Page 2 of 163 FirstFirst 12341252102 ... LastLast
Results 22 to 42 of 3417

Thread: Baga ochiul - revista presei

  1. #22
    Mughal Bancaru's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    Bucuresti
    Posts
    14,681
    Reputatie
    1
    Cinta dumnezeieste la pian, era genial la contrabas si mai cinta si pe la Securitate despre cultura si arta: Johnny Raducanu, nume de cod „Rica”.

    Criticul de jazz Peter Banyai si-a obtinut de la CNSAS dosarul de la Securitate si, in doua note informative referitoare la persoana sa, a vazut ca cel care dadea informatii capitanului de Securitate V. Lazar era „sursa Rica”. Reconstituind evenimentele la care a participat in toamna anului 1978, Peter Banyai a ajuns la concluzia ca „Rica“ nu putea fi decit bunul sau prieten din acea vreme, Johnny Raducanu. Peter Banyai a aflat dupa Revolutie ca a fost urmarit, avind nume de obiectiv „Banu“, dar ca a avut si dosar de informator, cu numele de cod „Bucur“, consecinta, spune el, a doua discutii pe care le-a avut cu un alt ofiter de Securitate.

    Bine instruit

    Banyai si Raducanu erau, in 1978, prieteni buni. Impreuna cu „Rica“, Banyai frecventa cu asiduitate Biblioteca Americana, unde se organizau concerte de jazz, sau domiciliul unui diplomat american care organiza des intilniri cu oameni de cultura. Dupa o astfel de intilnire tinuta pe 13 octombrie 1978, lui „Rica“ i s-au cerut informatii despre discutiile ce s-au purtat acolo, dar si despre prietenul sau Peter Banyai, pe atunci un infocat promotor al jazzului si coordonatorul unui club, prezent si el la domiciliul diplomatului. Astfel, pe 4 noiembrie 1978, capitanul V. Lazar afla de la „Rica“ despre Banyai ca „este un om serios, are comportare corespunzatoare in relatile cu diplomatii straini“. „Sursa cunoaste ca P. Banyai face parte dintr-o familie de intelectuali foarte cunoscuti (tatal lui este Ladislau Banyai, profesor universitar, vicepresedinte al ASSP)“, spunea „Rica“. In finalul notei, se arata ca, pe 13 noiembrie, „sursa Rica’’ urmeaza sa sustina un concert la Biblioteca Americana, motiv pentru care „a fost instruita in legatura cu comportarea ce trebuie sa o aiba in legatura cu directorul si cu ceilalti salariati ai bibliotecii“, nota capitanul Lazar.

    Critic cu americanii

    A doua nota din dosarul Banyai este chiar informarea lui ,,Rica’’ despre concertul din 13 noiembrie tinut la Biblioteca Americana. „Sursa a precizat ca actiunile la Biblioteca Americana in ultima perioada de timp sint pregatite foarte slab, deoarece directorul nu se pricepe sub nici o forma la probleme de arta si cultura“, nota capitanul Lazar din observatiile „sursei Rica’’. In acelasi document, ,,Rica’’ inventariaza, pentru ********i, citeva dintre persoanele cu care este in relatii apropiate, majoritatea pictori si sculptori. „Toate persoanele din legatura sursei vor fi identificate si verificate“, nota capitanul Lazar.

    Cum s-a produs deconspirarea

    „Dupa stilul acestor note si dupa acele detalii despre parintii mei l-am identificat pe Johnny. In plus, nu erau multi muzicieni care cintau la Biblioteca Americana, precum o facea el“, spune Peter Banyai, care precizeaza ca, desi „prin deductie logica“ l-a identificat pe „Rica“, nu a vorbit niciodata cu Johnny Raducanu despre asta. „O perioada, dupa ce acesta a divortat, i-am oferit gazduire chiar in casa noastra, de pe strada Iuliu Tetrat. Ulterior, relatiile intre noi s-au racit din motive profesionale: eu credeam ca Johnny este un mult mai bun contrabasist decit pianist“, povesteste Banyai.

    „Dumneavoastra, ca artist-********”

    Fizician de profesie, pe atunci angajat la ICECHIM, Banyai insusi a fost abordat de un ******** pentru a-i vorbi despre Johnny Raducanu. Episodul intilnirii cu ofiterul l-a povestit imediat dupa Revolutie intr-un articol publicat in mai multe reviste de limba maghiara. „I-am raspuns ca ii pot oferi multe informatii despre jazz si despre prietenii mei din lumea jazzului daca imi promite discretie totala. A inghitit momeala cu complezenta si entuziasm“, povesteste Banyai, care prezinta si asa-zisele informari despre prietenii sai, Mihai Berindei si Johnny Raducanu. „Raducanu este un basist bun, are swing si simte blues-ul, dar in ultima vreme a renuntat la contrabas, cinta la pian. Dar nu are acelasi simt pentru pian, tehnica lui nu e cea mai buna, universul armoniilor e superficial, inclina spre solutii facile, armonii aproape de kitsch. Domnule, dumneavoastra ca artist-ofiter ati face un mare serviciu jazzului romanesc daca l-ati convinge pe Johnny sa lase pianul si sa revina la contrabas“, spunea Banyai ********ului. Dupa propria relatare, ofiterul a abandonat insa plictisit discutia, dezamagit ca nu poate obtine informatii cu caracter politic.

    Ar fi cintat si pentru sovietici

    Harry Tavitian, unul dintre cei care au cintat cu Johnny indeosebi in anii ’80, spune ca nu l-a banuit niciodata pe Johnny ca ar fi informator si crede ca aceia care au facut totusi aceste mici compromisuri pentru a supravietui ca artisti nu sint condamnabili. „Erai obligat sa vorbesti cu ei daca te chemau la Securitate sau veneau ei la tine. Grav era daca mergeai benevol sa vorbesti de unul sau de altul“, spune Tavitian.

