Putina istorie

[georg40]

Prima editie a Jocurilor Olimpice de vara a avut loc la Atena in anul 1896, din initiativa acestui mare om de sport care a fost francezul Pierre de Coubertin.
Deschiderea oficiala s-a desfasurat pe stadionul Averoff la 6 aprilie, regele grec Georgios I oficiind ceremonia in prezenta a 60 000 de spectatori.
Au avut loc dispute la 9 discipline sportive, decernandu-se medalii la 43 de intreceri. Participanti : 300 de barbati si nicio femeie.
Disciplinele de concurs: atletism, haltere, lupte, scrima, tir, ciclism, gimnastica , inot, tenis.
Clasamentul pe medalii a revenit SUA, urmata de Grecia, Germania, Franta si Marea Britanie.
"Eroul" jocurilor a fost Carl Schuhmann GER care a castigat 4 medalii de aur la gimnastica si lupte (!), alti 3 sportivi obtinand cate 3 medalii de aur: Paul Masson FRA la ciclism , Hermann Weingärtner si Albert Flatow ambii GER la gimnastica.
Intrecerea principala , maratonul a revenit sportivului grec Aristidis Konstantinidis in 3 ore 22 minute si 31 secunde.
Intrecerile s-au incheiat la 15 aprilie.

(Comentarii si intrebari ar fi binevenite, asa largim sfera de interes in jurul marelui eveniment).

[Geografu]

Sa continuam cu a doua fila din cartea de istorie a JO.
Este vorba despre a doua editie , desfasurata in anul 1900 la Paris,Franta.

A II-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Paris, Franţa în perioada 14 mai - 28 octombrie 1900. În ciuda eforturilor greceşti de a menţine Jocurile Olimpice numai în Grecia, CIO a decis ca Jocurile să aibă loc de fiecare dată într-o altă ţară.

* Au participat 24 de ţări şi 997 de sportivi care s-au întrecut în 95 de probe din 19 sporturi.
* Prima participare a femeilor la Jocuri Olimpice în calitate de participante.
* A fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie; nu au existat festivităţi de deschidere şi de închidere.
* Scrima s-a desfasurat la Tuilleries, gimnastica la Vincennes, ciclismul în Parc des Princes, iar atletismul în Bois de Boulogne.
* Învingătorilor nu le-au fost oferite medalii, ci obiecte.
* Primul titlu olimpic feminin a fost câştigat de jucătoarea britanică de tenis, Charlotte Cooper.
* Americanul Alvin Kraenzlein a cucerit patru medalii olimpice de aur în probele individuale.
* Trei maratonişti americani au contestat rezultatul spunând că alergătorii francezi de pe primele două locuri au scurtat traseul şi dovada a fost că numai francezii nu erau murdari de noroi. CIO a confirmat rezultatul 12 ani mai târziu.

România la JO 1900

România a fost reprezentată la Paris de un singur sportiv, George A. Plagino, care a participat la tir, proba de talere, unde a ocupat locul 13 din 51 cu 11 talere lovite din 20 posibile.

[resita]

A III-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la St.Louis, SUA în perioada 1 iulie - 23 noiembrie 1904. Rezultatele bune obţinute de sportivii americani la primele două ediţii ale Jocurilor Olimpice au determinat CIO să desemneze în 1901, oraşul Chicago drept gazda JO din 1904 dar Jocurile au fost mutate la St. Louis, pentru că în acel an se împlinea un secol de la intrarea Luisianei în Uniune.

Organizare

* Au participat 13 ţări şi 651 de sportivi care s-au întrecut în 91 de probe din 17 sporturi.
* A fost construit un stadion de 15.000 de locuri care a fost aproape gol pe durata competiţiilor.
* Ca şi la JO de la Paris şi aceste Jocuri au fost cuplate cu Expoziţia Universală.
* Ceremonia a fost deschisă de Francis Field, preşedintele Expoziţiei Universale.
* St. Louis a repetat greşeala făcută la JO de la Paris: Jocurile s-au întins pe durata a 5 luni.
* Primele Jocuri la care se acordă medalii de aur, argint şi bronz.
* Prezenţa mică a sportivilor a fost explicată prin tensiunea europeană cauzată de războiul ruso-japonez, distanţa mare faţă de Europa şi greutăţiile legate de transport.
* Majoritatea întrecerilor s-au disputat pe bazele sportive ale Universităţii Washington, bine utilate la acea vreme.
* SUA au participat cu cel mai mare număr de sportivi şi au câştigat 85% din totalul medaliilor.
* Sporturi olimpice noi: baschetul şi boxul.
* Gazdele au organizat în perioada 12-13 august “Zilele antropologice”: întreceri separate pentru negri, pigmei, patagonezi, indieni americani. A fost unul din cele mai stânjenitoare momente din istoria JO.
* Pierre de Coubertin, iniţiatorul Jocurilor Olimpice, a preferat să nu participe la JO de la St. Louis. A fost singura dată când a lipsit de la o Olimpiadă.

Evenimente marcante

* Americanul Archie Hahn a stabilit la 200 m un record (21,6 secunde) ce va dăinui 28 de ani. De asemenea, el a fost triplu campion olimpic la 60 m, 100 m şi 200 m.
* Gimnastul american George Eyser a câştigat şase medalii deşi piciorul stâng era din lemn.

România nu a participat.

Sportivii din SUA au obtinut 246 de medalii din totalul de 280

[georg40]

Urmatorea editie,in 1908 la Londra a insemnat un pas important in istoria jocurilor, ele fiind pentru prima data de sine-statatoare si nu anexa unei expozitii mondiale ca in anii precedenti.
Ea a avut,totusi, o desfasurare curios de lunga, intre 27 aprilie si 31 octombrie, deschiderea oficiala avand loc la 13 iulie.
La start s-au aliniat peste 2 000 de sportivi, din care 43 femei, reprezentand 23 natiuni.
Au avut loc intreceri in 21 ramuri, cu un total de 110 probe si ...campioni olimpici.

In clasamentul pe medalii gazdele au repurtat o victorie zdrobitoare:
1.Marea Britanie 56 aur 59 argint 39 bronz
2.SUA 23 aur 12 argint 12 bronz
3.Suedia 7 aur 5 argint 10 bronz
4.Franta 5 aur 5 argint 7 bronz
5.Germania 3 aur 5 argint 3 bronz

Doi sportivi, atletul american Melvin Sheppard si inotatorul britanic Henry Taylor au cucerit cate 3 medalii de aur.

Cateva rezultate s-au impus atentiei, mai ales la atletism, fiind la acea vreme cu totul remarcabile: 7,48 m la lungime sau 1;52,6 la 800 m barbati.
Sportivele femei prezente la intrecere s-au intrecut la tenis si patinaj artistic.
Maratonul a oferit din nou o drama , italianul Dorando Pietri, care se afla in frunte, cazand din picioare in ultima tura de stadion de numai putin de patru ori. Mai multi spectatori printre care si Arthur Conan Doyle ( exact, autorul lui Sherlock Holmes) i-au sarit in ajutor. Bietul italian desi va fi ajutat ...peste linia de sosire va fi descalificat...

[Geografu]

Iata si emblema JO 1908 :

http://img217.imageshack.us/img217/4470/jo1908co2.jpg

[Geografu]

A 5-a editie a Olimpiadei s-a desfasurat pe taram suedez , in capitala Suediei la Stockholm in perioada 5 mai - 27 iulie 1912.

* Au participat 28 de ţări şi 2.407 de sportivi care s-au întrecut în 102 de probe din 14 sporturi.
* Ceremonia a fost deschisă de regele Gustav al V-lea.
* A fost pentru ultima oară când medaliile de aur acordate au fost din aur masiv; medaliile moderne sunt de obicei din argint acoperit cu aur.

Evenimente marcante

* Alergătorul portughez Francisco Lázaro a murit în timpul maratonului.
* Cel mai în vârstă campion a fost Oscar Swahn, care, la 64 de ani şi 258 de zile, a făcut parte din echipa de tir a Suediei, medaliată cu aur la cerb alergător.

Podiumul clasamentului pe medalii :

1.SUA - 24-24-17 - 65
2.Suedia - 23-12-12 - 47
3.Marea Britanie - 10-15-16 - 41

Romania nu a participat la JO 1912.

Emblema competitiei :

http://img220.imageshack.us/img220/1899/jo1912lm5.jpg

[Geografu]

A VII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Anvers, Belgia în perioada 20 aprilie - 12 septembrie 1920.
Ediţia a VI-a a Jocurilor Olimpice, care trebuia să aibă loc la Berlin a fost anulată din cauza Primului Război Mondial. Pentru cea de-a VII-a ediţie, oraşul Anvers a fost ales în aprilie 1919 de CIO care a dorit să aducă un omagiu poporului belgian, greu încercat în timpul primei conflagraţii mondiale. Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia nu au fost invitate să participe.

Organizare

* Au participat 29 de ţări şi 2.626 de sportivi (din care 65 femei) care s-au întrecut în 154 de probe din 22 sporturi.
* Ceremonia a fost deschisă de regele Albert I al Belgiei.
* Prima ediţie la care a fluturat steagul olimpic (proiectat în 1913 de Pierre de Coubertin.) şi a fost rostit jurământul olimpic.

http://img101.imageshack.us/img101/2421/joox5.gif

* S-au înregistrat 6 recorduri mondiale şi 13 olimpice.
* Concursul de iahting s-a desfăşurat în două ţări diferite: Belgia, Olanda.

Evenimente marcante

* La scrimă, italianul Nedo Nadi a cucerit 5 medalii de aur din 6 posibile.
* Suedezul Oscar Swahn, în vârstă de 72 de ani, participant la tir, a câştigat medalia de argint; cel mai bătrân medaliat din istoria JO de vară,record valabil si azi.

Clasamentul pe medalii la final a aratat urmatorul podium :

1.SUA - 41-27-27 - 95
2.Suedia - 19-20-25 - 64
3.Marea Britanie - 15-15-13 - 43

România la JO 1920

România nu a participat, cei 40 de sportivi înscrişi n-au mai plecat din lipsă de fonduri.

Iata din nou si sigla competitiei :

http://img132.imageshack.us/img132/5604/jo1920sn8.jpg

[mikeyy]

A VIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfasurat la Paris, Franta in perioada 4 mai-27 iulie 1924.
Olimpiada de la Paris a fost ultima editie organizata sub conducerea lui Pierre de Coubertine. Costurile organizarii acestor Jocuri Olimpice s-au ridicat la suma de 10.000.000 de franci.

- au participat 44 de tari si 3089 de sportivi
- s-a construit primul sat olimpic, tot la initiativa lui Pierre de Coubertine
- a fost folosit pentru prima data motto-ul olimpic "Citius, Altius, Fortius" ( Faster, Higher, Stronger)

Evenimente importante:
- innotatorul Johnny Weissmuller (SUA) a castigat 3 medalii de aur la natatie si o medalie de bronz la polo
- Roger Ducret (FRA) a castigat 5 medalii la scrima dintre care 3 de aur
- in gimnastica, 24 de gimnasti ( proba masculina) au primit nota 10

Romania la JO 1924
- a fost prima participare a Romaniei dupa cea din anul 1900
- a fost pentru prima data cand am trimis o echipa si anume echipa nationala de rugby
- am castigat medalia de bronz ( prima medalie olimpica pentru Romania) la rugby
Componenta echipei de rugby:
Dumitru Armasel
Gheorghe Bentia
Teodor Florian
Ion Garlasteanu
Nicolae Marascu
Teodor Marian
Sorin Mihailescu
Paul Nedelcovici
Iosif Nemes
Eugen Stefescu
Mircea Stefescu
Soare Sterian
Atanasie Tanasescu
Mihai Vardala
Paul Vidrascu
Dumitru Volovreanu

Antrenor: Jean Henry Manu

Rezultate:
Franta-Romania 59-3
Sua-Romania 39-0
Franta-Sua 3-17

Podium:
aur-Sua
argint-Franta
bronz-Romania

Sigla competitiei:
http://img225.imageshack.us/img225/4924/1924dy6.th.jpg

Terenul de rugby:
http://img90.imageshack.us/img90/268...ugbyrk5.th.jpg

[georg40]

A IX-a editie a jocurilor a avut loc la Amsterdam intre 17 mai si 12 august 1928, unde cu acest prilej a fost inaugurat stadionul olimpic, o constructie remarcabila pentru care arhitectul Jan Wils a primit medalia de aur a intrecerilor olimpice de arta.
Au participat 2 700 de sportivi, dintre care 350 de femei, reprezentand 46 natiuni. Au avut loc intreceri la 14 discipline, decernandu-se in total 109 titluri olimpice.
Printre marile vedete ale editiei s-au numarat inotatorul american Johnny Weismuller, originar din Timisoara, si fondistul finlandet Paavo Nurmi, care si-a numarul medaliilor olimpice la 12 ! Americanul a castigat proba de 100 m liber cu un timp fabulos pentru vremea aceea: 58,6 sec.
Un mare absent de la jocuri s-a consemnat in persoana lui Pierre de Coubertin, in varsta de 65 de ani, bolnav.
In clasamentul pe medali USA a repurtat o victorie catgeorica:

USA 22 aur 18 argint 16 bronz
Germania 10-7-14
Finlanda 8-8-9
Suedia 7-6-12
Italia 7-5-7

Sportivii romani au participat la intrecerile de atletism si scrima, fondurile necesare fiind stranse prin colecta publica, dupa ce guvernul a refuzat orice sprijin.

[Geografu]

A X-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Los Angeles, California, Statele Unite în perioada 30 iulie - 14 august 1932. Nici un alt oraş n-a mai candidat pentru a fi gazda acestor Jocuri Olimpice.

Organizare

* Au participat 37 de ţări şi 1.408 de sportivi care s-au întrecut în 116 de probe din 14 sporturi.
* Stadionul Olimpic Memorial Coliseum construit în 1920 a fost supraetajat şi adus la 105.000 de locuri.
* Stadionul de fotbal de la Pasadena a fost transformat în velodrom (85.000 de locuri).
* La ceremonia de deschidere au participat 5.000 de persoane.
* Au fost mai puţini participanţi decât la jocurile din 1928 din cauza depărtării şi a costurilor mari.
* Au fost cele mai scurte Jocuri Olimpice din istorie.
* Fotbalul, sport puţin cunoscut în SUA, nu a fost inclus în program.
* Sportivii masculini au fost cazaţi într-un sat olimpic; femeile au fost instalate la hotel.
* Apariţia cronometrului la 1/100 secunde.
* Utilizarea fotografiei de sosire devine frecventă.
* Numărul concurenţilor pentru fiecare ţară în probele individuale este limitat la trei.
* Ceremonia de decernare a premilor este fixată:podium, ridicarea drapelelor, imnul naţional. Această ceremonie are loc după desfăşurarea probei sportive şi nu la ceremonia de închidere.

Evenimente marcante

* În timpul intonării imnului german sportivii francezi şi polonezi au stat jos în mod ostentativ.
* Poloneza Stanisława Walasiewicz a câştigat medalia de aur la 100 metri feminin; de asemenea ea a câştigat argintul la această probă patru ani mai târziu. După moartea sa în 1980, s-a descoperit că era hermafrodită şi n-ar fi trebuit să participe.
* Americanca de 28 de ani Mildred Didrickson s-a calificat la cinci probe de atletism feminin

Podiumul clasamentului pe medalii :

1.SUA - 41-32-30 - 103
2.Italia - 12-12-12 - 36
3.Franta - 10-5-4 - 19

Iata cum arata stadionul din Los Angeles la ceremonia de deschidere :

http://img222.imageshack.us/img222/4...stadionvd2.jpg

[Geografu]

A XI-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Berlin, Germania în perioada 1 august - 16 august 1936.

Organizare

* Berlinul a fost preferat de către CIO în detrimentul Barcelonei în aprilie 1931.
* Pentru prima dată această decizie a provocat proteste politice. A fost planificată organizarea unei "Olimpiade Muncitoreşti" la Barcelona. Aceasta nu s-a putut desfăşura în Spania, din cauza războiului civil.
* Ceremonia Jocurilor Olimpice a fost deschisă de Adolf Hitler.
* Au participat 49 de ţări şi 3.963 de sportivi care s-au întrecut în 129 de probe din 19 sporturi.
* A fost construit un stadion, "Olympiastadion", de 120.000 de locuri.
* Proba de maraton a beneficiat de repere kilometrice, care permiteau permanent concurenţilor să-şi dozeze efortul.

Podiumul pe medalii :

1.Germania - 33-26-30 - 89
2.SUA - 24-20-12 - 56
3.Ungaria - 10-1-5 - 16

Romania a cucerit o medalie de argint la Berlin clasandu-se pe poziţia a 25-a în clasamentul pe medalii la final.

Henri Rang — călărie, dresaj individual - a fost cel care a cucerit-o fiindu-se nevoie de o întrecere de baraj pentru desemnarea campionului. După ce concurenţii aflaţi la egalitate - germanul Kurt Hasse şi românul Henri Rang- au parcurs un nou traseu, Rang s-a clasat pe locul al II-lea, obţinând medalia de argint.

Sigla competitiei :

http://img238.imageshack.us/img238/9341/jo1936oe5.jpg

[Geografu]

A XIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Londra, Marea Britanie în perioada 29 iulie - 14 august 1948. După o pauză de 12 ani cauzată de cel de-Al Doilea Război Mondial sunt primele Jocuri Olimpice de vară care au loc de la Olimpiada din 1936 de la Berlin. Ceremonia a fost deschisă de regele George al VI-lea al Marii Britanii pe Stadionul Wembley.

Au participat 59 de ţări şi 4.099 de sportivi care s-au întrecut în 136 de probe din 17 sporturi.

Considerate răspunzătoare pentru declanşarea celui de-al doilea război mondial, Germaniei şi Japoniei li s-a interzis să participe. România s-a aflat şi ea printre ţările care n-au fost prezente, motivul invocat de autorităţi fiind starea dezastruoasă a economiei naţionale, secătuită de război.

Podiumul pe medalii :

1.SUA - 38-27-19 - 84
2.Suedia - 16-11-17 - 44
3.Franta - 10-6-13 - 29

Sigla Jocurilor :

http://img352.imageshack.us/img352/9913/jo1948wa0.jpg

[Geografu]

A XV-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Helsinki, Finlanda în perioada 19 iulie - 3 august 1952. Helsinki a fost desemnat să organizeze Jocurile Olimpice în detrimentul oraşelor Amsterdam, Atena, Lausanne, Stockholm şi cinci oraşe americane: Chicago, Detroit, Los Angeles şi Philadelphia la cea de-a 40-a sesiune CIO în 21 iunie 1947. Helsinki a fost ales să organizeze Olimpiada din 1940 dar ea a fost anulată din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. Ceremonia a fost deschisă de preşedintele Finlandei, Juho Kusti Paasikivi.

Au participat 69 de ţări şi 4.925 de sportivi care s-au întrecut în 149 de probe din 17 sporturi.

Podiumul medaliilor :

1.SUA - 40-19-17 - 76
2.URSS - 22-30-19 - 71
3.Ungaria - 16-10-16 - 42

România a ocupat poziţia a 23-a în clasamentul pe medalii

Aur

* Iosif Sîrbu — tir, puşcă calibru mic 40 de focuri

Argint

* Vasile Tiţă — box, cat. mijlocie (75 kg)

Bronz

* Gheorghe Fiat — box, semiuşoară (60 kg)
* Gheorghe Lichiardopol — tir, pistol viteză

Sigla Jocurilor finlandeze :

http://img99.imageshack.us/img99/7770/jo1952fh5.jpg

[georg40]

In anul 1956 Jocurile Olimpoice de vara s-a...deplasat pentru prima oara la antipozi. Editia a avut loc in plina iarna ...europeana , intre 22 noiembrie si 8 decembrie.
Un unicat in materie a prilejuit programul, intrecerile de calarie neavand loc din cauza regulilor de carantina foarte severe ale guvernului australian. Aceste intreceri s-au desfasurat ,totusi, cu 5 luni mai devreme la Stockholm.

Unele evenimente au activat... substratul politic si au determinat o participare mai scazuta, China nu a venit pentru ca era de fata Taivanul, Egiptul si Libanul au lipsit din cauza crizei Suezului, iar alte tari ca de pilda Olanda, Elvetia , Spania au protestat prin absenta la interventia URSS in Ungaria.

Printre cele mai remarcabile aparitii la aceste jocuri au fost cele ale gimnastei sovietice Larisa Latanina cu 4 medalii de aur si ale atletei australiene Betty Cuttberth cu 3 medalii de aur. Printre altii s-au impus atentiei ca personalitati ale sportului atletul sovietic Vladimirr Kut, sprinterul american Bobby Morow si inotatoarea australiana Dawn Fraser.

Clasamentul pe medalii a fost dominat de URSS 37 aur-29 argint -32 bronz si SUA 32-25-17, locul al treilea revenind potrivit asteptarilor sportivilor gazda cu 13- 8 -14.

Romania cu 13 medalii ( 5 aur, 3 argint si 5 bronz) a avut o comportare remarcabila, evidentiindu-se cu deosebire "flotila de aur" in frunte cu Leon Rotman, Simion Ismailciuc si Dumitru Alexe, ca si echipa de box cu pugilisti legendari: Mircea Dobrescu, "Titi" Dumitrescu, Nicolae Linca, Gheorghe Negrea, respectiv tragatorul la pistol viteza, Stefan Petrescu.

Editia a prilejuit si unele manifestari tipice anilor "razboiului rece" si anume ramanerea in strainatate a unor sportivi din tarile est-europene. Masive au fost pierderile Ungariei de pilda, zdruncinata si de interventia trupelor sovietice in octombrie-noiembrie pentru infranarea revolutiei ungare.
Si Romania a avut pierderile ei, aproape jumatate din echipa de polo pe apa ramanand in Australia.

[Geografu]

A XVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Roma, Italia în perioada 25 august - 11 septembrie 1960. Roma a fost desemnată organizatoarea Jocurilor Olimpice de vară din 1908, dar după erupţia Vezuviului din 1906 această onoare a revenit Londrei. În 1955, Roma a obţinut dreptul de a organiza jocurile olimpice în detrimentul oraşelor: Lausanne, Detroit, Budapesta, Bruxelles, Mexico şi Tokyo. Ceremonia a fost deschisă de preşedintele Italiei, Giovanni Gronchi.

Au participat 83 de ţări şi 5.348 de sportivi.

* Au căzut 73 de recorduri olimpice şi 31 mondiale.
* Reprezentativa feminină de gimnastică a URSS a câştigat 15 din 16 medalii posibile
* Abebe Bikila din Etiopia a câştigat maratonul şi a devenit primul negru african campion olimpic.
* Echipa japoneză masculină de gimnastică a câştigat prima din cele cinci medalii de aur succesive; ultima din această serie a fost câştigată la Montreal 1976.
* Ciclistul danez Knut Jensen s-a prăbuşit în timpul cursei sub influenţa amfetaminelor şi mai târziu a murit la spital. A fost pentru a doua oară când un atlet a decedat într-o competiţie olimpică, după decesul portughezului Francisco Lazaro în timpul maratonului la Olimpiada din 1912.
* Iolanda Balaş, „La grande bionda”, a sărit pe rând 1,77, 1,81 şi 1,85 din a treia încercare, devenind prima campioană olimpică a atletismului românesc.

Podiumul clasamentului pe medalii :

1.URSS - 43-29-31 - 103
2.SUA - 34-21-16 - 71
3.Italia - 13-10-13 - 36

România a participat cu 109 sportivi. La a doua participare olimpică, echipa de polo a României a obţinut locul cinci.

Aur

* Iolanda Balaş — atletism, săritura în înălţime
* Dumitru Pârvulescu — lupte greco-romane (52 kg)
* Ion Dumitrescu — tir, talere trap

Argint

* Ion Cernea — lupte greco-romane (57 kg)

Bronz

* Lia Manoliu — atletism, aruncarea discului
* Ion Monea — box, cat. mijlocie (75 kg)
* Leon Rotman — kaiac canoe, 1.000 m
* Ion Ţăranu — lupte greco-romane (79 kg)
* Maria Vicol — scrimă, floretă individual
* Atanasia Ionescu, Elena Leuştean, Sonia Iovan, Emilia Liţă, Elena Niculescu, Utta Poreceanu — gimnastică, echipe

Sigla Jocurilor :

http://img179.imageshack.us/img179/5010/jo1960ws4.jpg

[georg40]

Premiera absoluta: pentru prima oara sportivii lumii si-au dat intalnire (10-24 octombrie 1964) sub drapelul olimpic intr-o tara asiatica. Pentru Japonia si o alta semnificatie: dupa razboi, tara a fost de facto admisa din nou in marea comunitate a popoarelor.
Pregatirile gazdelor au fost enorme, ele investind sume ce corespund azi cu circa 4 miliarde euro. Unele constructii au ...oprit respiratia vizitatorilor, hala de natatie de pilda fiind denumita de Avery Brundage, presedintele de atunci al CIO, drept "catedrala a sportului".
Un prim record s-a inregistrat deja la festivitatea de deschidere prin defilarea a 94 de natiuni, cu 10 mai multe decat la editia precedenta. Doua ramuri sportive au debutat la aceasta editie: volei si judo.
Editia a consacrat cateva nume legendare ale sportului international: Don Schollander (natatie), Larisa Latanina , Vera Ceaslavska, Yukio Endo (gimnastica), Bikila Abebe (atletism),

In clasamentul pe medalii din nou concurenta gigantilor care s-a incheiat astfel:

SUA 36 aur- 28 argint -28 bronz
URSS 30-31-35
Japonia 16-5-8
Germania (echipa unita) 10-21-19
Italia 10-10-7

Romania a avut o comportare meritorie cucerind 12 medalii: 2 de aur: Iolanda Balas si Mihalea Penes (atletims); 4 de argint: Valeriu Bularca (lupte greco-romane), Ion Tripsa (pistol-viteza),Andrei Igorov si Hilde Lauer (caiac-canoie), 6 de bronz: Lia Manoliu (atletism), Dumitru Parvulescu, Ion Cernea (ambii lupte greco-romane),Aurel Vernescu, echipa de 4, echipa feminina de dublu (caiac-canoe).

Revelatia echipei romane a fost tanara atleta Mihaela Penes ,in varsta de 17 ani, care cu titlul cucerit la aruncarea sulitei a realizat poate cea mai mare surpriza a editiei.(Vezi si postul nr.5 de pe threadul "Momente memorabile")

[Geografu]

A XIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Mexico, Mexic în perioada 12 octombrie - 27 octombrie 1968. Ceremonia a fost deschisă de preşedintele Mexicului, Gustavo Díaz Ordaz. Jocurile au fost precedate de masacrul de la Tlatelolco, unde sute de studenţi au fost ucişi de forţele de securitate mexicane, cu 10 zile înainte de ceremonia de deschidere.

Au participat 112 de ţări şi 5.530 de sportivi care s-au întrecut în 172 de probe din 20 de sporturi. Altitudinea oraşului Mexico, situat la 2.200 metri, a pus probleme de respiraţie pentru numeroşi atleţi.

Podiumul pe medalii :

1.SUA - 45-28-34 - 107
2.URSS - 29-32-30 - 91
3.Japonia - 11-7-7 - 25

Bilantul Romaniei la JO 1968 :

4-6-5 - 15

Aur

* Viorica Viscopoleanu — atletism, săritura în lungime
* Lia Manoliu — atletism, aruncarea discului
* Ionel Drâmbă — scrimă, floretă individual
* Ivan Patzaichin şi Serghei Covaliov — kaiac canoe 1000m

Argint

* Ileana Silai — atletism, 800 m
* Mihaela Peneş — atletism, aruncarea suliţei
* Ion Monea — box, cat. semigrea (81 kg)
* Ion Baciu — lupte greco-romane (57 kg)
* Marcel Roşca — tir, pistol viteza individual
* Dimitrie Ivanov, Anton Calenic, Haralambie Ivanov, Mihai Ţurcaş — kaiac canoe, 1000 m

Bronz

* Calistrat Cuţov — box, cat. semiuşoară (60 kg)
* Viorica Dumitru — kaiac canoe, 500 m
* Simion Popescu — lupte greco-romane (63 kg)
* Nicolae Martinescu — lupte greco-romane (97 kg)
* Ileana Gyulai-Drîmbă, Ana Pascu, Ecaterina Stahl-Iencic, Olga Szabo-Orban, Maria Vicol — scrimă, floretă echipe

[innuendo]

A XX-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la München, Germania de Vest în perioada 26 august - 11 septembrie 1972. München a câştigat dreptul de a organiza jocurile olimpice în iulie 1966 în detrimentul oraşelor: Detroit, Madrid şi Montreal.

A fost a doua oară când Jocurile Olimpice s-au desfăşurat în Germania, după Olimpiada din 1936 de la Berlin.

Au participat 121 de ţări şi 7.124 de sportivi.

Jocurile Olimpice au fost umbrite de răpirea şi uciderea a 11 atleţi israelieni de către organizaţia teroristă palestiniană „Black September”.


Clasamentul pe medalii

(Ţara gazdă apare cu aldine.)
Jocurile Olimpice 1972
Poz. Ţară Aur Argint Bronz Total
1 URSS 50 27 22 99
2 Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii 33 31 30 94
3 Germania de Est 20 23 23 66
4 Germania de Vest 13 11 16 40
5 Japonia Japonia 13 8 8 29
6 Australia Australia 8 7 2 17
7 Polonia Polonia 7 5 9 21
8 Ungaria Ungaria 6 13 16 35
9 Bulgaria 6 10 5 21
10 Italia Italia 5 3 10 18

România la JO 1972
Gold Silver Bronze Total
România 3 6 7 16

România a ocupat poziţia a 13-a în clasamentul pe medalii

Aur

* Ivan Patzaichin — kaiac canoe, 1.000m
* Gheorghe Berceanu — lupte greco-romane (48 kg)
* Nicolae Martinescu — lupte greco-romane (100 kg)

Argint

* Valeria Bufanu — atletism, 100m garduri
* Argentina Menis — atletism, aruncarea discului
* Ion Alexe — box, cat. grea (91 kg)
* Atanase Sciotnic, Roman Vartolomeu, Aurel Vernescu şi Mihai Zafiu — kaiac canoe, 1000m
* Serghei Covaliov şi Ivan Patzaichin — kaiac canoe, 1000m
* Dan Iuga — tir, pistol liber

Bronz

* Viorica Dumitru şi Maria Nichiforov — kaiac canoe, 500m
* Ileana Gyulai-Drîmbă, Ana Pascu-Ene-Dersidan, Ecaterina Stahl-Iencic şi Olga Szabo-Orban — scrimă, florete echipe
* Cornel Penu, Alexandru Dincă, Virgil Tale, Gavril Kicsid, Ghiţă Licu, Cristian Gaţu, Roland Gunesch, Radu Voina, Simion Schöbel, Gheorghe Gruia, Werner Stöckl, Dan Marin, Adrian Cosma, Valentin Samungi, Constantin Tudosie şi Ştefan Birtalan — handbal, echipe
* Nicolae Rotaru — tir, armă culcat
* Petre Ceapura, Ştefan Tudor şi Ladislau Lovrenski — canotaj 2+1 rame
* Victor Dolipschi — lupte greco-romane (+100 kg)
* Vasile Iorga — lupte libere (82 kg)

[mikeyy]

Cea de-a XXI-a editie a JO a avut loc in Canada, la Montreal ( 17 iulie - 1 august).
Au participat aproximativ 92 de tari si aproximativ 6028 de sportivi

Evenimente importante:
- ceremonia de deschidere a fost oficiata de regina Elisabeta II
- flacara olimpica a fost trasnmisa "electronic" din Atena spre Ottawa
- Nadia Comaneci a obtinut prima nota de 10 din istoria JO la gimnastica
- Viktor Saneyes a obrinut cea de-a treia medalie de aur consecutiva in proba de triplu salt
- au fost introduse probele feminine pt handbal si basket

Clasamentul pe medalii:
1. Uniunea Sovietica 125 medalii
2. Germania de Est 90 medalii
3. SUA 94 medalii
............................................
9. Romania 27 medalii

Romania
Aur:
- Vasile Diba (canoe)
- Nadia Comaneci ( individual compus, paralele si barna)

Argint:
-Simion Cutov (box)
-Mircea Simon (box)
-Gheorghe Danilov si Gheorge Simionov(canoe)
-Teodora Ungureanu(gimnastica-paralele)
-echipa feminina de gimnastica ( Nadia Comaneci, Teodora Ungureanu, Anca Grigoras, Gabriela Trusca, Mariana Constantin, Georgeta Gabor)
-echipa masculina de handbal(Constantin Tudosie, Radu Voina, Nicolae Munteanu, Cornel Penu, Werner Stöckl, Roland Gunesch, Gavril Kicsid, Ghina Licu, Alexandru Fölker, Cristian Gatu, Mircea Grabovschi, Stefan Birtalan, Adrian Cosma, Cezar Draganina)
-Gheorghe Berceanu (wrestling)
-Nicu Ginga (wrestling)
-Stefan Rusu (wrestling)

Bronz:-Gheorghe Megelea (atletism)
-Victor Ziberman(box)
-Alec Nastac(box)
-Kostica Dafinoiu (box)
-Vasile Diba (canoe)
-Policarp Malihin si Larion Serghei (canoe)
-Dan Grecu ( gimnastica-inele)
-Teodora Ungureanu ( gimnastica - barna)
-Roman Codreanu (wrestling)
-Stelica Morcov (wrestling)
-Ladislau Simon (wrestling)


Nadia Comaneci - nota 10 la paralele: http://www.youtube.com/watch?v=EccEOsxBGAw

[resita]

Culisele participarii Romaniei la Olimpiada de la Los Angeles din anul 1984 - SUA au platit 120.000 de dolari


La indemnul URSS, nu mai putin de 14 tari din blocul comunist (trebuia sa fie 100) au boicotat Jocurile Olimpice de la Los Angeles. Printre ele, surprinzator, nu s-a aflat si Romania, desi era sub aria de influenta a URSS.

Peter Ueberroth, presedintele Comitetului Olimpic al SUA, povesteste in New York Times cum a trimis delegati speciali pentru a-i convinge pe chinezi si pe romani sa participe la Olimpiada care ameninta sa se transforme intr-un dezastru de imagine din cauza boicotului URSS.

Oficialul de peste ocean considera ca, prin decizia de a participa la Olimpiada de la Los Angeles, China a salvat practic spiritul celor cinci cercuri olimpice, un eventual refuz de participare al poporului chinez reprezentand "inceputul sfarsitului Jocurilor Olimpice".

Peter Ueberroth a delegat-o pe Agnes Mura, o americanca de origine romana, sa ii convinga pe oficialii romani sa participe la Olimpiada.

Plecata intr-o misiune semi-secreta in Romania, Mura, pe atunci in varsta de 35 de ani, a avut ingrata misiunea de a negocia cu oficialii de la Bucuresti o eventuala participare la intrecerile de la Los Angeles.

Dupa cateva zile bune de discutii purtate intr-un imobil de langa Bucuresti, romanii si-au dat acordul de principiu de a participa la Olimpiada, dar cu unele cerinte financiare.

Astfel, Comitetul de Organizare de la Los Angeles si Comitetul Olimpic International se angajau sa plateasca fiecare cate 60.000 de dolari necesari sa achite costurile delegatiei Romaniei.

"Intelegeam ce reprezinta o asemenea actiune facuta din partea unui popor de 23 de milioane de locuitori. Am fost sigura ca Uniunea Sovietica ii va zdrobi dupa o asemenea decizie luata impotriva sistemului comunist", a declarat Mura pentru New York Times.

Jocurile Olimpice gazduite de America, la Los Angeles, trebuiau boicotate de 100 de state din intreaga lume, dar pana la urma actiunea avea sa fie una de mult mai mica amploare.

"Cand am primit in noaptea de 12 mai 1984 telefonul care ma anunta ca poporul chinez va participa, totusi, la Olimpiada, am inteles ca aceasta decizie va schimba intreaga fata a olimpismului", a precizat Ueberroth, citat de presa americana.

In data de 8 mai 1984, Uniunea Sovietica anunta ca nu va participa la intrecerile care urmau sa aiba loc trei luni mai tarziu in Los Angeles, din cauza "lipsei de securitate" a sportivilor, masura fiind un raspuns pentru boicotul Olimpiadei precedente, desfasurata la Moscova in anul 1980.