Dincolo de steleGica Popescu si-a exprimat dorinta de a-si organiza meciul de retragere pe stadionul din Craiova. A fost intentia lui, fiind insa influentat si de tatal sau, prietenii si dragostea pe care o poarta NUMELUI de Universitatea Craiova.
A fost imediat combatut, invocandu-se mai vechiul sau pacat, acela de a fi jucat pentru dusmanul traditional al Stiintei, Dinamo Bucuresti.
Am afirmat intotdeauna ca Gica Popescu a gresit atunci cand a semnat cu Dinamo. Am luat insa in considerare si faptul ca, desi isi exprimase dorinta de a-si incheia cariera la Craiova, calcandu-si pe mandrie si sunandu-l din proprie inititiva pe Dinel Staicu, nu a fost bagat in seama, neprimind nici macar un telefon, de confirmare sau de infirmare a interesului pentru el. Si atunci ce a facut? …cea mai mare greseala a vietii. Influentat de faptul ca Iordanescu nu l-ar fi chemt la nationala daca nu ar fi avut echipa la care sa joace, Popescu a acceptat prima oferta care i s-a facut, venita din partea partenerului sau de afaceri, Gigi Netoiu. Dupa cateva luni si-a dat seama ca Dinamo nu corespundea aspiratiilor sale, fapt pentru care si-a facut repede bagajele si a plecat… in Germania.
Nu trebuie sa uitam insa si faptul ca Gica Popescu este o parte din istoria Universitatii Craiova. Atunci cand rostesti numele de Gica Popescu nu te gandesti la Dinamo, Galatasaray, Tottenham, PSV Endhoven, Lecce, nici macar la Barcelona, te gandesti in primul rand la Universitatea Craiova. Si Gica Popescu va ramane, peste ani, un nume de referinta in istoria acestui club. Istoria acorda o mai mica importanta perioadelor negre si consemneaza preponderent faptele pozitive. Asa au ramas in istorie, pentru ceea ce au realizat in favoarea clubului craiovean Balaci si Camataru, desi au jucat pentru Dinamo, Lung si Ungureanu, desi au jucat pentru Steaua. Numele si performantele lor au ramas indisolubil legate de Universitatea Craiova. In acelasi mod si numele lui Gica Popescu nu va putea fi niciodata disociat de cel al Universitatii Craiova.
Intentia sa de a se retrage la Craiova reprezinta inca o incercare (sper ca nu ultima) de reconciliere, a lui cu oltenii, a oltenilor cu ei insisi. Este inca o recunoastere implicita a faptului ca Universitatea Craiova a insemnat pentru el cel mai mult dintre toate echipele la care a jucat. …Si a fost inca o data respins. Nu stiu de cine. Sincer, nu stiu cine i-a acordat un mandat lui Gabi Blondu sa fabrice un banner, sau mai multe, in numele suporterilor Universitatii. Sincer, mi-ar fi rusine sa spun ca Gabi Blondu e reprezentantul meu. Gica Popescu are un nume, cunoscut atat in tara, cat si in strainatate. Pe cand Gabi Blondu? Poate e cunoscut prin anumite cercuri mai suspecte.
Si mai cred ca ar fi fost poate unica posibilitate sa ii (mai) vad jucand pe vechiul “Stadion Central” (ce bine suna pe vremuri vocea lui Sebastian Domozina) pe fostii sai coechipieri de la echipele de club si de la Nationala: Lung si Prunea, Sandoi si Ungureanu, Stanga si Papura, Hagi si Figo, Badea si Adrian Ilie, Stoichkov si Hakan Sukur, Camataru si Dumitrescu, Romario si Ronaldo. …Si cati altii! O multime de stele. Toti in Craiova!
Si dincolo de stele, reconcilierea de care vorbeam. Impacarea cu propria noastra istorie. Ar fi fost un vis frumos.
Cate stele in Banie! Un vis realizabil. Ce vis!… Pacat ca nu se va indeplini!…
Sau… se va indeplini?