    Criticul Florian Lungu considera si el lipsit de importanta aspectul, considerind ca jazzul, fiind nu doar o activitate, ci un mod viata, a constituit pentru artisti „un turn de fildes, o pavaza impotriva mizeriei din jur“. „Johnny a povestit odata ca l-a intrebat un ********, cred, de ce s-a dus la un concert la Ambasada americana. El a raspuns ca, daca s-ar fi cintat jazz la Ambasada Germaniei sau la cea sovietica, acolo s-ar fi dus“, spune Florian Lungu. (Mirela Corlatan, Pavel Lucescu)

    Un rasfatat
    Intr-o perioada de “inghet cultural”, ce a urmat celebrelor “teze din iulie” ale lui Ceausescu, si era foarte greu sa obtii viza pentru Occident, Johnny Raducanu a avut aceasta sansa. “Foarte multi muzicieni de valoare au pierdut trenuri importante in acea perioada pentru ca nu au putut iesi din tara, desi erau invitati permanent la festivaluri. Johnny, din cite stiu, a plecat si in Olanda, si in Germania. A avut si o bursa in SUA”, spune criticul iesean de jazz Alex Vasiliu. De asemenea, Johnny Raducanu a reusit si sa scoata cinci discuri in perioada 1975-1989, printre care “Jazz in tara mea”, perioada in care doar Marius Pop si Paul Wainer au mai reusit sa scoata cite un disc.

    Spionul mondial
    Desi solicitat in doua rinduri, Johnny Raducanu nu a dorit sa rememoreze, pentru “Cotidianul”, relatiile sale cu Securitatea sau cu capitanul Lazar: “Ia mai lasati-ma in pace. Am inregistrari acum. Stiti cu cine vorbiti? Nu stiu cine e «Rica». Eu am fost spion mondial”, au fost cuvintele publicabile pe care ni le-a zis maestrul.

    ********ii au filat sosia lui Nicolae Manolescu
    Portalul de limba maghiara transidex.ro publica in editia sa de ieri un documentar despre dosarul de securitate al criticului de jazz clujean Peter Banyai.

    Peter Banyai povesteste cum, in anii ’70, cind locuia in Bucuresti, lupta dintre gruparea artistilor mai occidentali, liberali, si cea hipernationalista, a intelectualilor legionaroizi, era tot mai acerba. “Una dintre personalitatile marcante ale primei tabere era criticul literar Nicolae Manolescu.

    In cazul celorlalti lideri erau Eugen Barbu si C. V. Tudor, cronicari la «Saptamina», publicatia de suflet a Securitatii. Manolescu era inca de atunci o personalitate importanta in politica culturala.

    Cei de la Secu aveau insa un departament special pentru artisti. Asa ca in apartamentul lui Manolescu au fost amplasate microfoane, probabil pentru inregistrarea care sa ramina «posteritatii». Cind a aflat de dosarul sau, Manolescu a devenit foarte iritat, pentru ca erau lucruri intr-adevar compromitatoare in ce il priveste. Mai exact, conform dosarului, Manolescu se indeletnicea, seara de seara, cu o cura de cel putin o jumatate de ora de injuraturi indreptate spre «Cizmaru» (porecla din epoca a lui Ceausescu). Si totul pe un ton mizer, cu greseli gramaticale si fara pic de stil. Fiecare inregistrare dovedea de fapt ca Manolescu era incapabil sa vorbeasca corect romaneste”, povesteste Banyai.

    Manolescu bis

    Adevarul a iesit pina la urma la suprafata. La citeva case de locuinta criticului locuia un alt cetatean cu numele de Nicolae Manolescu, un muncitor necalificat. Din greseala, ********ii au plasat microfoanele in casa acestuia. “Tipul asta avea un sef pe care-l chema Cizmaru, adica nu Ceausescu era tinta injuriilor lui nocturne, ci propriul sau sef”, incheie Banyai hazlia intimplare.

    Legat de cele intimplate, Nicolae Manolescu a declarat pentru ,,Cotidianul’’: “Da, este adevarat, a aparut in 1990-1991 un articol al cuiva care a facut o cercetare. Am vazut fotografia din revista, era vorba despre un bloc in care nu am locuit niciodata. Nici macar blocul nu l-au nimerit... Eu insa nu mi-am vazut niciodata dosarul, am aflat de toata intimplarea din articolul scris de acel jurnalist”, conchide Manolescu.
    Marius Cosmeanu - Cotidianul

    Astazi dimineata, la Radio Guerrilla, Johnny a spus ca nu a colaborat cu securitatea sub nicio forma. Si-a dat cuvantul de onoare. Ma rog, asta nu e o dovada plauzibila. Nimeni nu a zis la inceput DA. Mie ceva incepe sa imi puta. Cineva s-a lansat in dezvaluiri, altcineva si-a pierdut dosarul iar acum da o mana de ajutor celor cu perdeaua de fum. Cineva si altcineva sunt oameni importanti. Fiind persoane importante, nu spui cine (cred eu).

  2. #23
    Mughal Bancaru's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    Bucuresti
    Posts
    14,681
    Reputatie
    1
    Ce sa cred?


    Revin la National TV, unde marti seara am avut parte de o surpriza enorma.





    Invitatul lui Madalin Ionescu la "Miezul problemei" a fost Raul Volcinschi, un om al carui portret in penita degaja aristocratie din fiecare tusa. Evocat sporadic in ultimii ani, clujeanul a fost orchestratorul unei tentative de asasinare a lui Ceausescu de care unii au uitat, iar altii - cei mai multi - n-au apucat sa afle.

    Intoarcerea in timp de marti a prilejuit reintalnirea cu o lume sumbra, po****ta de figuri sinistre, cu un spatiu prin care teama circula ca un curent imbolnavitor si rece.

    Romania ceausista a prins contur cu siguranta cosmarului care stie ca rostul lui e sa bantuie. Invitatul lui Madalin Ionescu ne-a reimprospatat memoria, stiind ca fara terapia de acest tip riscam teribil ca natie.

    L-am ascultat pe Raul Volcinschi si am ramas - o spun cu toata franchetea - mut de admiratie. Rar mi-a fost dat sa aud un discurs atat de articulat si de miscator.

    Scolit, poliglot, Volcinschi a avut o prezenta fermecatoare si stilata. El a trecut lejer de la filozofia rezistentei la teratologie si de la miscarea pendulatorie a personalitatii umane la stiintele exacte, dovedind o instruire invidiabila.

    A fost o placere sa-l urmaresc si... Si acum vine bomba. Raul Volcinschi face parte din Senatul PNG. Altfel spus, se numara printre sfetnicii lui George Becali.

    Nu stiu daca amanuntul a fost divulgat la inceputul emisiunii, fiindca am pierdut primele minute. L-am aflat la final, dupa aproape o ora si jumatate de fixare hipnotizata a ecranului.

    De fiecare data cand un personaj cunoscut s-a afisat alaturi de George Becali, am expediat episodul in cateva cuvinte, cum probabil ca au facut atatia. Emil Tocaci, Paul Ghitiu, Dan Pavel, Alex Mihai Stoenescu, Radu Beligan - cu totii mi-au smuls un gest de lehamite.

