Mandria de a fi roman

[cocomic]

Nu poti fi mandru (sau rusinat) de o calitate pe care n-ai obtinut-o prin merit sau prin optiune.

Nu te-a intrebat nimeni daca vrei sa te nasti roman si n-ai fost declarat roman de un juriu care ti-a evaluat, in prealabil, virtutile. Te-ai trezit roman, asa cum te-ai trezit barbat sau femeie, brunet sau blond, inalt sau scund. A spune, asadar, "sunt mandru ca sunt roman" e totuna cu a spune "sunt mandru ca am nasul carn", sau "sunt mandru ca am ochi albastri". Intrucat a fi roman nu e o alegere personala si nici un premiu acordat prin concurs, ci o determinare innascuta, nici mandria, nici jena, nici recunostiinta, nici insatisfactia n-au ce cauta aici. Mai departe: nu poti fi mandru de a apartine unei categorii atat de largi, incat ea contine, inevitabil, elemente
contradictorii.

Nu poti spune "sunt mandru ca sunt om". Exista oameni care justifica, eventual, mandria de a fi om, dar exista si cazaturi, ticalosi, rebuturi, care fac specia de ras. La fel, exista romani de a caror concetatenie poti fi flatat, si exista altii care ne strica firma. Poti fi mandru de Eminescu, dar nu poti fi mandru de Alexandru Draghici sau de Ramaru. In cel mai bun caz, ai putea fi deci indreptatit sa fii mandru ca esti om cumsecade (nu om in general), sau roman de isprava (nu roman in general), desi a fi "mandru" de o calitate proprie, chiar reala, e oricum un comportament discutabil. Pe de alta parte, e cu totul nedrept ca romanii nereusiti sa se simta mandri ca fac parte din aceeasi categorie cu romanii reusiti.

E scandalos ca Mischie sa fie mandru ca e din neamul lui Stefan cel Mare. Daca romanii sunt P.P.Carp, Bratienii, Maniu, Elisabeta Rizea, Enescu si Brancusi, ma bucur sa fac parte din aceeasi comunitate cu ei. Dar daca romanii sunt Ionescu-Caion, Horia Sima, Emil Bobu, Aurelian Bondrea si altii ca ei, nu sunt prea incantat de vecinatate. Romanii de anvergura, romanii de buna calitate slujesc frecvent de paravan, sau de instanta legitimatoare pentru tot soiul de derbedei, grabiti sa-si asume merite cu care n-au nimic in comun. Unii se comporta ca si cum meciul castigat de o echipa romaneasca e o victorie personala, o isparava a muschilor proprii. Copiii care se disting la olimpiade, gimnastele, campionii, muzicienii, scriitorii care ajung la o notorietate transnationala sunt resimtiti ca alibiuri ale valorii proprii.

Chibitul e mandru de talentul celui din teren si ajunge sa se identifice cu el. Au castigat "ai nostri", i-au batut "romanii nostri", "suntem cei mai buni" sunt expresiile candide, dincolo de care se ascunde convingerea absurda ca cel care le profereaza e el insusi subiectul succesului. Nea Ghita il aplauda pe Ilie Nastase, ca pe un delegat al competentei proprii. Ilie nu e decat prelungirea pe teren a lui nea Ghita, instrumentul lui de lupta, mana lui dreapta. Romanul e cand Hagi, cand Nadia Comaneci, cand Tiriac, cand Brancusi, cand Mircea Eliade. Epuizat de atatea performante, el adoarme, in cele din urma, obosit, dar mandru. A invins pe toate fronturile.

In dimineata urmatoare, lucrurile reintra, pentru o vreme, in normal: mici chiuluri si triserii cotidiene, stazi cu gropi, preturi mari, politicieni mincinosi etc. ("Treaba romaneasca...") Intrebat, in particular, ce mai face, romanul raspunde cu obida: "Fac pe dracu! Nu vezi in ce hal suntem? Ce tara e asta?". Dar intrebat de un reporter, in fata camerei de luat vederi, el se recompune, isi aduce aminte de stramosi si zice, fara sa clipeasca: "Sunt mandru ca sunt roman!".

Cata vreme vom trai de pe urma meritelor altor romani, ale marilor romani, nu vom face din Romania o tara de care sa fim mandri. Fiecare roman ar trebui, dimpotriva, sa-si puna problema meritelor sale personale, a succeselor lui, a efortului lui. Mandria de a fi roman e ceva care trebuie luat nu ca punct de plecare, ci ca scop de atins. Altfel, in loc sa fie un combustibil energizant, ea va ramane ceea ce este de multa vreme: un drog si un somnifer.

Andrei Plesu

P.S. Ce parere aveti?... mie mi-a placut foarte mult

[rew]

Mie nu-mi place Plesu de pe vremea razboiului din Yugoslavia cind era ministru de externe si sustinea cu vehementa demonstratia de forta a americanilor. Nu pot fi mindru ca sint roman ca si el si, in plus, nu-mi plac oamenii care nu au nici o meserie.
Unul care a ajuns sa fie ministru de externe ar trebui sa stie mai bine ce inseamna mindria de a fi roman. Punerea in discutie arata doar ca nu-si merita locul. Are talent la scris, suna bine ce zice el acolo, dar mai bine se abtinea. In gura lui sint doar "cuvinte goale", vorba poetului. Si ca de obicei, Plesu pune gresit problema si incepe analiza de la ipoteze false. El face doar un exercitiu fara valoare practica. M-am saturat de exercitiile astora ca el.

[vasile314tzurka]

si-nainte-ti placea? in plus stai linistit ca are meserie. cit despre valoarea practica poate ar fi mai bine sa te gindesti un pic.

[ricky]

Pe mine PLESU m-a impresionat !
Nu vad nimic FALS la el.
Ca de exemplu la...PAUNESCU...

[ricky]

Iata un moment in care MA SIMT MINDRU CA M-AM NASCUT IN ROMANIA !

http://www.evz.ro/social/?news_id=147587

[cocomic]

pe reply la articol ai scris: "O noua dovada ( a cita ?) ca si NOI, ROMANII, sintem OAMENI CU SUFLET !"

permite-mi insa sa fiu de acord cu plesu din articolul de mai sus... noi, romanii, n-avem absolut nici un merit si nu meritam cu nimic sa ne simtim mandrii pentru fapta respectivului om... a facut un gest extraordinar, pentru ca asa era el, nu pentru ca era roman... asa a fost crescut de familia sa, din nou, NU pentru ca era roman... la fel cum se spune in articolul de sus, nu ne putem folosi de un sofism pentru a generaliza (daca un roman are suflet, rezulta ca toti romanii au suflet, ergo ar trebui sa fim mandrii)...

acel om putea fi si rus, si maghiar, si tigan... il apreciem ca pe oricare alt om care ar face ceva asemanator... gestul lui a fost un gest ce culmea, in romania il vezi foarte rar... conduceam acu doi ani cu masina intre caransebes si hateg, pe o ninsoare extraordinara, si a 3-a masina pe care o vedeam in fata iese de pe carosabil si intra in pom... bineinteles ca celalte doua masini din fata mea au continuat drumul nestingherite... sau poate ca ei nu erau romani ...

mandri pot fi cei ce au cu adevarat un merit pentru fapta lui... mama lui, tatal lui, familia... nu badea gheorghe, eu, tu, sau jiji becali care ar si folosi duma in campania lui electorala... pana la proba contrarie, noi n-am salvat viata nimanui, si nici n-am murit pentru asta...

[ricky]

COCOMIC, ai dreptate !
Insa...printre multele, PREA MULTELE !, momente in care te afli pe partea cealalta a baricadei e bine cind mai vezi si...soarele !
Atit am vrut sa spun...

[cocomic]

corect... cum zici, de prea putine ori cineva face ceva atat de extraordinar incat sa impresioneze cu adevarat...

[aliss]

Am gasit thread-ul asta din lipsa de ocupatie...si m-a impresionat foarte mult articolul. Chiar daca este vechi...el poate fi dezbatut in special azi..de ziua noastra de 1 decembrie.
Desi am zis e multe ori "sunt mandru ca sunt roman"...dupa ce am citit articolul asta...nu pot decat sa spun ca am sa ma gandesc de doua ori inainte de a mai zice lucrul asta.
Daca intr-adevar s-ar lua ca scop de atins mandria de a fi roman...atunci ar ajunge undeva tara asta. Insa atata timp cat romanul din ziua de azi e atat de ignorant...nu se poate face mare lucru.

[Utilizator]

Cred ca Plesu se refera acolo la unii oameni care nu au alt motiv de mandrie personala decat romanismul.
Altfel si germanul are mandria lui de neamt, italienii si francezii nu cred ca mai are rost sa mai precizez. Americanii sunt un amestec de multe civilizatii dar sunt extrem de mandri ca sunt cetateni SUA. Au drapele in curte, pe masa de sarbatori etc.
Cred ca mandria de a fi roman asociata cu mandria de a fi facut ca persoana ceva util in viata este de bun augur. E semn ca esti un tip de valoare care traieste intr-un grup de valoare.

Nu vad de ce am deveni noi brusc moralistii lumii si sa ne autoimpunem un comportament care sa ne trimita si mai mult in anonimat.
Eu ma simt bine si sunt mandru ca sunt roman cand vad sportivi romani pe primul loc de ex. De fiecare data cand vad o mentiune despre tara noastra in ziare straine sau la televiziuni straine tresar. A fi roman nu e o calitate dar a fi roman e ceva care vrem nu vrem ne caracterizeaza, nu toti oamenii de pe glob sunt romani, e o particularitate de care daca poti fi mandru e de bine.

Mandria de a fi roman inseamna a fi mandru de parintii tai, de neamurile tale. Nu i-ai facut tu dar nu vad ce e anormal in asta.


PS: daca a fi roman nu e motiv de mandrie pentru ca e ceva capatat prin nastere atunci prin extrapolare pot sa spun ca nici nobilii, regii sau mostenitorii unor companii de traditie nu au de ce sa fie mandri de ceea ce au. Si totusi majoritatea sunt. Argumentul mandriei da fi rege prin mostenire e acceptat implicit de pro-monarhisti dar argumentul mandriei de a fi roman prin nastere nu.

[miril]

Privesc romanismul ca pe o abstractiune, adica o notiune care defineste tot ce este mai bun la roman, de aceea cand spun ca sunt mandru ca sunt roman, sunt mandru de calitatile asociate cu romanul. Greul incepe atunci cand incercam sa definim care sunt calitatile romanului. Oricum, continui sa fiu mandru ca sunt roman.

[aliss]

@Uti...dar intr-un fel are dreptate. Nu ar trebui sa asteptam de la alti romani sa faca ceva bun ca sa spunem noi "sunt mandru ca sunt roman". Si pe mine ma emotioneaza, de ex. competitiile sportive cand iesim printre primii, dar aici nu mai e vorba numai de asta. In primul rand trebuie sa ne schimbam mentalitatea si modul de comportare, ca sa putem spune ca suntem mandri. Stii bine, ca nu multi romani care sunt plecati afara spun ca sunt romani. Si stii bine ca suntem priviti foarte urat din afara. Nu se tine mare cont de ce au realizat unii sportivi, sau scriitori sau mai stiu eu cine.

[Utilizator]

Aliss: de acord, dar articolul ia in considerare cazul romanilor (pot fi foarte bine alte natii) care n-au alt motiv de mandrie. Un om normal, corect, cinstit, ce provine dintr-o familie onorabila are toate motivele sa fie in plus si mandru ca e roman.
Cred ca am fi mai putin urat priviti in afara daca romanii onorabili ar fi si mandri ca sunt romani. Fara exagerari de genul 'cei mai buni...', desigur. Dar mandrie nu exista doar la superlativ.
Faptul ca nu ne promovam partile bune face ca lumea din afara Romaniei sa le vada preponderent pe cele rele si sa ne interpreteze unilateral. Crede-ma ca am avut ocazia sa vad reactiile de uimire placuta ale unor straini, care cunosteau doar aspectele negative ale Romaniei de azi, in fata unor lucruri frumoase despre Romania.
Adevarata mandrie de a fi roman zic eu ca impune si o anumita responsabilitate fata de faptele tale. Te simti obligat sa te ridici la nivelul valorilor pozitive ale neamului, sa fii pe masura lor.
Personal nu sunt mandru ca sunt concetatean cu tot felul de infractori dar sunt mandru ca Romania nu e teren viran si are o istorie onorabila, niste personalitati stiintifice, sportive etc. respectate si admirate. Ma simt obligat de toate astea si incerc sa fiu mai bun si din acest considerent.

Nu suntem o natiune nou aparuta si cred ca un roman de valoare pe langa meritele personale care intotdeauna primeaza are ceva si din tipologia nationala. Inclusiv Dl. Plesu, autorul articolului si un om de certa valoare, are un anumit stil in scriere si un anumit mod de gandire si datorita faptului ca este roman. Considerand in abstract ca s-ar fi nascut in Franta si ar fi ajuns si acolo la aceeasi performanta ca si in Romania cred ca ar fi avut un cu totul alt stil. Poate chiar ar fi scris un articol despre mandria de a fi francez.

Si pana la urma trebuie sa fii indiferent la nationalitate? sau cum s-o tratezi? suntem cetateni universali? alte natii au aflat de treaba asta?

[aliss]

Da aici sunt de acord. Si celelalte natiuni au defectele lor dar stiu sa si le pastreze pentru ele si sa isi promoveze partile bune, astfel incat cele rele sa nu se vada.
Asta e problema romanilor. Niciodata nu au stiu sa faca asta. Am iesit in evidenta numai la competitii sau alte chestii de genul asta (ca sa fac o gluma...ne-am aratat calitatile numai cand am fost obligati de imprejurari ). Nu am stiut sa ne promovam tara, sa ne mandrim cu ceea ce avem. Ca avem de toate, cum ai spus si tu: si istorie, si frumusete...multi chiar ne lauda ca suntem ospitalieri. Dar nu stim sa aratam toate astea.

[Utilizator]

Aliss ai subliniat un lucru important zic eu: elitele noastre nu numai ca ne invata sa renuntam la mandria de a fi romani, respectiv la o parte a personalitatii noastre, ba chiar promoveaza prin ceea ce scriu sau realizeaza, inconstient (sau nu) in 'afara' preponderent aspectele negative.

Dati-mi va rog un singur exemplu de succese literare, realizari cinematografice sau teatrale recente care nu se bazeaza pe aspectele negative ale Romaniei. De acord, avem destule, dar ne-am cam impotmolit in carcotasia asta permanenta, chiar nu exista nimic bun la noi demn de a fi transpus intru nemurire de vreun creator roman?
Mandria excesiva e rea, dar pesimismul si autoflagelarea asta permanenta face bine? Sperantele noastre de mai bine trebuie chiar ucise clipa de clipa? Vrem sa devenim un popor total sters si anost in lumea asta?
Eu cred ca trebuie sa fim mandri ca suntem romani si daca nu avem destule motive sa punem mana sa ni le oferim. Sa ne comportam civilizat, sa fim oameni onesti si seriosi si sa nu uitam sa ne veselim asa cum e traditia la noi. Sa fim mandri de compatriotii nostri de seama si sa incercam sa ne ridicam la nivelul lor.

[aliss]

Asa s-a invatat romanul. Chiar vorbeam zilele trecute cu cineva...ca romanii vad foarte bine ca sunt ignorati si priviti urat, numai ca s-au obisnuit sa dea din umeri si sa creada ca nu pot face nimic. Toata lumea zice..."ca vai, ce fel suntem priviti, ca suntem nu stiu cum, si nu stiu ce"...dar nu fac nimic in sensul asta. Pur si simplu iau ca atare felul in care am fost catalogati de celelalte natiuni, chiar li se pare normal.

Cu privire la realizarile in domeniul artei..ar fi aiurea sa ma pronunt..pentru ca nu am idee. Am vazut un singur film romanesc, care m-a socat. Insa din ce am auzit...e adevarat ce spui.

[Utilizator]

E, ca sa schimbi toate astea eu vad doar o singura cale: sa starnesti orgoliul/mandria national(a), si sa capacitezi aceasta energie pozitiva in sens creator. Daca vom continua sa actionam ca indivizi si nu ca o comunitate definita de ceva in comun atunci vom avea numai succese izolate si nu vom progresa ca natie. Romania va continua sa fie acelasi teren saracacios locuita de o masa amorfa si doar de cativa indivizi realizati din anumite puncte de vedere.

Apropo de cultura romaneasca: azi e preponderent autoironica, auto-denigratoare. Se stie bine ca arta in istorie a avut la baza in principal preamarirea unor evenimente nationale marete sau reflectarea unor personalitati ale vremii. In prezent cred ca sunt rele ambele extreme de mai sus. Noi n-avem ponderea pozitiva si asta ne dezechilibreaza spiritul si ne taie speranta atat de necesara pentru a realiza ceva. E usor sa critici aspectele negative, e mai greu sa o faci constructiv furnizand idei, solutii. Sau daca nu poti macar sa produci si cultura bazata pe valori atemporale, nu sa faci din cultura reflectarea exclusiva a realitatii mizere.

[aliss]

Cu privire la primul fapt...da, ar fi singura cale...dar din pacate greu s-ar putea face lucrul asta in ziua de azi. Romanilor nu le mai arde de nimic...intervine ignoranta de care spuneam...Plus ca ar trebui pornit de la cineva de sus..care este iubit de oameni...ori in minte nu imi vine nici o personalitate atat de indragita. Poate "Piedone" despre care nu am mai auzit in ultimul timp.
Nu stiu...romanii s-au invatat sa se planga, sa ceara, dar sa nu faca nimic pentru ei. Daca ar putea pica din cer...

Cu privire la cultura...intr-adevar e mult mai usor sa critici o situatie negativa...decat sa construiesti ceva frumos

[Utilizator]

Orice schimbare e grea, orice actiune concreta pentru a schimba o stare este mult mai dificil de pornit decat datul din gura criticand starea de fapt.

Romanii s-au invatat sa ceara pentru ca asa sunt tinuti, la stadiul de cersetori. Cei care conduc stau mai relaxati astfel. Si nici nu prea au fost capabili sa ne ofere o undita si lectii de pescuit in loc sa ne dea de pomana cateva plevusti. Dar orice invat are si dezvat si daca vrem sa ne schimbam trebuie sa actionam. Fiecare in parte si impreuna.

Piedone e o caricatura din punctul meu de vedere, din cate am auzit averea i-a sporit ametitor chiar cand dadea lectii de corectitudine terorizand buticarii si tarabagii.

[aliss]

Hm...ce chestie cu Piedone asta. Am facut referire la el..pentru ca am vazut ca romanii il indrageau...sau in fine o parte din ei...Si parea ca e pus pe treaba. A fost singurul care mi-a venit in minte.

Nu stiu...insa eu nu prea vad solutii, sincer...mi se pare ca toate o iau in jos...si ca nu o sa mai avem si noi parte de o conducere capabila. Eu sunt inca tanara, nu pot sa imi dau seama cum a fost inainte....insa pot sa spun ca situatia Romaniei de azi, imi cam taie visele.

[Utilizator]

Aliss: pai incearca sa cauti solutii. toti trebuie sa facem asta. altfel nu vad cum se poate trai in renuntare si fara speranta. trebuie sa luptam pentru ideile noastre, pentru a le transforma in realitate.
Eu cred ca se poate, problema e ca toti cei care gandim constructiv actionam izolat si timid, cu sanse infime de a reusi. Trebuie sa ne strangem cumva laolalta pentru a ne face auziti.
Si nu trebuie sa descurajam pentru ca persoane publice ne inoculeaza pesimismul si lipsa lor de actiune.

Si trebuie s-o spun: Cum iti suna articolul Dlui Plesu daca te gandesti ca a fost ministru de externe a Romaniei?