Noi - despre gimnastica...

[miafangina]

Hei,domnul cu cartonasele!mai las-o putin,era tare frumos ce spunea.

Sper ca vom avea parte si de alte episoade.Foarte frumoasa povestea ta,Alina,ma bucur mult ca ai scris.

[Tess_AN]

am fost cea mai buna de acolo. ne punea sa facem rostogoliri, sa sarim, sa alergam, dar ne masurau si forta. stateai la bara mica de la paralel, ca si cum ar fi trebui sa faci tractiuni. stateai asa pana oboseai si cronometrau timpii.pe mine m-au dat jos ca se plictiseau asteptand sa obosesc. stiu ca au zis: 2 minute si 15!? Hai, jos, ca mai sunt si altii.

Ce paralelista buna ai fi fost daca ti-ar fi placut!

eram buna la barna (sic!), imi placea solul, fugeam de paralel si eram indiferenta in materie de sarituri. [...] tot in sala de la buzau erau fete de la gimnastica ritmica si obisnuiam sa imprumut panglica si sa "dansez" pe barna cu ea. iubeam barna. era de 3 ori mai mare decat mine, dar eram mot cocot acolo...

Daca vor introduce proba aceasta in gimnastica - sa ceri drepturi de autor!

Super Alina! Sper sa continui miine povestea si sa fii in aceeasi stare cu chef de povestit! Abia astept sa citesc continuarea!

[MitzGym]

ma cand era tanara se uita destul de mult la gimnastica,dar acum nu prea mai are rabdare
cand nadia a luat 10,ea avea 15 ani,era pe la o prietena din teregova si statea pana tarziu pt a se uita la J.O,era cu sora ei mai mare

[dracsor]

Hello, revin cu partea II din "amintiri din copilarie" . dupa ce m-am dus la culcare am stat si mi-am amintit o multime de lucruri. am fost asa de agitata, incat toata noaptea i-am visat pe B&B cu fetele. si eram si noi in galerie si apoi ne duceam si le propuneam o gramada de chestii care le-ar fi ajutat pe gimnaste. ce ti-e si cu subconstientul asta..

revenind, trebuie sa va spun ca partea cea mai placuta a oricarui antrenament era ... joaca in groapa cu bureti. era o chicoteala si un ras pe noi copii, de numa numa. de obicei era la finalul antrenamentului, un soi de rasplata pentru cat de cuminti am fost. la inceput era la fiecare antrenament, apoi din ce in ce mai rar. stiu ca deseori ne asteptau parintii si noi topaim si aruncam cu buretii.

imaginea pe care o am in minte este aceasta: afara noapte, neoanele aprinse, dar nu toate, astfel incat sala parea prea putin luminata. aproape o atmosfera romantica si foarte vesela. iti venea sa stai la povesti. parintii intrau cu atentie in sala si stateau langa usa, iar antrenoarele (erau 2, ca mi-am amintit aseara) veneau si stateau de vorba cu ei. la inceput si ele veneau si se jucau cu noi. ne aruncau in groapa si ne bateam cu buretii. pfooaaa... iesea un chiloman de nu te intelegeai om cu om.

cand parintii se plictiseau sau terminau de vorbit cu antrenoarele, strigau asa usor dupa noi si incepeau negocierile. "mai stam 5 minute. 5 minute." trageau de noi pana veneau antrenoarele. in secunda zero toata lumea era afara si la schimbat. aveau tactica si prestanta doamnele.

intr-o zi, mama a intarziat la recuperarea fetei de la antrenament. nu mai stiu care a fost imprejurarea, daca i-a spus antrenoarei ca intarzie sau mi-a spus mie si eu mai departe, cert este ca se stia ca eu o sa plec mai tarziu. era primavara-vara. si antrenoarea a spus ca pot sa stau in sala pana vine mama.

bineinteles ca au venit fetele de la gimnastica ritmica si se antrenau pe sol. erau panglici si mingii. asa ca m-am cocotat pe barna. erau 3 randuri de barne. prima oara m-am cocotat pe cea de langa sol. exersam diverse elemente. dupa ce din greseala m-a dezechilibrat o minge, m-am mutat pe cea din mijloc. si le-am rugat pe fete sa-mi imprumute si mie o panglica. a fost cea mai frumoasa chestie pe care am facut-o la gimnastica. stateam si mergeam sau saream pe barna si fluturam panglica in diverse moduri. ce mai! distractie maxima.

si in mijlocul distractiei doamna mama se potriveste sa soseasca. ti-ai gasit sa ma dea jos de pe barna. am fost cea mai nerushinata profitoare a faptului ca mama nu avea voie sa intre in sala decat pana la usa. o ora intreaga a tras de mine mama si cand in sfarsit am plecat.. mi-a tras o sapuneala verbala pe strada.. aiiiiiiiiiiii :ras-plans:

din cand in cand, doamnele antrenoare doreau sa se ocupe de cateva fetite anume, ca sa le ajute sa faca diverse chestii. si atunci restul gastii era impartita: unele ghinioniste trebaluiau la spalier (sper ca nu gresesc). ma refer la chestiile alea ca niste scari, te cocotai pe ele, te agatai cu mainile si ridicai picioarele. te antrenau la forta mainilor. alea norocoase puteau sa faca exercitii usoare sau la barna sau la paralel. pasiunea tuturor, inclusiv a mea? sa ne dam cu magneziu pe maini si sa ne leganam la bara mica de la paralel. ca intr-un leagan. ni se parea ca suntem asa importante daca ne dadeam cu magneziu..

wow, cat am scris. ok. pauza. sper ca nu v-am plictisit. promit sa revin cu ce faceam la fiecare aparat in parte. see you...

[Ada24]

Multumim de povesti.

bineinteles ca au venit fetele de la gimnastica ritmica si se antrenau pe sol. erau panglici si mingii. asa ca m-am cocotat pe barna. erau 3 randuri de barne. prima oara m-am cocotat pe cea de langa sol. exersam diverse elemente. dupa ce din greseala m-a dezechilibrat o minge, m-am mutat pe cea din mijloc. si le-am rugat pe fete sa-mi imprumute si mie o panglica. a fost cea mai frumoasa chestie pe care am facut-o la gimnastica. stateam si mergeam sau saream pe barna si fluturam panglica in diverse moduri. ce mai! distractie maxima.

http://www.youtube.com/watch?v=7AMqAvWdk24

Cred ca Nastia de la tine a invatat.Sa te plateasca pt ca i-ai dat idee. ( ca are de unde )

[miafangina]

Ce poveste draguta!Esti savuroasa,sa stii,pur si simplu am putut sa va vad leganindu-va pe bara mica sau cocotate pe spaliere(era greu?),asa plastic ai descris tot ce faceati.

Imi si inchipui grupul de mame tocmindu-se cu voi pentru citeva minute.Asadar,nu degeaba ne dorim si noi groapa cu bureti

Alina,sunt curioasa daca propunerile din vis au fost bine primite de antrenori.

[Cata_RB]

Eu sigur nu m-am plictisit!
Cris [cred] primise cadou aici pe forum o groapa de bureti. Bine, doar poza...dar e lista lunga de forumisti dornici sa se joace acolo

Paralelul e si tinta mea, dar inca n-am avut ocazia. M-am reprofilat, pentru ca pe barna nu pot nici sa ma urc fara ajutor

Abia astept sa ne spui ce elemente stiai, ce faceati la fiecare aparat.

[crisloregym]

Da-da...la 24 de ani m-am "jucat" cu o groapa de bureti primita cadou...pe Deni sa o fi vazut la iesirea din groapa...a fost de tot amuzamentul

Alina, cat de frumos povestesti!!!! fac si eu ca Mia: era greu la spalier sau la paralele, asa, agatate? Iar partea cu panglica la barna...jos palaria...ar putea fi o noua proba in gimnastica artistica, tot se vorbea de introducerea unor probe noi

[dracsor]

ca sa va raspund iute iute la intrebari - e o ora foarte mica din noapte :

1. in vis, atat dl. Bellu, cat si dna Bitang au fost foarte incantati. dna Bitang chiar ne-a luat asa in brate pe doua dintre noi. iar noi ne grabeam sa le ajutam pe fete cu bagajele si eram mai rau ca niste cerberi. sa nu cumva sa li se intample ceva. =))
2. cat despre spaliere si paralele... cum sa va zic eu. singura chestie mai neplacuta era ca la spalier, daca porneai in forta cu ridicatul picioarelor, te puteai lovi la spate si la fundulet de trepte. in plus mi se parea spalierul mai alunecos. la paralel nu am avut niciodata vreo experienta neplacuta. la barna am avut o cazatura si o ditamai vanataia, dar cu paralelul nu. aveam o problema cu inaltimea barei mari. mi se parea atat de sus ....

[Cata_RB]

dna Bitang chiar ne-a luat asa in brate pe doua dintre noi.

Foarte tare!

[Tess_AN]

Multumesc Alina, abia astept urmatoarea parte a povestirii.

Cris [cred] primise cadou aici pe forum o groapa de bureti. Bine, doar poza...dar e lista lunga de forumisti dornici sa se joace acolo

As zice memoria yanei, dar... tinind cont de data postului (vezi link-ul de mai jos)
http://www.onlinesport.ro/forum/show...postcount=3450
De aia nu imi place mie sa fac cadouri

[Cata_RB]

Vai Tess ce m-ai prins Asta e, cand ai dreptate, ai dreptate!
Dar Cris a spus ca a primit si ea, ceva-ceva tot stiam! Memoria mea a ajuns doar pana in mai, aprilie e deja in ceata

[Tess_AN]

Vai Tess ce m-ai prins Asta e, cand ai dreptate, ai dreptate!
Dar Cris a spus ca a primit si ea, ceva-ceva tot stiam! Memoria mea a ajuns doar pana in mai, aprilie e deja in ceata

Postul de la link-ul pus de mine anterior are data de 13 aprilie 2010. Sau trebuia sa pun link-ul sa se poata citi si posturile dinainte si de dupa ca sa se inteleaga contextul?!? Fie, uite aici...
http://www.onlinesport.ro/forum/show...na#post3001428

[Cata_RB]

Ba da, Tess, am inteles
Dar intamplarea a facut sa-mi amintesc ca a primit si Cris asa ceva, dupa cum a confirmat si ea.

[dracsor]

ma bucur ca va plac amintirile mele. mi-a spus mama ca pe antrenoarea principala o chema domnisoara Mica. Stiam eu ceva. haideti sa va povestesc ce chestii interesante faceam eu la cele 4 aparate. probabil nu o sa imi amintesc cum se numesc elementele, nu toate cel putin, dar sper sa le pot descrie suficient de bine.

incepem cu sperietoarea cea mai mare: dragostea mea, paralelul. asa cum va spuneam eram destul de fortoasa, asa ca nu imi amintesc deloc sa fi avut necazuri propriu-zise cu paralelele. pur si simplu mi se parea bara mare tare sus si distanta dintre ele foarte mare. pe de alta parte atunci aveam probabil intre 1,35 si 1,40 m (sper), asa ca intelegeti parte psihologica a problemei.

prima chestie interesanta, pe care au prins-o apoi toti copii de la bloc, a fost sa ma dau peste cap la bara mica. cred ca e cel mai simplu element pe care orice copil il stie si il face fara sa ia lectii de gimnastica. eu acolo l-am invatat, pentru ca la bloc aveam noi bara de batut covoare, dar avea vreo 2 m inaltime, deci nu ne puteam da peste cap.

standul in maini pe bara a avut o evolutie fooooarte interesanta. la bara mica era destul de simplu. prindeam bara cu mainile ca pentru tractiuni, apoi ne impingeam corpul peste bara.

in schimb la bara mare a fost pe etape. in etapa 1 ne cocotam pe stalpul de sustinere. cand ajungeam in varf ne prindeam cu mainile de bara, picioarele tinand inca stalpul. eram ca o ipotenuza.apoi ne ridicam in brate ca si cum am fi vrut sa sarim un gard, punem un picior (la mine dreptul) peste bara pe post de parghie si ne impingeam pana stateam in maini. apoi aducem piciorul drept langa cel stang. ca sa coboram, ne dadeam peste cap si cand ajungeam in pozitia atarnat, ne dadeam drumul. etapa nr.2 insemana cu ceea ce faceam la bara mica, doar ca acolo nu aveam avantul. ne ridicau antrenoarele pana la bara. nu ne lasau sa facem nimic pana nu eram perfect drepte, neclintite. prindeam bara si ne ridicam ca la tractiune, apoi trebuia sa ne ridicam din forta corpul peste bara. asta e cea mai complicata chestie pe care mi-o aduc aminte. aveam si o trecere de pe bara mare pe bara mica, dar ... nu-mi aduc aminte.

amuzant a fost cand ne-au masurat a doua oara forta. am stat eu cocotata acolo si am stat si am stat. sau mie asa mi s-a parut. si la un moment dat dau drumul. antrenoarea se uita la mine ca un dragon: "de ce te-ai dat jos? ai facut mai putin decat la selectie. 1 minut jumate." cred ca m-am inrosit toata si am privit in jos rushinata si le-am zis:"dar m-am plictisit". ziceti si voi.. mai poti sa spui ceva?

[ioanavol]

Ce frumoase sunt amintirile tale, Alina

Multumesc si eu ca ti-ai facut timp ca sa ne povestesti, imi face mare placere sa citesc ceea ce scrii.

[Tess_AN]

@Alina: "standul in maini" era cu miinile in prelungirea corpului, avind palmele la nivelul copaselor? (adica asa http://www.youtube.com/watch?v=mbX3R...eature=related ?)
Si faceati trecerea de pe bara mare pe bara mica? Sau invers? Cum?

Abia astept si restul de povestiri de la paralele si alte aparate. Cit timp (citi ani) ai facut gimnastica?

[dracsor]

@Tess - da, standul in maini este exact cum zici tu. daca are vreo denumire asta nu stiu. asa mi-a venit sa-i spun. vroiam sa pun un link de pe flick sa va arat pozitia, dar nu mai gasesc poza. in schimb am gasit asta.. :o http://www.flickr.com/photos/ponor/353799968/

trecerea era de pe bara mare pe cea mica. eu asta imi amintesc pentru ca asa era exercitiul la paralele la primul meu concurs. porneam de la bara mare si coboram pe bara mica si apoi finalul. nu mai stiu cum faceam, dar ne ajuta antrenoarea. nu am nici o amintire legata de trecere de la bara mica la cea mare.

sincer nu stiu cand am inceput gimnastica. eu am inceput clasa I la 7 ani jumate. (am avut pile). problema e ca nu stiu cand a venit domnisoara sa ne cheme la preselectie. era o zi cu mult soare, dar nu stiu daca era toamna, adica imediat cum am inceput scoala, sau primavara, adica spre finalul clasei I. asa ca nu pot spune daca am facut 4 ani. s-ar putea sa fi fost vreo 3-3 jumatate. cand am intrat in clasa V nu am mai facut. asta sigur. apoi imediat a fost revolutia si ... lucrurile s-au schimbat.

[Tess_AN]

4 ani de gimnastica! Inseamna ca mai ai povestiri in tolba! Abia astept!
(poza de pe flickr e de la birna !?! e analogie cu trecerea de pe bara mare pe bara mica la paralele? cam asa ceva: http://www.youtube.com/watch?v=dn0_Qrx6QRk ?)

[dracsor]

aaaaa.. nuuuuuuuu... eram uimita ca am gasit un cont aparent al catalinei ponor. scuze, azi nu am o zi buna.

[Tess_AN]

aaaaa.. nuuuuuuuu... eram uimita ca am gasit un cont aparent al catalinei ponor. scuze, azi nu am o zi buna.

Nu-ti fa probleme, poate nu e ziua de vina, eu am un talent sa pricep "pe linga". D-aia cer explicatii. Astept o zi mai buna sa continui povestirea ca imi place.