    Acum insa cred ca lucrurile nu mai stau asa. Raul Volcinschi si-a pus viata in pericol, a vazut moartea cu ochii in puscarile comuniste si are discernamant.

    Mi-e greu sa cred ca i s-a alaturat lui George Becali pentru bani sau vila. Mi-e si mai greu sa cred ca vede cu adevarat in presedintele PNG o aparitie mesianica. Asa ca intreb sincer si descumpanit: ce sa cred?

    Radu Paraschivescu - Evenimentul zilei

  3. #24
    Pro Memoria miril's Avatar
    Join Date
    Apr 2003
    Location
    Stockholm
    Posts
    29,276
    Reputatie
    0
    Ce ai smitit si pana acum cu precedesorii. LEHAMITE. Este o vocatie, ca sa nu zic altfel, la romani sa asimilam inteligenta cu conduita morala inalta, ca si cum oamenii inteligenti nu pot fi si lichele si nu pot fi inclinati sa-si perverteasca substanta cenusie. Eh, uite ca pot si inca cum!
    "The minority is sometimes right, the majority always wrong." - A Progres...sive Thinker

    "If you support a team that fails to win the league for years, it does feel like a kind of cult'." - Salman Rushdie

  4. #25
    sport legend herculis's Avatar
    Join Date
    Jan 2006
    Location
    Greece
    Posts
    798
    Reputatie
    1
    Raspunsul este simplu, si nu neaparat este vorba de lichele. Bunica mea spunea: unde este desteptaciunw multa, este si prostie + naivitate multa.
    Poate ca nu este vorba de vila aici, ci pur si simplu naivitatea de a crede in declaratiile stupide ale lui Becali. Faptul ca a incercat sa faca ceva impotriva lui Ceausescu nu reprezinta o garantie a calitatii sale de om politic in prezent.
    Si... pina si Jean-Paul Sartre a fost pentru o lunga perioada comunist, nu?

  5. #26
    Mughal Bancaru's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    Bucuresti
    Posts
    14,681
    Reputatie
    1
    Mi se pare ca se desacralizeaza, daca imi permiteti sa zic asa, chestia cu dosarele. Ma doare in cur daca a turnat Raducanu. Daca era demnitar era altceva. De ce am ajuns aici? De ce nu se intampla nimic cu cei care sunt dovediti ca au dat cu ciocu si care ne conduc? De ce nu apar marii pesti? Unde este dosarul lui Nastase? Ca sie el era toata ziua buna ziua la New York. Sau al lui Geoana. Asta era acum, artistii. Normal ca si ei trebuie luati la puricat. Ca si Sergiulica a fost cu pliscu. Si acum e mare cercetator in ale revolutiei.
    Legat de Volcinschi, dupa ce am citit am avut un ras isteric. Ce prostitutie...
    Si Tutea a fost comunist. Tot o perioada.

  6. #27
    sport legend herculis's Avatar
    Join Date
    Jan 2006
    Location
    Greece
    Posts
    798
    Reputatie
    1
    Quote Originally Posted by Bancaru View Post
    De ce am ajuns aici? De ce nu se intampla nimic cu cei care sunt dovediti ca au dat cu ciocu si care ne conduc? De ce nu apar marii pesti? Unde este dosarul lui Nastase? Ca sie el era toata ziua buna ziua la New York. Sau al lui Geoana.
    Pentru ca sistemul a fost construit in asa fel incit sa protejeze pe pestii mari. Iar incercarile de a schimba sistemul se lovesc de o rezistenta inversunata. Adaugati la asta proverbiala coruptibilitate, fuga de raspundere, smecherie, superficialitate si lene a poporului nostru, si vom avea o pictura completa (nu natura moarta)

    La unii nu se gasesc dosarele, precum Vadim Tudor. De ce? Pai ei erau chiar sistemul, nu colaboratori ai sistemului represiv.

  7. #28
    Mughal Bancaru's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    Bucuresti
    Posts
    14,681
    Reputatie
    1
    Vadim s-a sters la cur cu prorpiu-i dosar de prin anii '90/ Pun pariu. Prea e sigur de el. Cine stie cum sa apara o nota despre el!!! Poate atunci sa mai inghita in sec.

  8. #29
    Pro Memoria miril's Avatar
    Join Date
    Apr 2003
    Location
    Stockholm
    Posts
    29,276
    Reputatie
    0
    A propos de baga ochiu si de ce ai zis despre Vadim, vad ca tocmai a venit unul din...Buda. Si-l intreb, cum a fost? Fa-ne...revista presei!
    "The minority is sometimes right, the majority always wrong." - A Progres...sive Thinker

    "If you support a team that fails to win the league for years, it does feel like a kind of cult'." - Salman Rushdie

  9. #30
    Pro Scris itku's Avatar
    Join Date
    Mar 2005
    Posts
    109
    Reputatie
    1
    Pai cum sa fie, in Buda...miroase bine iar Pesta e cat se poate de...contagioasa. Pacat ca n-am apucat sa ma pitesc si prin...Sopron.

  10. #31
    Pro Memoria miril's Avatar
    Join Date
    Apr 2003
    Location
    Stockholm
    Posts
    29,276
    Reputatie
    0
    In ceea ce ma priveste, imi impart ziua, ba la ton, ba la som(o)n. Pescuiesc in ape tulburi, cu alte cuvinte. Cea mai tulbure mi se pare AIK Progresul. Nu scot nimic! Ba, (imi) scot, cu...mici modificari, sufletul!
    "The minority is sometimes right, the majority always wrong." - A Progres...sive Thinker

    "If you support a team that fails to win the league for years, it does feel like a kind of cult'." - Salman Rushdie

  11. #32
    Mughal Bancaru's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    Bucuresti
    Posts
    14,681
    Reputatie
    1
    "Rockul e muribund"

    Sting lanseaza un nou album, cu muzica elisabetana, interpretata la lauta.





    Sting lanseaza luna aceasta noul sau album, „Songs from the labyrinth”, cu adevarat o noutate, nu numai prin faptul ca este ultimul album al cantaretului britanic, ci mai ales pentru ca Sting reinvie, prin muzica sa, secolul al XVI-lea. Albumul contine 17 balade compuse de John Dowland, compozitor din epoca elisabetana, iar Sting da o viata noua sunetului elisabetan, transformadu-l in „muzica moderna”, dupa cum noteaza saptamanalul german „Stern”.

    Sting a invatat in timp record sa manuiasca lauta, la care canta acompaniat de maestrul acestui instrument, bosniacul Edin Karamazov. Presa din intreaga lume se intreaba cum ajunge un interpret de muzica rock-pop sa interpreteze, tocmai acum, in era sunetelor sintetice, muzica de acum 400 de ani. Mai ales ca Sting nu s-a servit de calculator, ci doar de instrumentele originale, la care Dowland a cantat la vremea lui.

    Dance-ul si rockul, genuri depasite

    Intr-un interviu acordat revistei „Stern”, Sting sustine ca „suntem la capatul erei pop, care devine tot mai monotona. Rockul se afla pe patul de moarte. (...) Daca asculti in masina muzica pop, aceasta lirica pentru copii, acompaniata de trei sau cinci acorduri simple, te ia somnul.

    Muzica se infrunta cu zgomotul motorului pentru premiul de monotonie. (...) Prea mult timp ne-am inchipuit ca rockul este revolutionar. Uitati-o, prieteni! Rockul e pe moarte”. Artistul afirma ca singura salvare este curiozitatea. Asa i-a descoperit, spune el, din nou pe clasici: „Stravinsky este un adevarat revolutionar”.

    Chiar daca acum interpreteaza muzica din vremea lui Shakespeare, Sting sustine ca este si va ramane un interpret pop. „Sunt si raman un populist din convingere, dar eu vreau sa fiu unul curios. Nu servesc po****rului, ci ii pun intrebari”, citeaza „Stern”.

    Un star pop de la 1500

    Interpretul hitului „Desert Rose”, acest „englishman” in lumea mare, „nu se teme ca va aluneca in afara comercialului”, dupa cum formuleaza cotidianul britanic „The Sun”. Pentru Sting, John Dowland, care a trait intre anii 1563 si 1626, este un star pop cunoscut in toata lumea.

    „A fost un star! Probabail unul dintre primii. El si-a transformat muzica intr-un fenomen de masa. In toata Europa si chiar in America, melodii precum „Flow my tears” au fost mari hituri. Iar aceasta ne leaga. Starurile pop calatoresc pentru
    a-si raspandi povestile. Nu o mai fac de la o curte regala la alta, ci de la o sala de concert la alta, dar principiul e acelasi, ca in secolul al XVI-lea.”

    „Nu o inteleg pe Beyonce”

    „In momentul in care o melodie este gata, sper ca ea sa contina toate emotiile si ca nu mai trebuie decat cantata. Iar pentru asta nu trebuie nici sa cad in genunchi pe scena si nici sa-mi izbesc chitara de podea.” Cu o asemenea atitudine, nu este de mirare ca Sting nu se arata prea intelegator pentru muzica pop de astazi, desi el este detinatorul a numeroase premii comerciale, precum Grammy sau Golden Globe.

    „Muzica zilelor noastre nu este pentru mine. Nu inteleg o Beyonce sau un Justin Timberlake, deoarece pentru mine cantatul este o calatorie spirituala”, citeaza „New York Post”.

    La cei 55 de ani ai sai, Sting isi defineste foarte clar relatia sa cu muzica. „Am invatat ca oricine, care ia muzica in serios, ramane mereu un invatacel, deoarece nu exista niciodata raspunsuri, ci doar intrebari.”

    Nou

    „Nu mi-am schimbat linia!”


    Gordon Matthew Sumner, alias Sting, care a depus mare efort pentru a deveni din muncitor de santier muzicianul faimos de astazi, nu se opreste la cele 18 albume inregistrate pana acum. Artistul declara postului TV german ZDF: „Nu mi-am schimbat brusc directia muzicala. Am vrut doar sa imi largesc repertoriul”.

    Iar revistei americane „Bilboard”: „Mi-ar placea sa fac un nou album de muzica pop, dar inca nu stiu ce va fi. Poate acest album (referindu-se la „Songs from the Labyrinth”) imi va da un impuls”.


    www.evz.ro

  12. #33
    Pro Memoria miril's Avatar
    Join Date
    Apr 2003
    Location
    Stockholm
    Posts
    29,276
    Reputatie
    0
    Patapievici, in schimb, este cat se poate de viu si vital. Norocul unora! Sa-i dea Dumnezeu sanatate!

    Betia agitatiei Horia-Roman Patapievici Ev Z

    Horia Roman Patapievici: “Orice om cu nevroza noastra agitatorie ar fi fost judecat ca atins de patologie, acum un secol. Din acest motiv, ar trebui sa facem un pas inapoi din agitatie. Cum?”.

    La inceputul veacului al XX-lea, savantii se intrebau daca organismul uman poate rezista la vitezele de deplasare ale noilor vehicule mecanice. Un secol mai tarziu, filosofii se intreaba daca psihicul uman poate rezista la rapiditatea schimbarii imprejurarilor materiale ale vietii. Fireste, nici corpurile omenesti nu s-au dezagregat, nici psihicul uman nu s-a descompus.

    Dar, de indata ce omul a incetat sa mai poata privi in jur atunci cand merge, peisajele, bunaoara, au disparut din literatura, iar nelinistea a intrat. Te intrebi: in locul lor? Si chiar daca optimistii nu cred in teoria perversitatii efectelor neintentionate, cert este ca o anumita calitate a relatiei noastre cu natura a disparut exact in epoca in care am incetat sa ne mai dam jos din minunatele masini pe care le-am inventat. La fel s-ar putea argumenta si in privinta psihicului uman.

    Desi el pare sa functioneze asemanator in orice conditii, si deci nu trebuie sa dramatizam impactul accelerarii vietii asupra lui, totusi, calitatea rezultatelor acestei functionari e diferita. In plus, puterea de contagiune a agitatiei nu e deloc neglijabila. Noi toti, modernii de azi, suntem, in raport cu cei de acum un secol, precum agitatii fata de oamenii normali. Orice om cu nevroza noastra agitatorie ar fi fost judecat ca atins de patologie acum un secol.

    Ca natura umana tine si in aceste conditii si nu ne-a sarit inca nicio doaga e in sine un fapt minunat. Dar minunile nu tin mai mult de trei zile nu doar la noi. Din acest motiv, ar trebui sa facem un pas inapoi din agitatie. Cum?

    In primul rand, refuzand ritmul care ne este impus. Si acasa, si la serviciu, si pe strada, si in magazine, si oriunde te-ai duce toata lumea se grabeste. Acasa esti zorit sa faci treburi; la serviciu esti somat sa faci imposibilul; pe strada toti vor sa-ti ia locul; in magazin esti indemnat sa cumperi si esti apoi inghiontit sa iesi.

    Oriunde te duci, lumea se grabeste, fuge, e agitata, nu are timp si e mereu in fierbere. Toti vor eficacitate si in primul rand sefii confunda eficienta, pe care o pretind, cu agitatia, pe care o impun. Toti fug, iar daca te sustragi nebuniei esti privit ca un nebun. Deci primul lucru care trebuie facut este sa refuzi sa lasi nebunia agitatiei sa mai treaca prin tine - prin tine, pentru a te antrena si pe tine; prin tine, pentru a trece de la tine la urmatorul.

    Legea agitatiei este contagiunea: nu exista agitatie daca agitati sunt doar unii: toti trebuie sa fie agitati. Daca te sustragi si se sustrage si prietenul tau si prietenul tau il sustrage pe prietenul lui si asa mai departe, atunci agitatii raman de unii singuri si se fac de ras. Nebunia lor este mascata de contagiunea noastra. Prin urmare, sa ne oprim o clipa locului.

    In al doilea rand, putem face un pas inapoi din agitatie refuzand razbunarea. Cand te agiti si toti in jurul tau se agita, esti continuu agresat. Ca sa supravietuiesti si ca sa nu te lasi mai prejos, agresezi la randul tau. Unul din mecanismele prin care se transmite agitatia este razbunarea. Te razbuni de agitatia pe care ai primit-o agitand la randul tau pe toti cei accesibili. Faptul e cel mai vizibil pe strada, intre conducatorii de autoturisme.

    La noi, se stie, se conduce ca la balamuc. Se merge la impact, politetea rutiera e injuratura, regulile sunt facultative, toti au nervi, vor in fata, trag din spate, merg pe blat. Cine vrea sa conduca nemteste trebuie sa fie si inger, altfel il lasa nervii si intra cu sete in logica represaliilor: nu te tine inima sa nu ii spui nesimtitului ca e nesimtit, boului ca e bou, tampitului ca e tampit; si trebuie s-o faci pe limba lui, scuipandu-i in fata cuvintele lui, facand gesturile lui, mutand incaierarea pe nervii lui, ca sa nu fie pe ai tai.

    Te simti fraier daca nu te razbuni; prost, daca nu ii raspunzi cu aceeasi moneda; bou, daca nu supralicitezi. Si, pentru ca sa nu fii nici fraier, nici prost, nici bou, te razbuni. Razbunarea este mecanismul prin care agitatia se raspandeste peste tot.

    In fine, putem iesi din cercul infernal al agitatiei refuzand sa mai reactionam. Agitatia nu este, cum s-ar crede, urmarea fireasca a activitatii, caci oamenii care actioneaza nu produc cu necesitate agitatie. Agitatia e produsa de agitati, adica de oamenii care actioneaza numai reactionand. Acestia sunt sursa vacarmului, a harmalaiei si a iuresului.

    Un exemplu tipic este, la noi (dar, daca ma gandesc bine, si aiurea) dezbaterea publica. Ea porneste de la reactii si se bazeaza nu pe mecanismul producerii unei pozitii, ci pe multiplicarea unei replici; nu pe analiza unui argument (ceea ce ar fi produs o pozitie), ci pe afirmarea unei atitudini (ceea ce produce doar o luare de pozitie). Reporterii cer reactii, presa livreaza agitatie, iar societatea primeste impulsul si justificarea de a fi agitata.
    "The minority is sometimes right, the majority always wrong." - A Progres...sive Thinker

    "If you support a team that fails to win the league for years, it does feel like a kind of cult'." - Salman Rushdie

  13. #34
    Pro Memoria miril's Avatar
    Join Date
    Apr 2003
    Location
    Stockholm
    Posts
    29,276
    Reputatie
    0
    Cat despre John Dowland, numai de...BINE! Iata cate ceva despre el:

    http://www.hoasm.org/IVM/Dowland.html

    Si cate ceva de la...mine (si ECM):

    John Dowland.jpg
    "The minority is sometimes right, the majority always wrong." - A Progres...sive Thinker

    "If you support a team that fails to win the league for years, it does feel like a kind of cult'." - Salman Rushdie

  14. #35
    Mughal Bancaru's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    Bucuresti
    Posts
    14,681
    Reputatie
    1
    Quote Originally Posted by miril View Post
    Patapievici, in schimb, este cat se poate de viu si vital. Norocul unora! Sa-i dea Dumnezeu sanatate!

    Betia agitatiei Horia-Roman Patapievici Ev Z





    Unul din mecanismele prin care se transmite agitatia este razbunarea. Te razbuni de agitatia pe care ai primit-o agitand la randul tau pe toti cei accesibili. Faptul e cel mai vizibil pe strada, intre conducatorii de autoturisme.

    La noi, se stie, se conduce ca la balamuc. Se merge la impact, politetea rutiera e injuratura, regulile sunt facultative, toti au nervi, vor in fata, trag din spate, merg pe blat. Cine vrea sa conduca nemteste trebuie sa fie si inger, altfel il lasa nervii si intra cu sete in logica represaliilor: nu te tine inima sa nu ii spui nesimtitului ca e nesimtit, boului ca e bou, tampitului ca e tampit; si trebuie s-o faci pe limba lui, scuipandu-i in fata cuvintele lui, facand gesturile lui, mutand incaierarea pe nervii lui, ca sa nu fie pe ai tai.

    Te simti fraier daca nu te razbuni; prost, daca nu ii raspunzi cu aceeasi moneda; bou, daca nu supralicitezi. Si, pentru ca sa nu fii nici fraier, nici prost, nici bou, te razbuni. Razbunarea este mecanismul prin care agitatia se raspandeste peste tot.
    Eu am mai spus asta, poate nu numai aici, sau nu aici, nu am facut-o, si nici nu am pretentia ca as putea, asa cum o zice nenea Paftapieftici dar aici nu poti sa fii om. In momentul in care am obtinut permisul de sofer am zis ca o sa respect ca o sa dreg. In proportie de 90% zic ca respect regulile de circulatie cu strictete. Dar pe cele de politete, pe care mi le tot impun, nu le poti respecta. Daca vine unul si te scuipa iar tu ii intorci obrazul crestineste, apar inca vreo cinci care te felgmeaza si au si disparut. Nici nu te stergi bine si vine unu si te injura ca nu esti atent la trafic, ca acorzi prea mult atentie stersului de scuipat. Incerci sa mergi pe banda ta? Mare greseala, sunt cateva sute in spatele tau care incearca sa comprime masinile si sa se strecoare. Fa loc! Daca esti femeie: Fa, loc! Se merge pe principil de ce sa fiu eu atent cand e de datoria lor? Sunt unii indeajuns de grijulii ca sa nu ma faca de comanda. Iar daca se intampla, deh, se mai intampla, sa intru in el, ma doare in cur, am casco. Casco e facut de asa natura ca aia cu bani si cu limuzine il platesc si de 3 ori pe an, daca vor, iar aia cu salariu si automobil se cauta de 3 ori in buzunar.
    Legat de moartea taximetristului aluia, izbit de o masina de teren la Podul Eroilor eu atat pot sa spun: haosul de pe soselele din Bucuresti, nesimtirea si rasul in nas la intersectie au fost inventate de taximetristi. Sunt unii nevinovati, cum a fost baiatul ala, care culeg ce au semanat sau seamana altii. Sa nu indraznesti sa te iei de taximetristii din Bucuresti!!

  15. #36
    sport legend herculis's Avatar
    Join Date
    Jan 2006
    Location
    Greece
    Posts
    798
    Reputatie
    1
    Va invit sa experimentati circulatia in Atena, la orice ora din zi si din noapte, sau in ROma, Milano etc. De abia asa ne vom da seama ca suntem cu toti frati, surori, veri, samd.

    Pentru cei interesati postez aici un link la un articol (in engleza) care descrie circulatia in Grecia. Sa crede-ti fiecare cuvint, ca este adevarat.

    http://www.athensnews.gr/athweb/nath...6&aa=1&eidos=A

    Citez aici citeva tip-uri petru a supravietui. Poate se aplica si la noi :-)))

    "Survival tips

    * Never take a green light for granted. Always look left and right before proceeding

    * Always remember that Greeks see the yellow light not as a signal to slow down, but as a warning to put the pedal to the metal and get through the intersection before the light turns red

    * When in a one-way street, keep to the right to allow for cars coming from the other direction

    * Never stop for a pedestrian because you could cause a multi-car pileup

    * Try not to use directional signals because Greek drivers are not used to them and it may cause confusion

    * Speed limits are arbitrary "

  16. #37
    Mughal Bancaru's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    Bucuresti
    Posts
    14,681
    Reputatie
    1
    Am auzit de asta. Herculis, tu de cand nu ai mai fost in tara? Sora-mea a fost la Atena si mi-a zis ca se circula mai nasol decat in Bucale. Dar asta era acum 6-7 ani. A trecut timp ca noi sa devenim mai mitocani iar grecii sa se mai aseze. Imi spunea ca nici traseul autobuzelor nu era mereu acelasi, ci era stabilit de sofer in functie de trafic. Destinatia era aceeasi.

  17. #38
    sport legend herculis's Avatar
    Join Date
    Jan 2006
    Location
    Greece
    Posts
    798
    Reputatie
    1
    Am fost acum citeva saptamani si m-am speriat si eu, ai dreptate. Si... ca sa va spun sincer, cind nu mergeam cu altcineva cu masina am luat taxiuri. Nu am mai recunoscut Bucurestiul de atatea masini si imbulzeala!

    Imi aduce aminte de Atena inainte de Jocurile Olimpice. De atunci, in Atena s-a mai imbunatatit situatia putin, pentru ca infrastructura s-a dezvoltat enorm pentru Olimpiada.

    In Atena, pentru a preveni poluarea si congestionarea arterelor, cu ceva ani in urma se circula alternativ (numere pare, impare). Asa ca .. toata lumea si-a cumparat 2 masini. Acum nu mai exista aceste restrictii.

    In Bucuresti, masinile dau pe afara, iar nervozitatea si lipsa de ..orice, conduce la nebunia de acum. Singura solutie este sa mutam pe romani in Germania, sa largim arterele de circulatie, si apoi sa ii aducem pe germani la noi!! (ca noi tot nu am respecta regulile)

  18. #39
    Mughal Bancaru's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    Bucuresti
    Posts
    14,681
    Reputatie
    1
    Situatia e peste control

    Razvan Exarhu

    Spatiul nostru public, atat cat e el, este sufocat de cele mai complexe forme de indignare, aflate intr-o continua evolutie.”





    Situatia e sub control. Avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Iata un citat istoric delicios din prefectul de Calarasi, oferit de un prieten atent. Umorul total al declaratiei este pentru mine o trimitere directa la aceasta nesfarsita indignare in care traim. Spatiul nostru public, atat cat e el, este sufocat de cele mai complexe forme de indignare, aflate intr-o continua evolutie. Nicio clipa de ragaz, nicio abatere de la programul zilnic de sufocari si dumnezei nu sunt admise de regulamentul intern al organizatorilor.

    Lasand la o parte analistii si diversionistii, restul participantilor se arata inspaimantator de sinceri. Ma indignez, deci exist este parola pe care o rostesc zilnic la TV, pe strada, la carciuma, pe net, la birou sau pe faianta milioane de indivizi pe care nimic nu-i mana in lupta. Pentru ca asta nu este o lupta, asta este o discutie despre o lupta. Si nimeni dintre principali nu prea moare, nu sunt raniti grav si pagube materiale, ci doar victime colaterale, mai ales din randul publicului.

    E ca la raliurile din provincie, unde imbecilii derapeaza si umplu publicul de sange si concluzia e ca asa a fost sa fie. Daca s-ar face un sitcom despre indignarea nationala, el ar trebui numit: Salvati de clopotel. Intotdeauna cand discutia ajunge in punctul din care ar trebui sa inceapa sa se si intample ceva, suna clopotelul si toata lumea este chemata la masa, la meci, la crima din Primaverii, catre mereu alt subiect care pur si simplu ti se urca sangele la cap, draga.

    In fiecare toamna, din ‘90 incoace, toata lumea se revolta in fata mizeriei din camine. E pur si simplu inadmisibil, dar intervine la tanc povestea cu noii sefi ai serviciilor secrete, care ne-a umplut pe toti de draci, adica, ce, ne prostesc chiar in fata?! Exact cand sa iesim in strada ca la Revolutie, chestia era rezolvata pentru ca intre timp Becali s-a inregistrat la OSIM. Ne-am amarat si cu avionul ala, apoi iar ne-a imbolnavit ministrul sanatatii cu o aberatie, deci situatia este de neconceput cum poate sa se continue!

    Cred ca demult marii nostri principi, marii nostri machiavelici ascunsi au renuntat la divide et impera, pentru ca e clar ca treaba se face singura. Societatea asta seamana in fond cu un perpetuum mobile, pentru ca a inceput sa-si traga singura suturi in fund inca de pe vremea cand nu exista. Si de atunci sutuirea in grup a ramas cea mai po****ra forma de sport, singura care te ajuta sa nu te misti si care ne apara si pazeste de schimbare.

    Oamenii nu mai pot trai de indignare asa, in general, bebelusii urla a pustiu, toata lumea huiduie sistemul in timp ce arunca hartii pe jos, taie copacii, scuipa seminte si cand apare cate unul in firea lui, e clar ca e un bou cu intentii ascunse. Dar asta e deja istorie, e o greseala pe care numai tictacul biologiei o va putea schimba, asta in cazul in care lumea nu se va refugia in universuri personale, in miliarde de gogosele confortabile, ca de viermi de matase, si va renunta pana si la indignarea constructiva, cea care ii aduna pe oameni si nu ii desparte in galerii de fotbal sau de orice.

    Nici dusmania nu e ceva serios, chiar daca existenta multor contemporani de-ai nostri se reduce la functia simpla de a nu fi de acord cu restul, fara a mai trebui sa dovedeasca sau sa faca altceva. Iar de la un punct incolo, cum sa te mai indignezi cand e atata indignare pe lume si poti oricand sa te simti ca in autogara la Campeni, unde niste moti iuti la manie asteptau la coada la bilete de autobuz. Coada era lunga, plecarea se apropia si casiera nu era acolo.

    Era omeneste sa se indigneze lumea, sa vocifereze, sa injure, sa blesteme, sa dea cu papornitele de pamant, chiar si sa scoata cutitul, ca ce nu face omul la suparare. Spune ca ii ia plamanul in cutit, ca ii da drumul la sange, ca nici Dumnezeu din ceruri nu o mai scapa de pedeapsa ce o merita o asemenea fapta.

    Si ingerii ar fi dat cu aureola dupa caini. In cele din urma, femeia apare cu doua paini mari in brate, zambind, fara sa stie ce o astepta in corul de zbierete si cutite care vajaiau peste coada. Un prieten care mi-a povestit intamplarea si se afla la coada s-a repezit spre femeie ca s-o opreasca din drumul catre plutonul de executie.

    Numai ca in momentul in care tasnea a auzit cum vocea cozii a devenit tandra si cutitele au intrat cuminti la ciorap. E, o loat si femeea pane, bat-o Dumnezeu!
    www.evz.ro

  19. #40
    Pro Memoria miril's Avatar
    Join Date
    Apr 2003
    Location
    Stockholm
    Posts
    29,276
    Reputatie
    0
    Un om pe gustul meu, cu precizarea ca se pare ca nu a urmarit stirile Pro(st) Tv si nu a citit editia online a GSP.

    Prea mult-Radu Paraschivescu-EvZ

    Duminica seara, Real Madrid a aterizat la Bucuresti.

    Iata o stire de care n-a scapat niciun roman care a deschis televizorul alaltaieri. Oriunde-ai fi fost si orice-ai fi facut, tot ai fi aflat. Sosirea madrilenilor a fost urcata la rangul miracolului intrupat.

    Unele televiziuni si-au schimbat programul in functie de eveniment. Pana si ritmurile vietii bucurestene au fost date peste cap de autocarul care a transportat pretioasa incarcatura de la Otopeni la Marriott. Circulatia, care oricum sufera in Capitala, a fost intrerupta pentru a li se asigura cale libera spaniolilor. Si asta am vazut-o, din pacate, tot la televizor.

    Regret s-o spun, dar cea care s-a dovedit campioana comportamentului papuas duminica s-a numit Realitatea TV. Indiferent daca de vina a fost reflexul de extaziere in fata celebritatilor straine sau radacina comuna a cuvintelor „real” si „realitate”, postul ar trebui sa se autopenalizeze.

    O emisiune in desfasurare a fost amputata fiindca Ronaldo pusese piciorul pe scara avionului. Un dialog interesant pentru destula lume a fost oprit fiindca trebuia filmat Emerson vorbind la mobil. Nu conteaza ca intreruptii erau Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu. Ar fi putut fi Ion Popescu si Pop Ionescu - decizia ar fi fost la fel de jignitoare.

    Nu contesta nimeni ca un meci al unei echipe romanesti cu Real Madrid merita un tratament grijuliu, chiar preferential. Necazul apare insa din cauza aplecarii romanului spre exces. Faptul ca TV Sport dedica mai multe zile evenimentului e firesc. Reflectarea subiectului la emisiunile cu profil sportiv, asijderea.

    In schimb, ceea ce a facut Realitatea TV e motiv de tristete si prilej de autodecredibilizare. In ochii publicului care vrea si altceva in afara de fotbal, explicatiile comerciale ale acestei concesii televizate sunt doar un alibi nevolnic. Dupa cum sugrumarea traficului pentru a i se face loc unei echipe de fotbal tradeaza o pornire subalterna, pe care ma asteptam ca Realitatea sa n-o incurajeze.
    "The minority is sometimes right, the majority always wrong." - A Progres...sive Thinker

    "If you support a team that fails to win the league for years, it does feel like a kind of cult'." - Salman Rushdie

  20. #41
    k r a p u l a x
    Join Date
    Mar 2005
    Posts
    4,010
    Reputatie
    1
    pe aceeasi tema, cristian parvulescu in cotidianul:
    De citeva saptamini, duminica seara, pe un post de nisa, Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu au o emisiune care se doreste altfel. Un experiment: intelectuali pe un post de televiziune. La ultima emisiune discutau despre clasa politica. Era aproape de sfirsit, ajunsesera la momentul lucrurilor strigatoare la cer, cind transmisia s-a intrerupt, lasindu-l pe Gabriel Liiceanu cu fraza neterminata. Fara nici un avertisment, fara obisnuitele concluzii si formulele de politete de final, emisiunea s-a oprit si o editie speciala i-a luat locul degraba. Am crezut ca s-a intimplat o nenorocire. Ei bine, nu! Aterizasera, in schimb, „galacticii“! Transmisia in direct de la Otopeni se impunea de urgenta, caci altfel lua concurenta caimacul. Nu mai conta necuviinta de a-i lasa pe cei doi participanti si publicul lor intr-o situatie penibila, caci televiziunea are propriile sale standarde. Cam ca politica la care se refereau cei doi, televiziunea se plaseaza dincolo de morala. De aceea nici nu mai are importanta ca nici un fotbalist madrilen nu a aparut minute in sir, iar, intre timp, emisiunea s-ar fi putut incheia firesc. A fost nu doar un lucru strigator la cer, ci o certificare a locului intelectualului in lumea de azi. Ceea ce nu a reusit instigatorilor manifestatiilor antiintelectuale din 1990 cind sloganul „Noi muncim, nu gindim!“ irumpea pe strazile Bucurestiului ca o expresie mimata a urii de clasa, a reusit din plin capitalismul de mucava: izolarea si ridiculizarea intelectualului. Acesta nu mai este decit o umbra.
    Relativismul etic practicat si profesat de actorii mediocri ai tranzitiei romanesti isi face simtit efectul. Daca intelectualii incarnau manifestarea vie a responsabilitatii, cel putin, ca sa zicem ca Aron, sub forma spectatorului angajat, dezlantuirea fara constringeri morale a mediei si eruptia hedonismului l-au redus la rolul de prestator de servicii. Morala pusa intre paranteze si (re)descoperita episodic nu mai favorizeaza interventia intelectualului. Sa se fi schimbat societatea astfel incit intelectualul trebuie sa dispara? Sa fi riscat intelectualul prea mult afisindu-se public incit si-a „tradat“ menirea critica?
    Problemele intelectualului nu sint noi. Dar tradarea intelectualilor, atit de discutata odinioara, nu mai obsedeaza pe nimeni. Iluzia lor iluminista ca binele este posibil i-a expus erorilor. De la Zola si al sau J’accuse incoace, intelectualul si-a asumat riscul de a fi in raspar si de a spune, cu orice risc, adevarul. Un adevar al sau, dar asumat si fondat pe principii.
    Intr-o lume a publicitatii insa, adevarul nu este doar relativ, ci chiar irelevant sau daunator. Pozitia pragmatistilor americani de acum o suta de ani, pentru care un adevar ce nu era util trebuia respins, a devenit un loc comun. Logica pietei reduce spatiul public si in afara lui intelectualul nu mai are nici o influenta. Nu ca intelectualii ar fi disparut o data cu era postindustriala. Insa mesajul lor distoneaza cu mediul. De aceea, cind nu poate fi ignorat, caci lucrurile au devenit mult prea grave, intelectualul este minimalizat.
    Cine l-ar mai apara astazi pe capitanul Alfred Dreyfus? Cauzele in care ceilalti nu puteau sau nu aveau cum sa isi asume responsabilitatea erau lasate intelectualilor. Maestri ai Galaxiei Gutemberg, acestia nu s-au adaptat Galaxiei Marconi. In numele democratiei pe care o promova intelectualul, acesta a fost sacrificat pe altarul gustului public. Pe micile ecrane au aparut noii eroi ai erei catodice: vedetele de toate felurile. Acestea nu pot asuma nici un orizont valoric. Ca mijlocul, televiziunea, poate fi, vorba lui McLuhan, mesajul, dar nu poate tine loc de scop. Iar unii confunda sistematic scopul cu mijlocul.
    In acest context nu ne putem mira ca Becali a cistigat meciul cu intelectualii. Si nu pentru ca fotbalul e mai palpitant sau mai po****r. Ci pentru ca responsabilitatea publica este reprimata. In schimb, bufoneria devine model de conduita si izvor al reusitei sociale. Dar, cita vreme intelectualul nu va fi disparut total, el va continua sa isi spuna adevarul. Conditia sa pare sisifica, dar absolut necesara.

  21. #42
    Mughal Bancaru's Avatar
    Join Date
    Mar 2004
    Location
    Bucuresti
    Posts
    14,681
    Reputatie
    1
    CARTIANU: Disidentul de la vagonul-restaurant
    Felix o ataca pe Monica Macovei cu ciorba de la popota Securitatii.





    Una dintre televiziunile de buzunar ale lui Dan Voiculescu a transmis ieri la pranz, in direct, conferinta de presa a lui Dan Voiculescu. Din pacate, n-a aflat prea multa lume, dat fiind ca amandoua - si televiziunea, si partidul - se incadreaza in marja de eroare.

    Subiectul merita, parca, o soarta mai buna. De exemplu, sa fie difuzat la "Divertis Park" ori la la "Animat Planet" - acolo-i publicul-tinta, acolo razi tinandu-te cu mainile de burta! Daca nu, macar la "Revansa vedetelor", "Din dragoste" sau "Folclorul contraataca" - astea-s po****re, dau bine la electorat.

    Domnul Felix a adus cu el un hipopotam fricos, caruia ii tremurau izmenele de frica Monicai Macovei. Si cum sa nu-i tremure, cand terorista de la Justitie l-a batut patru ore-n sir, prin ‘86, cand era procuroare?! Patru ceasuri nu l-a scos din pumni si picioare - na, ma, na, sa te mai opui tovarasului Ceausescu! Si pac, si poc, si trosc, si pleosc!

    Daca auzeau americanii despre asa scene, perforau Cortina de Fier, o rapeau pe Monica si o duceau la Hollywood, sa faca din ea un Chuck Norris cu fusta.

    Tare ma tem insa ca, dupa primele scene, ar fi fost crunt dezamagiti. Ar fi descoperit ca fioroasa Monica nu avea chef sa se bata nici macar cu ratoiul Donald Duck.

    Abia atunci ar fi fost izbiti yankeii de marea revelatie: adevarata comoara e el, disidentul de la popota; el, seful de sala care dijmuia portiile de la vagonul-restaurant; el, toarta bleaga a lui Voiculescu! Ce scenarist de geniu trebuie sa se fi ascuns in spatele gusii aceleia proeminente, ca un depozit de fripturi plimbate cu trenul de la Bucuresti la Dresda si retur!

    Si ce tandru il intreba ieri reporterul Dan Voiculescu pe bietul Victor Petre: "Cum adica v-a batut?"... "Da, m-a batut ca un monstru. Cu pumnii, cu picioarele...". O singura intrebare nu i-a pus Felix: de ce a fost totusi anchetat si trimis la parnaie acest disident de tip conservator?

    Ghinion insa: in sala se afla si reporterul EVZ Laura Ciobanu, care a avut aceasta curiozitate. Dispecerul snitelelor a dat in balbaiala de tot: l-au bagat la luare de mita... patru sefi de sala - subalterni rautaciosi - au fost obligati sa declare ca i-au umplut gusa...

    Aceasta a fost dezvaluirea cutremuratoare facuta ieri de Partidul Conservator. Inca doua-trei din astea si s-a dus naibii si marja de eroare!

    P.S. Ieri, colegul Laurentiu Ciocazanu promitea sa nu mai scrie in acest colt de pagina despre caricatura de partid a lui Dan Voiculescu. Eu, in schimb, nu promit nimic!
    www.evz.ro

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •