Are Forta Dinamo Sa Se Lupte Cu Mafia ?
Radiografia unui sistem de tip mafiot
Nicu Gheară e asociat cu Mafia chineză
În vreme ce milioane de români sunt cocosati de impozite, statul închide ochii la afaceri tenebroase, lăsându-se păgubit cu sume ametitoare. De această stare profită oameni de afaceri care strâng averi colosale din economia subterană.
Azi vă prezentăm legăturile lui Nicu Gheară cu Mafia chineză cristalizată în România. Sunt legături care reies dintr-o anchetă jurnalistică. Tenebrele lumii interlope din România nu pot fi descâlcite însă decât de autoritătile statului.
Gheară s-a asociat cu Mafia chineză
Temutul om de afaceri obtine venituri fabuloase în angroul Europa, raiul evazionistilor chinezi unde statul nu are nici o autoritate
„Jurnalul National” dezvăluie legături si întâmplări care se petrec de ani în sir sub privirile contemplative ale autoritătilor. Acestea sunt numai semnalele unei investigatii gazetăresti. Restul e treaba institutiilor Statului. Garda Financiară, Politia, Parchetul tolerează o lume interlopă, care afectează direct sau indirect zeci de mii de români, si care mai ales aruncă România într-o stare de promiscuitate absolută.
Retelele create de mafia italiană, sindicatele chinezesti sau „mafia rosie” rusească includ de ani buni si tara noastră. Toate aceste grupări si-au creat celule în România, cooptând inclusiv cetăteni români în rândurile lor.
Acest material face radiografia unei lumi ascunse, o lume în care membri ai unor grupări internationale de crimă organizată si oameni de afaceri români stau la aceeasi masă.
Figura centrală a acestei investigatii jurnalistice este Nicu Gheară (47 de ani, aromân, născut la Medgidia), un personaj al cărui nume s-a făcut remarcat în ultimii ani în industria modellingului, în sport, în mass-media, dar si în cele mai mari scandaluri din lumea interlopă autohtonă.
Numele Nicu Gheară este legat de mai toate evenimentele mondene din România. Emisiuni sportive pe postul national de televiziune, concursuri de Miss România sau festivaluri de modă au loc sub umbrela acestuia si a anturajului său. Însă imperiul creat de Nicu Gheară are si laturi mai ascunse.
Dezvoltarea acestui imperiu terifiant nu ar fi fost posibilă fără complicitatea unor importanti politicieni, politisti si procurori. Dacă acestia nu cedau fricii sau tentatiilor materiale, Nicu Gheară nu putea ajunge un fel de sperietoare natională.
De fapt, politicienii, politistii si procurorii corupti sunt mai vinovati decât Gheară însusi. Căci dacă nu era Gheară, se găsea desigur altcineva care să ocupe aceeasi zonă subterană a societătii. Nicu Gheară este produsul unui sistem corupt si bolnav, iar solutia de a depăsi acest infern este curătirea acestui sistem.
Este exact mesajul pe care tocmai ni l-a transmis, scrâsnind din dinti, ambasadorul SUA la Bucuresti, Michael Guest. Diplomatul american a remarcat cosmarul care, provocat de niste indivizi dubiosi, îi striveste pe cetătenii acestei tări: „Românii trăiesc ca într-o tară străină”. (Stefan Candea, Paul Cristian Radu)
Stat în stat: - Cuibul de viespi: angroul Europa
Vă prezentăm o asociere periculoasă între Gheară si chinezul Ye Feng, zis Fun. Feng este temut printre chinezi, iar imaginea pe care si-a clădit-o este cea a mafiotului modern: mic si solid, îmbrăcat la costum negru, ochelari de soare de aceeasi culoare, cu părul lung prins în coadă si conducând un Jaguar negru strălucitor.
Nicu Gheară a intrat în contact cu chinezii prin intermediul afacerilor din Complexul comercial angro Europa, situat în Voluntari, la marginea Bucurestiului. Gheară a preluat practic o parte din afacerea initiată de fostul sef al Directiei Pasapoarte si Străini, colonelul Constantin Salitră. Ofiterul a murit în circumstante bizare, într-un accident de masină, si astfel Nicu Gheară a pus mâna pe afacerile cu chinezi.
Sclavi moderni
Micii comercianti se încadrau si încă se mai încadrează în tiparele sclavilor moderni. Ei primesc sub formă de împrumut în China suma necesară călătoriei până în România, un anumit lot de marfă si banii pentru perfectarea actelor sau pentru călăuze, în cazul în care ajung ilegal în tară.
După ce se instalează aici, chinezii trebuie să restituie banii celor care i-au împrumutat, cu dobânzile aferente. Cei care nu respectă întelegerea sunt aspru pedepsiti. Pentru aceasta, grupurile de crimă organizată din China, care dirijează întreaga afacere, au reprezentanti de încredere în România. Acestia s-au grupat si ei pe zone de interese si regiuni de provenientă.
Gruparea „Rândunica”
O astfel de grupare, foarte puternică încă din anii 1993-1994, era gruparea „Rândunica” – poreclită asa după sefa Guo Yanping. „Rândunica” avea la dispozitie pe plan local o trupă de soc, formată la început numai din chinezi, iar în China spatele era acoperit de apartenenta la un sindicat al crimei din Beijing si ceva rude printre autoritătiile comuniste. Trupa de soc era formată din cei trei frati Chen si Ye Feng. Fratii Chen au participat la diferite actiuni tipic mafiote: crime, luări de ostatici si colectări de taxe de protectie.
În 1994, gruparea „Rândunica” făcea legea printre chinezi, cu pusca în mână. Multe dintre cadavrele de chinezi descoperite în valize sau fierte până la dezosare poartă semnătura acestei grupări. La momentul acesta, nici unul dintre fratii Chen nu se mai află în Bucuresti. Singurul care a rămas foarte bine înfipt în Capitală este Ye Feng. El trecea la un moment dat drept bodyguardul „Rândunicii”.
SRL-urile lui Ye Feng
Din surse sigure reiese că Ye Feng se află în România din 1992. S-a apucat imediat de afaceri si a activat în gruparea „Rândunica” pentru mai multi ani. Primele firme în care apare el sunt înregistrate în anul 1997. Este vorba despre SRL-urile Four Stars Trade si August 2000.
Chinezul din Cochirleanca
Hu Anrong, partenerul de afaceri al lui Ye Feng, merită un pic mai multă atentie, pentru că la ora actuală este fugit din tară. El si-a înfiintat mai multe firme, printre care una în judetul Buzău, în comuna Cochirleanca, iar alta împreună cu un sirian din Bucuresti. Chinezii din Capitală îl cunosc însă pe Hu Anrong din alte împrejurări. El a încasat fără chitantă de la comerciantii din Complexul angro Niro (situat tot la marginea Bucurestiului) peste 500.000 de dolari, după care a dispărut fără urmă. Compatriotii săi îl mai caută si acum să-si recupereze banii.
Conexiunea Ye Feng – Nicu Gheară
În 1998, Feng decide că trebuie să-si mărească portofoliul cu o firmă. Înfiintează o casă de schimb, denumită sugestiv „Punguta cu doi bani”, unde este coactionar cu o companie care nu a putut fi localizată la Registrul Comertului si cu sediul acasă la Feng. Este vorba despre Alimex Com, mentionată ca operator de turism pe Internet.
Dar anul 2002 îi aduce, se pare, cea mai profitabilă afacere. Ye Feng se asociază indirect cu Nicu Gheară, în firma City Town – un alt angro pentru comerciantii chinezi. Feng este direct asociat cu Margareta Mihaela Gheară (sotia lui Nicu Gheară) si cu Nicolae Daniel Pepy, cunoscut ca mâna dreaptă a lui Gheară. Astfel, Feng, cunoscut pentru diferite asocieri cu crima organizată locală, a ajuns să împartă pierderile si beneficiile din afaceri direct cu Nicu Gheară.
