"Am fost sacul de box al lui Mutu!"
Marius Mărgărit, Ionuţ Coman
Chelnerul constănţean Gheorghe Grosu a povestit pentru prima oară cum a fost bătut de Adrian Mutu în camera de hotel de la Rex. Gheorghe Grosu este chelnerul care susţine că a fost bătut de Adrian Mutu în noaptea de 29 spre 30 august, în camera sa din cantonamentul "naţionalei" de la "Rex". Pînă acum a preferat să stea în umbră. Ieri însă, s-a decis să ofere Gazetei Sporturilor primul interviu.Primul lui drum în Bucureşti a fost la Institutul Medico Legal Mina Minovici. "Am vrut să-mi fac chiar acolo un control. Pentru că în ultimele zile am mari dureri de cap şi am şi probleme cu ochii. Sînt decis să nu-l iert pe Mutu pentru ce mi-a făcut", spune Grosu. Poartă ochelari mari, marca Dior, o şapcă şi tricoul Stelei cu numele lui Rădoi, acelaşi cu care a fost îmbrăcat şi cînd a fost bătut de Mutu. Începe să-şi spună povestea calm. Apoi, pe măsură ce-şi aminteşte, se ambalează.
-Gigi, cum a fost prima ta întîlnire cu Mutu?
- N-a fost prima. Ne mai văzuserăm şi anul trecut, cînd au venit la restaurantul unde lucram, "New Safari", înaintea meciului cu Cehia. Şi atunci era ciupit de la băutură. De data asta i-am cerut voie lui Chivu să le fac poze. El, amabil, a fost de acord. La fel de amabili au fost jucătorii de la Steaua, mai ales că ştiau că sînt fan de-al lor, dar şi cei de la Rapid. Coman, Maftei nu mă scoteau din "Vă rog" sau "Mulţumesc". Cînd am ajuns la Mutu, a început totul. Nu mi-a dat voie. Mi-a zis să plec că-mi bagă aparatul pe gît. Am insistat, dar m-a înjurat. Avea o sticlă de băutură sub masă, alta decît cea din meniu. Domnul Mutu trăieşte în Italia, el bea ceva special, Brunello de Montalccino. O sticlă costa 2, 5 milioane. Pe banii federaţiei. (Zîmbeşte ironic)
- Şi ce ai făcut?
- I-am spus că în acel local nu permitem clienţilor să ne vorbească aşa. Că-i cer să mă respecte. Asta l-a enervat. S-a ridicat şi m-a apucat strîns de braţul stîng. Mai am şi acum semne, deşi au trecut trei săptămîni. Continua să-mi vorbească urît. Ba chair mi-a spus, "Băi, tu vrei să te omor în două minute?"
- Atunci l-ai făcut drogat?
- Nu l-am făcut drogat. N-am putut să mă mai abţin şi i-am zis: "Ce băi, s-a umflat cocaina în tine? Că-ţi dau un cap în gură de te arunc în fîntînă". Erau lîngă el mai mulţi colegi, dar şi nişte prieteni de-ai lui, nişte bodyguarzi. M-a auzit şi şeful meu şi m-a dat afară. Am plecat să mă schimb.
"M-a umilit!"
- Şi de ce te-ai mai dus apoi la el la hotel?
- Fiindcă prietenii lui, nişte bodyguarzii, au venit la mine şi mi-au spus că n-am făcut bine. Să mă duc la hotel să-mi cer scuze. Nu s-au atins de mine, fiindcă am şi eu rude influente în Constanţa. Chiar au fost foarte politicoşi. Nici nu puteam să-mi închipui ce va urma. Ne-am dus împreună la "Rex".
- Cam cît era ceasul cînd ai ajuns?
- Era trecut de miezul nopţii, cam cu o jumătate de oră. La etajul 1 l-am văzut pe selecţionerul Victor Piţurcă. Îi verifica pe jucători prin camere. Ne-a întrebat ce căutăm acolo. I-am zis că am venit să-mi cer scuze lui Mutu. "Ce-aţi mai venit băi, nu ştiţi că aşa e el, cînd bea e mai nebun?", ne-a zis domnul Piţurcă. După care chiar dînsul mi-a deschis uşa camerei unde stătea Mutu.
- Cum te-a primit Mutu?
- Avea un zîmbet pervers. Acela pe care îl afişează mereu şi păcăleşte lumea cu el. Era un fum de ţigară în cameră, să-l tai cu cuţitul. Pe jos era o scrumieră plină cu chiştoace. Lîngă măsuţa din cameră era o sticlă de vin roşu şi un pahar. Deh, trebuia domnul Mutu să continue ce începuse la restaurant.
- Piţurcă nu le-a zis nimic?
- Păi, ce să le zică? Doar nu face armată cu ei. Oricum, tot ce vor ei fac, că sînt vedete.
- Mai era cineva în cameră?
- Da, Cosmin Contra. El stătea în pat. Erau colegi de cameră. Bine că a fost şi el acolo.
- De ce?
- Vă spun imediat. Deci, am intrat în cameră. După ce a ieşit domnul Piţurcă, zîmbetul lui Mutu a dispărut. În primul rînd s-a enervat că eram în tricoul Stelei. Iar m-a înjurat cumplit. Mi-a reproşat că am venit aşa la el, care e mare dinamovist. Am început să vorbim. Calm, la început. Mi-a reproşat că de ce i-am vorbit aşa, eu mi-am cerut scuze, dar i-am spus că şi el a greşit, că nu suport să fiu înjurat de familie. Mi-a zis să iau loc pe fotoliu. El s-a aşezat în faţa mea. Cînd mă aşezam, a luat acea bucată de metal, învelită într-un prosop ud, şi mi-a tras una în coaste. Am rămas fără aer. Apoi a început să mă lovească continuu. L-am rugat să nu-mi dea în cap, dar mai rău mă lovea. M-a umilit. Am fost sacul lui de box. Nici nu mă durea. Eram însă nervos fiindcă nu puteam să ripostez. Dar jos erau bodyguarzii, pe unde mai scăpam eu? Însă tot i-am zis: "Numai de atît eşti în stare, găină? Cu bîta?". A aruncat-o. M-a luat la pumni şi picioare. Apoi, a luat o scurtă pauză şi i-a chemat în cameră pe Tamaş şi Marica. Să le arate cum procedează el.
"Contra m-a salvat"
- Şi Contra ce făcea?
- Stătea şi se uita, ce să facă? Era colegul lui, normal că nu se putea băga. La un moment dat, Mutu, extrem de nervos, a vrut să mă lovească cu o veioză mare. Atunci s-a ridicat Contra: "Stai, băi! Nu-l mai lovi! Vrei să-l omori, să distrugi camera, să intri la belea? I-a raspuns că ştie ce face, că işi asumă răspunderea.
- Şi cît a durat bătaia?
- Vreo 15-20 de minute. Pînă cînd a bătut cineva la uşă. Ce bine ar fi fost să fie domnul Piţurcă. Ar fi văzut cum arătam şi m-ar fi crezut. Erau însă prietenii lui Mutu. Chiar şi ei i-au reproşat faptul că m-a bătut. Cred că vorbiseră să nu mă lovească. Atunci s-a oprit. Mi-a zis să mă duc la baie, să mă spăl şi, dacă vreau, să fac poze cu el. Mi-a dat şi un tricou de la echipa naţională. Am vrut să-l rup pe loc. L-am rupt mai tîrziu. Pentru că, din acel moment, recunosc, nu mai sînt fan al echipei naţionale. Vreau ca echipa să se califice, dar fără Mutu în teren. De fapt, cred că domnul Piţurcă o să aibă ghinion cu acest Mutu. Bun fotbalist, m-am bucurat mereu la golurile lui, dar caracter zero. Fără el, echipa naţională ar juca mai bine.
- S-a auzit că ţi-ar fi dat şi două bilete la meciul cu bulgarii.
- Nu mi le-a dat el. Mi le-a trimis prin cineva. La rîndul meu, le-am făcut cadou altcuiva, unor prieteni. Şi, chiar dacă nu-mi face cinste, m-am rugat la Dumnezeu să piardă meciul cu bulgarii. Uite că există Dumnezeu, au primit două goluri într-un minut. Chiar nu mai pot să ţin cu echipa naţională, din cauza acestui Mutu. O să mai ţin cînd s-or califica undeva. Că bine le zice presa, Generaţia de Tinichea.
- Cum ai ajuns la spital?
- M-au dus nişte prieteni.
- Nu aveai sînge pe tine, după atîta bătaie?
- Nu, că băiatul ştia meserie. Nu m-a lovit deloc la faţă. Aveam însă dureri la coaste şi la cap. Îmi umflase capul în spate, în stînga, lîngă creierul mic. La spital mi s-a luat lichid din cap. Nu aveam voie să mă mişc, iar dacă doctorul ar fi greşit cu un milimetru, nu mai eram azi aici. Apoi am fost la farmacie să-mi iau medicamentele. Mai am şi acum bonul. De trei zile însă, cum am mai spus, am început să am durerei de cap şi probleme cu ochii. De aceea am venit la Bucureşti, să fac un control la IML, să merg pînă la capăt.
"Îl provoc, bărbăteşte"
- Ce-ai de gînd?
- Dosarul meu e la Procuratura din Constanţa, gata să intre pe rol. Trebuie doar să fac plîngerea penală.
- Ce şanse sînt să nu îl dai în judecată?
- Am şi eu cîteva condiţii. În primul rînd vreau să recunoască şi el, şi cei trei colegi de-ai lui, în public, ce s-a întîmplat în acea noapte. Altfel îi dau pe toţi în judecată şi îi chem la detectorul de minciuni. Nu suport ideea să mă las călcat în picioare. Nimeni nu merită aşa ceva.
- Nu vrei bani?
- Nu, n-am nevoie de banii lui. Vreau să recunoască, să afle lumea cine este acest Mutu. Un ţăran care s-a ajuns peste noapte. N-am nimic cu ţăranii sau piteştenii. Dică sau Coman nu sînt tot de acolo? Dar ce diferenţă este între ei. Nu, vreau doar să vadă toţi românii şi suporterii echipei naţionale cine este Briliantul.
21 septembrie 2006
gsp.ro
Reply With Quote
Originally Posted by robi_remus
De fapt e cam subtirel in declaratii.
