partener, PIPEREA ȘI ASOCIAȚII

    Avocat Ruxandra Argăseală
    PIPEREA ȘI ASOCIAȚII
    1.4. Așadar, întreaga argumentație a instanței de recurs abundă în constatări asupra situației de fapt și în răstălmăciri ale acesteia, demonstrându-se fără echivoc că ÎCCJ s-a comportat în această speță ca o adevărată instanță de apel.

    1.5. Din motivarea instanței rezultă, fără putință de tăgadă, că ÎCCJ a procedat în mod nelegal la reaprecierea și reinterpretarea probelor administrate în dosar, stabilind o situație de fapt potrivnică aceleia reținute de Tribunalul București și de Curtea de Apel București.

    .........................................
    4.1. Într-o speță soluționată recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut cărespectarea dreptului la un proces echitabil presupune ca nicio parte să nu fie autorizată să solicite reexaminarea cauzei prin intermediul unui recurs care să devină un apel mascat.
    ................................
    6. Concluzii

    În consecință, apreciem că necesitatea respectării prevederilor legale imperative, referitoare la imposibilitatea instanței de recurs de a reinterpreta și reaprecia probele și restabili situația de fapt, cât și imperativul respectării dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv a principiului securității juridice,impuneau respingerea apelului mascat/recursului exercitat.

    Nu putem fi de acord cu hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, considerând că aceasta este rezultatul încălcării normelor imperative de ordine publică privitoare la competență, dar ”balonul este rotund, nu mai există echipe mici și totul este posibil în fotbal”.

    Desigur că, dintr-o astfel de experiență, un avocat isteț va trage învățămintele necesare și își va ghida activitatea viitoare după principiul ”ai, n-ai mingea, tragi la poartă”.
    Nu se știe niciodată…
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  16. #79
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0

    Ultimul dintre adevaratii stelisti !

    https://sammuraysports.wordpress.com...atii-stelisti/


    Cert este că vajnicul luptător pentru drepturile Armatei clamează: ”sunt pregătit să continui lupta pentru brand alături de oamenii de bună credință și de suporterii Stelei, lupta cu cei care timp de 16 ani au încălcat constant, flagrant și sistematic legile.” Na, că acum s-au făcut 16 ani, deci din 1999 e treaba, nu din 2002?
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  17. #80
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    Comunicat de presa - CSA Steaua


    Referitor la afirmatiile făcute de către antrenorul echipei de fotbal FCSB cu ocazia conferintei de presă din data de 1 octombrie 2015, CSA Steaua Bucuresti doreste să facă, spre corecta informare a opiniei publice, următoarele precizări:

    1. Lipsa de dialog dintre cele două entităti nu se datorează CSA Steaua. Reamintim că ultima întâlnire dintre părti, pe data de 9 septembrie 2015, s-a făcut la initiativa si la invitatia CSA Steaua.

    2. Închirierea stadionului de fotbal din complexul Ghencea nu poate fi obiectul unor discutii sau întelegeri în afara legii.

    3. Asa cum i-am informat si pe reprezentantii societătii comerciale private FCSB, utilizarea stadionului de fotbal se face, în conformitate cu prevederile HG 373/2003, prin procedura de închiriere prin licitatie, iar pretul minim de la care porneste această licitatie este stabilit de către un evaluator autorizat, în conditiile legii.

    4. Întrucât evaluarea din anul 2009 care a stat la baza relatiilor contractuale anterioare nu mai poate fi luată în considerare din cauza modificării standardelor de evaluare (Standardele Internationale de Evaluare anul 2011, editia a 9-a; Standardele de evaluare ANEVAR, editia 2014; Standardele internationale de evaluare ANEVAR, editia 2015), CSA Steaua Bucuresti se află acum în plin proces de realizare a unei noi evaluări, care să asigure suportul legal pentru o nouă procedură de închiriere.

    5. CSA Steaua Bucuresti nu poate influenta durata demersurilor legale, pentru că fiecare procedură presupune termene si conditii sti****te clar de legiuitor deci nu poate fi acuzat, sub nici o formă, de amânări sau tergiversări, asa cum reprezentantii FCSB sustin, dezinformând voit opinia publică.

    6. Dimpotrivă, faptul că CSA Steaua a demarat toate procedurile legale de rigoare, denotă deschidere si dorinta de a demara cât mai repede procesul de închiriere a stadionului, în beneficiul sportiv al oricărei părti interesate.

    7. Considerăm că afirmatiile antrenorului FCSB sunt doar niste atacuri nefondate la adresa institutiei noastre, tentative de a dezinforma opinia publică si de a crea presiuni pentru a forta iesirea din cadrul legal al aspectelor enuntate.

    8. Asa cum am afirmat în nenumărate rânduri, Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucuresti are toată deschiderea spre dialog si solutii în sprijinul sportului de performantă, cu orice partener sau potential partener, cu conditia ca orice demers să respecte cu strictete prevederile legislatiei în vigoare.

    Biroul de presă CSA
    http://www.fcsteaua.ro/comunicat-de-presa-csa-steaua
    Last edited by Dario; 4th October 2015 at 00:33.
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  18. #81
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    http://www.prosport.ro/sport-life/sp...rilor-14864097
    Războiul pentru Steaua capătă accente de roman polițist. ProSport a descoperit că membri ai Rotary Club - organizație discretă care reunește politicieni, oameni de afaceri și intelectuali - sunt în umbra lui Jan Pavel, fostul lider al galeriei „roș-albastre“ care încearcă să preia Steaua de la Gigi Becali. Pavel e sprijinit logistic și nu numai de persoane influente și cu mulți bani, implicarea acestora fiind explicită și decisivă în stabilirea planului de operațiuni.

    Eduard Koler, fost președinte al Rotary Club Mehedinți, filială a Districtului Rotary 2241 (care acoperă România și Moldova) – care, la rându-i, face parte din Rotary International, organizație cu ramificații în toată lumea și fondată acum peste 100 de ani, în Chicago – a fost sâmbătă la mitingul suporterilor steliști, unde a urcat pe scenă lângă Pavel și le-a vorbit celor circa 1.000 de participanți strânși în fața stadionului din Ghencea.

    Foarte interesant articolul din Pro Sport, daca e adevarat .
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

  19. #82
    visurat Novac's Avatar
    Join Date
    Mar 2008
    Posts
    12,999
    Reputatie
    1
    Asa Dario, hraneste-i si tu paranoia batranului

    Sa vezi scenarii ce dezvolta nebunul dupa aceasta lectura

  20. #83
    sport legend Duba's Avatar
    Join Date
    Jun 2007
    Posts
    6,731
    Reputatie
    1
    Copil tampit, baga la dovleac!!!! Nimic nu-i intamplator in aceasta lume!!!!
    Nu stiu daca-i adevarat tot ceea ce scrie in articolul din Prosport. Cert este ca sunt forte care vor sa-i ia echipa lui Gigi gratis. Asa cum faceau comunistii cu proprietatea privata la sfarsitul anilor '40 si in anii '50, asa vor si mizeriile care comploteaza de ceva vreme. Vor sa fure bunul altuia. Ti se pare corect?
    "Eu nu am avut niciodata probleme cu Steaua. Cel mai corect om din fotbal a fost Valentin Ceausescu. In acea perioada, dinamo facea cele mai mari mizerii, nu Steaua, cu toate povestile care se aud". Adrian Porumboiu, fost arbitru.

  21. #84
    ros albastru delaoltenia's Avatar
    Join Date
    Jul 2008
    Posts
    43,365
    Reputatie
    0
    Corect mi se pare sa-i dea banii lui Gigi . Cere un pret, negocieri si pac-pac vanzare-cumparare .
    STEAUA e una singura, cea infiintata in 1947, cea care a cucerit Cupa cea Mare a Europei, cea care a strans 26 de titluri de campioana, pe care am sustinut-o permanent, si cand era echipa Armatei, si cand era finantata de Paunesti, si acum, cand are un patron bezmetic.

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •