Dar iata ca a scos piese f valoroase si , intre timp a scos si al trilea album, e super tare, incercati sa ascultati si va veti convinge !!!
Dar iata ca a scos piese f valoroase si , intre timp a scos si al trilea album, e super tare, incercati sa ascultati si va veti convinge !!!
Abia acum am vazut si eu acest topic
Gabriel,nu stiu daca ti-a raspuns cineva pana acum,da' iti zic eu ca Mangu ii este un prieten din sat,la care se ducea des prin ospetieOriginally Posted by Gabriel
A fost chiar si o emisiune cu Stratan "in profunzime",la ProtTV Chisinau.
Ce-i interesant, ca in satul in care s-a nascut Pavel,fiecare al doilea om poarta numele de Stratan
Si apropo,toti eroii din cantecele lui sunt luati din viata reala,adica cu fiecare s-a intamplat ce zice el in cantec:cu taica-su,cu Nina,Steopa,Valea etc...
Si pare straniu,da' cu toate ca cantecele lui au aparut mai intai la Chisinau n-a fost apreciat aproape deloc,abia dupa ce toata Romania l-a apreciat a inceput sa fie mult mai respectat si aici...asta spune multe despre cum putem noi sa ne apreciem valorile,care si asa-s putine
Am o mare admiratie pentru acest Stratan,nu stiu cati din voi stiu ca el era vanzator la piata din Chisinau,si acum a ajuns cine a ajuns...un adevarat caracter!!!
later:
btw,nush cati din voi stiu despre ce e vorba in melodia "La city",asa se numeste un disco-club din Chisinau : "City" ,cand a lansat piesa Stratan,asta era cel mai tare club din capitala,acuma nu mai este,au aparut altele mai tari...
Last edited by alejandro; 27th December 2005 at 15:40.
Inca de cand s-a lansat pe piata muzicala romanesca, despre Pavel Stratan s-a vorbit ca despre un fenomen.
Lucru indreptatit, de altfel. Creatiile muzicale ii apartin 100%, iar versurile pline de originalitate si ironie sunt unice in peisajul muzical autohton. Desi se bucura de un succes nemarginit, Pavel este un artist modest, caruia ii place, totusi, sa vorbeasca despre el si experientele sale. La intrebarile pe care i le-am adresat a raspuns in stilul sau caracteristic...
- Povesteste-mi cate ceva despre inceputurile tale muzicale...
- In toamna anului 2003, care-si numara ultimele zile amenintate - doar de “ghicitorii” nostri meteorologi - de ingheturi si zapezi, ma trezisem ca de obicei in patul meu tare moale, bolborosind niste versuri stranii, imbracate intr-o melodie rupta pe la maneci, fara nasturi, si care parea ca nu are nici mama nici tata, nici sora si nici frate. Peste doua ore se facuse ora 10.00. Era in data de 27 a lunii noiembrie. Nu stiu cu ce parere de bine sau de rau isi petrecea toamna ultimele zile, ori acel an penultima luna. Dar eu sigur ca eram mandru de mine ca mai intinerisem cu ceva timp, aducand la lumina zilei al doilea volum semnat tot “Amintiri din copilarie”. Ca si la primul volum, ma asteptam la o schimbare, avand impresia ca iesind in strada, o sa observ ca totul canta in jurul meu, masinile au cu totul alt zgomot, oamenii se misca altfel, natura are cu totul alte gesturi. Din pacate nu a fost sa fie asa. Mergand prin multime, nu ma baga nimeni in seama. Dar si daca cineva se uita la mine, se uitau sa nu ma loveasca cumva in treacat! Cred ca nimeni nu se gandea pe-atunci la mine, dar si daca statea cineva cu gandul la mine, acel cineva era doar mama. Dintr-o data am fost trezit din acele dulci iluzii, de sunetul telefonului mobil. Era fratele meu, caruia nu-i auzisem pana atunci vocea atat de fericita.
De parca pentru el ma mai nascusem o data. Ma ruga sa ajung la el pentru a-mi spune poate cea mai buna veste scrisa despre mine, si regasita pe internet cu un ceas de vreme mai devreme. Si mai ales ca aceasta veste buna venea de undeva de unde ma asteptam mai putin, din Romania.
Ajungand la fratele meu, facandu-ma comod in fotoliul din fata calculatorului, am inceput a plange ca un copil, citind pentru prima oara primele cuvinte scrise despre mine intr-un text intitulat “Fenomenul Pavel Stratan sau amintiri din copilarie si adolescenta” scris de Bogdan Geana. Iata asa m-am descoperit eu pe mine insumi. Ori poate ca eu eram deja cel care am fost si pana atunci, dar nu stiam.
- Cum ai caracteriza industria muzicala din Romania?
- Odata ce-mi place muzica romaneasca incepand de la manele, trecand prin muzica clasica, si ajungand pana la hip hop, mi-ar fi greu sa caracterizez industria muzicala romaneasca alfel decat pozitiv.
- Cum te-ai integrat in peisajul muzical romanesc?
- Cat loc mi s-a facut in fata, atat imi las si in spate. Niciodata nu am mers altfel, decat in dreptul meu. Iar ce tine de succes, nu cred in proverbe de genul “Bate fierul cat e cald”.
- Care este reteta succesului, in opinia ta?
- Dupa parerea mea, reteta succesului consta in aceea ca eu scriu doar ceea ce-am facut, si nicodata nu fac ceea ce-am scris.
- Care sunt pasiunile tale?
- Deoarece sunt un fumator inrait, si totodata un mare fan al bauturilor spirtoase, am doar doua pasiuni: 1) nu beau; 2) nu fumez.
- Ce-ti doresti cel mai mult de la viata?
- Daca sunt cu adevarat o vedeta, mi-as dori ca viata sa nu-i spuna niciodata sufletului de acest lucru.
- Ce inseamna, dupa parerea ta, a fi artist?
- Un artist ar fi acel care ar putea raspunde la aceasta intrebare, tot cu o intrebare. Iar un artist bun ar fi acel care ar putea spune ca el nu-i artist, si cineva sa-l creada. Si totusi poate la aceasta intrebare, ar fi mai bine sa raspunda un artist?
- Caracterizeaza-ti muzica in cateva cuvinte...
- Muzica mea este un “copil” pe care nimeni, niciodata n-o sa-l vada cu mana intinsa.
- Urmatorul album se va intitula “Amintiri din Copilarie vol. 4”, sau vei incerca sa gasesti o alta denumire?
- Sigur ca tot asa se va numi, dar pana la vol. 4, pregatesc pentru iubitorii de muzica o surpriza, de care sunt sigur ca ecoul ei va rasuna in toata lumea. Nu exagerez deloc, o spun la modul cel mai serios, si am toata incre-derea!
(cronica romana)
Foarte frumos! Abia astept.
Mi s-a facut dor sa mai ascult, cred ca bag diseara acasa o repriza, dupa ce imi creez si atmosfera necesaraPacat ca ... semnatura o sa ma doara...
de spui prostului ca-i prost/ te uraste fara rost
si de razi de-a lui prostie / te priveste cu manie
iar cand leaga trei cuvinte/ doar te-njura far' de minte
sa asculti si melodia aia in care canta si fiica lui Pavel,Cleopatra!
la concertul de la Chisinau a starnit mare haz fetita aia mica!!!
Salutare!
Am vazut ca sunteti interesati de Pavel Stratan.
Daca vreti mai multe informatii si sa discutati cu fanii SI CU PAVEL (for real!!!) incercati pavelstratan.home.ro site si forum.
Daca vreti sa il ascultati live este pe 4 mai la Polivalenta, ora 19 sau 19:30 gala folk "Om bun" in care este invitat!
FORZA STEAUA!!!
buna..vreau si eu melodia 'ghita',daca o are cnva..pls
si eu vreau melodia dar nu o canta pavel stratan ci ficasa-cleopatra
E important sa-ti alegi cu cap momentul in care sa aplici lovitura letala unui dusman ignorant.
FORZZZA STEAUA
imi place, are voce si pune suflet in ceea ce face... a lansat-o si pe fetita lui in muzica care are numai 3 anisori
FABRICAT ÎN MOLDOVA
Cleopatra Stratan, cântăreaţa demnă de Cartea recordurilor
Un nou produs marca Stratan inundă piaţa românească, de data asta e vorba de Cleopatra Stratan, fiica lui Pavel. Noutatea cea mare e că fiica în vârstă de trei ani a lui Pavel Stratan lansează pe 20 august primul său album muzical, intitulat „La vârsta de 3 ani”. Evenimentul va avea loc în incinta Teatrului „Nottara” din Bucureşti, cu începere de la ora 17.00. Cleopatra îşi va prezenta singură concertul, invitatul ei special este nimeni altul decât Pavel Stratan şi va fi acompaniată de formaţia Millenium. Concertul va fi live. Ca şi tatăl ei, drepturile de autor ale Cleopatrei aparţin casei de discuri Cat Music Media Service. Cleopatra este cel mai tânăr cântăreţ al acestei case de discuri şi la primul ei concert au dat acordul să asiste reprezentanţii Guinness Book. Biroul din Londra a aflat despre cea mai tânără vedetă, aşa că fetiţa are toate şansele să intre în Cartea Recordurilor drept cel mai tânăr star, cea mai tânără cântăreaţă care lansează un album şi, de asemenea, cea mai tânără cântăreaţă care prezintă singură un concert de o oră şi jumătate. Pe lângă faptul că va interpreta 28 de piese, 16 scrise de tatăl ei şi 12 ale ei, Cleopatra va discuta cu publicul, îşi va prezenta invitaţii şi va spune glume.
„Ghiţă”, videoclipul primului album al cântăreţei precoce rulează deja la posturile tv de pe ambele maluri ale Prutului. O poveste în stilul pieselor cu care ne-a obişnuit deja Pavel Stratan, cu o protagonistă dezarmantă, despre subtextele acestei poveşti ne vorbeşte astăzi Pavel Stratan.
- Cine a realizat videoclipul piesei „Ghiţă”?
- Am colaborat, ca de obicei, cu Dragoş Buliga.
- Şi cum se simte cea mai tânără vedetă?
- Ea? Super. Ar trebui să ştiţi cum se simte şi tăticul ei.
- Şi tu cum te simţi?
- Mie mi-e foarte greu. Am nişte emoţii de parcă peste jumătate de oră aş avea concert. Aşa emoţii mari eu în viaţa vieţii mele nu am avut. Avem emoţii cu o săptămână înainte doar la concertele mele, dar erau emoţii normale, nu emoţii din astea de simt că-mi arde tot în mine. Astfel de emoţii încercam doar cu o jumătate de oră înainte de spectacol, când ştiam că sala e deja plină şi trebuie să ies în faţa publicului, atunci nu eram nici mort şi nici viu. Uite astfel de emoţii încerc eu deja de o săptămână. Dar până la concertul Cleopatrei mai este aproape o lună.
- Probabil vă pregătiţi deja de lansare.
- Pe Cleopatra o pregătesc pentru acest concert din toamna trecută, de la concertul meu.
- Ea va conştientiza că e gazda unui concert de o oră şi jumătate?
- Păi, cum altfel?
- Când va avea loc concertul Cleopatrei la Chişinău?
- Ne gândim pentru luna septembrie la Palatul Naţional, aşteptăm acum răspunsul, va fi pe 9 sau 10 septembrie.
- Şi tu vei fi invitatule ei special?
- Da, dar Cleopatra va conduce singură concertul, ea singură prezintă, va discuta cu publicul, va spune glume, va scrie denumirea fiecărei piese pe un panou mare, amplasat pe scenă, în spate. Concertul este preconizat pentru o oră şi jumătate, dar e posibil să dureze un pic mai mult, deşi nu mi-aş dori să exagerez, pentru că, oricum, mi-e un pic frică. Ea a demonstrat că e în stare să reziste şi patru ore pe scenă, fără să obosească, dar eu am mari emoţii pentru fiecare cuvânt al ei pe care îl va rosti, pe care îl va scrie, am emoţii pentru fiecare mişcare a ei pe care o va face pe scenă. Unicul lucru de care sunt sigur e că nu cred că spectatorii care vor veni la acest concert au simţit la un alt concert ceea ce vor simţi la concertul Cleopatrei. Ştiu că ei vor avea mari emoţii. Asta e ca şi cum m-aş duce eu la circ şi aş avea emoţii enorme ca nu cumva să se rupă frânghia de care stă agăţat de cupola circului acrobatul, cred că şi spectatorii vor avea emoţii pentru ea, ca să ducă piesa cu bine până la sfârşit sau să scrie corect un cuvânt.
Un copil mic într-o lume mare
- Ştie deja şi să scrie?
- Da, şi o să vedeţi la concert.
- A cui a fost ideea poveştii videoclipului „Ghiţă”?
- Ideea a fost a realizatorilor, dar a fost făcută după sugestiile mele. În acest videoclip nu trebuie să înţelegem mot a mot că ea umblă şi-l caută pe Ghiţă. În acest videoclip vedem un copil mic într-o lume mare care-şi caută fericirea, nu neapărat îl caută pe Ghiţă. Ghiţă poate să fie şi drumul ei în viaţă, poate să fie scopul pe care vrea să-l ajungă, poate să fie orice. Repet, Cleopatra nu-l caută neapărat pe Ghiţă, de asta în videoclip ea umblă cu o valiză, nimeni nu ştie ce e în această valiză, nu se pune accent pe accesoriii sau altceva, se pune accent pe un copil mic într-o lume a lui. Pe ea n-o interesează ce se întâmplă în jurul ei, ea îşi vede de ale ei, de fericirea ei, trăieşte în lumea ei, caută ceva, caută fericirea, şi nu ştiu cum se cheamă fericirea ei. În felul ei, fericirea s-a chemat Ghiţă, dar asta nu înseamnă că ea îl aştepta pe un oarecare Ghiţă. Videoclipul este realizat în absurd, dacă ea l-ar fi căutat pe Ghiţă, sigur, la final, i-aţi fi văzut întâlnindu-se.
- Cum s-a manifestat Cleopatra la filmarea videoclipului?
- După filmarea videoclipului, Dragoş Buliga şi stiliştii care ne-au fost alături tot timpul, au spus că acesta este unicul copil ascultător din lume. Cleopatra nu a făcut nici o mişcare, nici un gest în plus, a fost cuminte, aşa cum este şi în viaţă – ea nu face nimic în plus, ea, ca orice copil, e copilăroasă, dar e foarte corectă. Se joacă şi ea, dar dacă trebuie să facă ceva, face exact. Dacă în videoclip trebuia să meargă pe strada Magheru cu valiza printre sutele de oameni care circulă pe acolo, ea nu avea nici o treabă cu nimeni, mergea cu valiza printre acei oameni. Altceva e că a trebuit să filmăm mai mult cu camera ascunsă, pentru că oamenii când vedeau camera de filmat, îşi dădeau seama ce se întâmplă şi se opreau, încurcându-ne nouă socotelele. Şi dacă mă vedeau şi pe mine acolo, se opreau să se uite, erau curioşi, de asta ne-am străduit s-o filmăm cu camera ascunsă, ca să atragem mai puţin atenţia trecătorilor.
- Îţi mulţumim că ai acceptat să ne împărtăşeşti câteva amănunte şi vă dorim succes la lansarea care va avea loc în august la Bucureşti. Abia aşteptăm să urmărim concertul şi la Chişinău.
- Vă mulţumim!
Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX
salut oameni buni!Abia ce m-am inscris si eu si va cer ajutor:am nevoie de melodia GHITA a Cleopatrei Stratan.Ce spuneti ,ma ajuta cineva?adresa mea este surduherea@yahoo.com
Tina,incearca aici:
http://www.youtube.com/watch?v=kNLXj...&search=<br />
La numai trei ani,
Cleopatra Stratan se vrea în Cartea Recordurilor
Pe 20 august, Cleopatra Stratan, fiica de numai trei ani a cântăreţului Pavel Stratan, se va afla în faţa primului ei concert live. La acest eveniment inedit vor asista cei de la „Guiness Book” pentru posibilitatea de a o introduce pe micuţă în Cartea Recordurilor la următoarele categorii: „Cea mai tânăra artistă”, „Cea mai tânăra cântăreaţa care lansează un album”, „Cea mai tânăra cântăreaţa care prezintă singură un concert de o oră şi jumătate”. Recitalul micuţei va cuprinde 28 de piese, dintre care 12 de pe albumul ei şi 16 ale tăticului.
„Prima ieşire pe scena a avut-o la doi ani şi jumătate, într-o staţiune de pe litoralul românesc, la unul din concertele mele. M-am pomenit cu Cleopatra pe scenă cerându-mi microfonul pentru a interpreta ceva… N-am stat pe gânduri şi am acompaniat-o”, povesteşte Pavel Stratan în interviul acordat revistei „Pro TV Magazin”. Ideea de a scoate un album cu fiică-sa i-a venit solistului când a observat că, încă din primele zile de grădiniţa, Cleopatra se întorcea fericită acasă, recitând şi cântând toate poeziile şi cântecele pe care trebuiau să le înveţe ceilalţi copii.
(După „Cronica Română”)
cat de simpatica e fetita aia
cand am vazut prima oara videoclipul am ramas masca
bv ei
cred ca o sa-l depaseasca pe tatsu',insa e si logic...pe el nu l-a ajutat nimeni,s-a descurcat singur,in schimb ea are tot sprijinul lui!
„Cleopatra a făcut în trei zile ce am făcut eu în trei ani”
Invitatul rubricii este cantautorul Pavel Stratan
Rochie cu buline, ochelari roz, năframă şi codiţe, o minidivă retro. Basarabeanca Cleopatra Stratan va fi nu numai primul artist din lume de trei ani care susţine un concert live de două ore şi are propriul album ci, cu siguranţă, la Premiile MTV Romanian Music Awards va fi declarată Cel mai bun album al anului şi Cel mai reuşit debut şi poate chiar va fi nominalizată la mai multe categorii şi va fi cea mai tânără vedetă de pe covorul roşu, ne ascuţim deja creioanele pentru a consemna succesele Cleopatrei. Într-o discuţie particulară Pavel Stratan, tatăl Cleopatrei avea să menţioneze: „Cleopatra va face în trei zile ceea ce am făcut eu în trei ani”. Se referea la succes, şi avea dreptate. Astăzi succesul lui Paty (aşa îşi spunea vedeta la un an şi opt luni, când îi era încă dificil să pronunţe cuvântul Cleopatra) nu este doar dovada unui talent artistic înnăscut şi a unei memorii de invidiat, ci şi rezultatul unei comunicări reuşite şi a unei încrederi reciproce între tată şi fiică.
Şi, foarte important, odată cu debutul scenic al fiicei, copilăria sau, mai bine zis, „Amintirile din copilărie” ale lui Pavel se încheie. El face loc altor amintiri, dar îşi rezervă timp să savureze din plin copilăria fiicei sale. Albumul „Amintiri din copilărie” ale lui Pavel Stratan se opreşte la volumul III. Ce va urma, citiţi în alt număr al ziarului FLUX, astăzi, însă, vă propunem un fragment din discuţia pe care am avut-o ieri cu Pavel Stratan.
Liliana Popuşoi, FLUX
- Duminică, 20 august, la Teatrul „Nottara” din Bucureşti a avut loc primul concert al Cleopatrei Stratan, cel mai tânăr artist din lume. Pentru un copil de trei ani, susţinerea unui concert de două ore necesită un efort enorm, este de la sine înţeles că ai lucrat foarte mult cu Cleopatra. Când aţi început să vă pregătiţi pentru acest concert?
- Nu ştiu cum să vă răspund exact. Pregătesc din toamna trecută albumul Cleopatrei, lucrez asupra lui aproape un an de zile, adică din momentul în care am înţeles că ea va putea să cânte, după concertul meu de la Sala Palatului din Bucureşti, când am văzut cum s-a prezentat, după concertul meu de pe litoralul românesc, când a urcat pe scenă alături de mine. Apoi am înregistrat în studio piesa „Mama”, iar la lansarea mea a cântat piesa „Liza” şi încă alte două piese: „Banii” şi „Mama”. Acelea au fost momentele în care am început să realizez care sunt capacităţile ei şi am înţeles că pentru vară poate avea deja propriul album. Cum am început să lucrez? Nu am făcut un grafic pentru repetiţii şi cred chiar că e imposibil şi nu e corect să planifici lucrul unui copil. La vârsta de 6-7 ani, când copilul e deja la şcoală, când e obişnuită să lucreze după un grafic: la ora asta ora de desen, la următoarea oră – dans, pian, etc., cu un astfel de copil poţi să-ţi mai faci planuri de lucru, dar nu şi cu un copil de trei ani. În schimb, noi lucram în felul următor, văzând dorinţa ei mare de a cânta, prindeam momentul când începea să cânte prin casă, venea la mine şi-mi propunea: „Taticu’, hai să cântăm piesa asta” şi făceam o trecere de la o piesă la alta. Pe ea o interesa foarte mult să-i explic ce se întâmplă în piesă, discutam. Pe urmă purtam un dialog, cam ce ar trebui ea să spună între piese, şi discutam îndelung, ca ea să înţeleagă fiecare vorbă, să nu recite, pur şi simplu, nişte cuvinte. Orice vers pe care l-am scris, orice cuvânt a fost dezbătut îndelung. Şi ei îi plăcea foarte mult genul acesta de activitate. Şi momentele astea se întâmplau cel mai des când mergeam cu ea în parc la joacă, la leagăn, prin casă, cu rolele, nu contează ce făceam, dar întotdeauna noi doi purtam o discuţie.
În fiecare zi îşi punea păpuşile şi celelalte jucării din casă în rând şi le oferea un minispectacol
Tot ce am făcut, toată pregătirea noastră, a ţinut numai de dorinţa ei de a face acest lucru, dar Cleopatra dorea foarte des să ne jucăm în jocul ăsta. Niciodată nu i-am propus eu ce trebuie să facem mai departe. Deoarece ştiam că în fiecare zi va veni singură la mine să-mi ceară să mai cântăm, sau să-i răspund la întrebări. De câte ori am surprins-o prin casă luând un pix sau orice alt obiect şi-şi făcea din el microfon şi cânta în faţa oglinzii! Nu mai spun de nenumăratele ei concerte în faţa jucăriilor pe care le are acasă, mai ales după ce am scris pentru ea piese. În fiecare zi îşi punea păpuşile şi celelalte jucării din casă în rând şi le oferea un minispectacol. Şi discuta cu ele, le vorbea, le oferea autografe, le scria dedicaţii. Eu o priveam dintr-o parte ca un spectator şi mă miram de ea, de felul în care înţelege ea să fie artistă, cât de mult îi place să aibă un public, cum gândeşte, cum le povesteşte ea jucăriilor ce sunt visele, cum trebuie să fii în viaţă, iar lucrurile pe care nu le înţelegea, mă întreba pe mine. Spre exemplu: mă întreba ce înseamnă a răsuna, a dedica, a inventa, a memoriza etc. Ideea piesei „De ce?” mi-a sugerat-o tot ea, care m-a întrebat: „Tăticule, de ce plângi când cânţi despre tatăl tău?” sau „De ce cânţi toată ziua piesa „Eu beu”, dar nu bei niciodată?” Dacă să ne referim la piesele scrise pentru ea, în majoritatea dintre ele, ideile sunt ale Cleopatrei.
M-a întrebat: „Tăticule, de ce plângi când cânţi despre tatăl tău?” sau „De ce cânţi toată ziua piesa „Eu beu”, dar nu bei niciodată?”
- Dar Cleopatra este conştientă de importanţa concertului pe care l-a avut, că acum este o vedetă şi este în centrul atenţie, sau pentru ea totul e doar o joacă?
- Nu cred că e o joacă. A doua zi după concert, când ne-am trezit, primul lucru pe care l-a întrebat a fost: „Azi plecăm la concert?”
- I s-a dat pe gust!
- Normal, când ne-am întors după concerte, în maşină nu mai era loc de jucăriile şi florile pe care le-a primit. Când am ajuns acasă, nu ştia cărui ursuleţ sau căţeluş să-i cânte mai întâi. A primit diverse jucării, una din jucăriile pe care le-a primit era un căţeluş de câteva ori mai mare decât ea. A rămas foarte încântată de concert. Şi ştia că va fi aplaudată şi acest lucru îi plăcea foarte mult. Florile, aplauzele şi jucăriile au făcut-o să se simtă bine. Am observat că atunci când publicul reacţionează şi o aplaudă, ea simte imediat acest lucru şi ea înţelege pentru ce este aplaudată, e conştientă că merită aplauze pentru lucrul pe care-l face, dacă este aplaudată, înseamnă că ea a făcut ceva foarte bine. Şi deodată se schimbă, zâmbeşte altfel, priveşte altfel. Acelaşi lucru mi se întâmplă şi mie şi, cred, fiecărui artist. Pe durata acestor două ore, prin fiecare piesă şi fiecare replică s-a observat că îi plăcea ceea ce făcea, că îi plăcea să fie pe scenă. Şi după ce a interpretat vreo 22 de piese, eu am întrebat-o: „Cleopatra, eşti obosită?”. „Nu”, mi-a răspuns ea. „Cântăm mai departe?” „Cântăm”, mi-a răspuns ea. Dacă ar fi fost obosită, ar fi spus. E doar un copil şi ea nu poate să mintă, să fie şireată sau vicleană. Este sinceră. La un moment dat mi-a venit ideea să o aşez pe valiză, să n-o doară picioruşele, a stat doar vreo jumătate de piesă pe valiză şi nu a vrut să cânte mai departe aşezată. S-a ridicat şi a cântat în picioare până la sfârşitul spectacolului.
Posting Permissions
Reply With Quote