Răfuieli cu Dumitru-„Niro”
În acest context, trebuie mentionat faptul că, de câtiva ani, există o rivalitate care a dus chiar la bătăi violente între gruparea lui Nicu Gheară si un fost asociat al colonelului Salitră, Nicu Dumitru, zis „Niro”. Cel din urmă s-a retras din Complexul Europa la moartea fostului partener, dar si-a deschis tot un angro pentru chinezi.
În fapt, „Niro” este asociat cu personaje importante ale comunitătii chinezesti de afaceri din România, cum ar fi Xiaoping, seful Asociatiei oamenilor de afaceri chinezi în România. Mai mult, „Niro” călătoreste frecvent în China, unde si-a făcut contacte politice si de afaceri. Ascensiunea lui „Niro” l-a determinat pe Gheară să se asocieze cu Feng, în speranta că va avea astfel sub control o parte din comunitatea chinezească.
City Town – angro de evazionisti
Chinezii cu standuri în City Town ne-au explicat cam în ce constă afacerea lui Feng. Ei plătesc lunar aproape 600 de dolari chirie pe fiecare stand, dar factură li se eliberează numai pentru 50 de dolari. Astfel, cei câteva sute de chinezi care au standuri în acest angro sunt obligati să devină la rându-le evazionisti, pentru că diferenta de pret trebuie acoperită de undeva. Ea provine din vânzările nedeclarate de marfă.
Ye Feng strânge sute de mii de dolari lunar, numai din chiriile pentru standuri si depozite, pe care nu îi declară niciunde. Controalele care se fac în angroul său, ca si în întregul Complex Europa, sunt sortite încă de la început esecului. Cei care controlează sunt tinuti la poartă până când chinezii primesc avertismentul, îsi strâng marfa si trag obloanele. Ei părăsesc în grabă angroul pe poarta din spate, unde, ca prin minune, nu îi asteaptă nici Politia, nici Garda Financiară si nici alte organe de control.
Iubitori de Spania
Ye Feng mai are un punct comun cu Gheară. Chinezul face dese deplasări în Spania, unde are si o sotie, iar Nicu Gheară detine în Spania o casă, la Ibiza, în Insulele Baleare. Potrivit unor chinezi care au lucrat cu Feng, acesta ar transporta mari sume de bani cash în Spania, unde a cumpărat deja câteva proprietăti.
Sindicatele crimei: Vânati în China, SUA si Canada, mafiotii au năvălit în Europa de Est
Valurile de chinezi ce au intrat în România pentru a face afaceri după 1989 au adus cu ele si o seamă de grupări de crimă organizată. Aceste grupări nu au nimic de-a face cu triadele chinezesti, care îsi au bazele în Hong Kong sau Macao, ci provin din China continentală. Practic, fiecare provincie chineză îsi are propriile „societăti negre”, cum mai sunt denumite sindicatele criminale chinezesti. Din acestea fac parte si fosti politisti sau chiar politicieni comunisti din cadrul guvernelor locale din regiunile Chinei.
La sfârsitul anului 2000, aceste societăti criminale luaseră o asemenea amploare încât Guvernul chinez a mobilizat nu mai putin de un milion de politisti pentru a le combate. Lupta anticrimă s-a desfăsurat în cadrul operatiunii numite oficial „Atacarea si suprimarea Societătilor Negre si a criminalilor”. Această operatiune politienească i-a determinat pe multi membri ai sindicatelor criminale să fugă din China. Destinatia preferată a fugarilor a fost continentul nord-american (SUA si Canada).
După întărirea măsurilor de securitate în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001, multi criminali chinezi s-au orientat spre Europa de Est, unde fortele politienesti nu sunt încă pregătite să combată eficient crima organizată. România a devenit una dintre destinatiile favorite ale chinezilor, care fie s-au stabilit aici, fie au migrat mai departe spre Europa Occidentală.
Potrivit expertilor ONU în domeniul crimei organizate, sindicatele chinezesti sunt specializate în trafic international de droguri si traficul de fiinte umane. În România, expansiunea sindicatelor chinezesti a fost facilitată de faptul că peste 10.000 de chinezi au venit să facă afaceri, dar nu s-au putut adapta conditiilor de aici.
Afaceri marca Feng: Garajele de pe malul lacului
Mergând pe urmele afacerilor lui Feng, am descoperit o activitate mai putin cunoscută a acestuia. Ea nu este înregistrată pe numele său si este total învăluită în mister. Este vorba de un fost garaj auto de pe malul lacului Fundeni, mai precis pe Strada Zalelor. Ca să ajungi la intrarea în acest garaj misterios, trebuie să traversezi un câmp de gunoaie de la marginea unor ghetouri din Doamna Ghica.
Tirurile misterioase
Locul este aparent părăsit, dar o pândă de câteva ore ne-a dezvăluit o activitate intensă. Cel putin o dată pe oră, pe platforma garajului sosesc tiruri de marfă, precedate întotdeauna de taxiuri, care au rolul de a deschide calea. Tirurile sunt parcate pe platforma generoasă, unde în fiecare zi stationează cel putin cinci astfel de vehicule. În depărtare se poate distinge o hală înaltă, mâncată de rugină, în fata căreia sunt trase tirurile de marfă si partial descărcate, înainte de a părăsi garajul.
Jeep-ul marca „Space Olimp”
O astfel de vânzoleală este cel putin ciudată, având în vedere că locul nu arată a depozit de marfă, fiind lăsat în totală paragină, iar zona în care este situat nu poate fi caracterizată nici pe departe ca una comercială. Doar la intrarea în garaj, păzită cu străsnicie, a crescut o vilă încăpătoare cu curte, vopsită într-un roz strident. Din câte ne-au spus cei care se perindă prin zonă, Feng pare a locui în această vilă. „Este un chinez mai îndesat, cu părul prins în coadă, care vine în fiecare seară aici”, ne-a mărturisit un bătrân care scormoneste toată ziua prin gunoaie. În garaj si în curtea vilei se perindă, de asemenea, o multime de chinezi.
Pe lângă tirurile care asteaptă ordonate să fie descărcate, am putut observa parcat si un Jeep inscriptionat cu „Space Olimp” – proprietate a lui Nicu Gheară.
Contrabandisti, ilegalisti si „pachete de muschi”
Surse din cadrul comunitătii chineze din Bucuresti ne-au declarat că garajul respectiv este folosit de Feng pentru diferite operatiuni de contrabandă, inclusiv cele care ar interesa Brigada Antidrog de la Directia de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei (DCCOC). Potrivit acelorasi surse, în perimetrul respectiv ar fi adăpostiti cetăteni chinezi aflati ilegal în tară, înainte de a face rost de acte, dar si „pachete de muschi” aduse din tară pentru firmele de pază si protectie subordonate lui Nicu Gheară.
Vecini de garaj: Ye Feng si PSD-istul Bosânceanu
Am cercetat în amănunt problema garajului unde pare a se afla cartierul general. Garajul de la marginea lacului Fundeni face parte din fosta societate Transcom, convertită după Revolutie în două companii de transport. Este vorba de firmele Transport Gherase si Transport Colentina, care au fiecare ca bază un garaj. Cele două garaje, la fel de încăpătoare, se află la mică distantă unul de altul. Primul este pe Soseaua Gherase, al doilea pe Strada Zalelor, la câteva sute de metri.
BOSĂNCEANU.
Firma Transport Gherase este detinută în proportie de peste 90 la sută de firma Histria International, care se află în proprietatea familiei Bosânceanu de la Constanta si a unui off-shore cipriot, Dhube Shipping Ltd. Gheorghe Bosânceanu detine la ora actuală mai multe companii de transport rutier si maritim. De asemnenea, el a pus mâna si pe Santierul Naval Constanta, pe care l-a cumpărat tot prin off-shore-ul cipriot. Bosânceanu este membru de seamă al PSD si sponsor local al partidului. Printre altele, el detine clubul de fotbal Farul Constanta.
YE FENG. Firma Transport Colentina, care detine garajul de la marginea lacului, are ca actionari două persoane juridice: SIF Muntenia si Asociatia Trans Zalelor, cât si un actionar tip listă, care detine 22 la sută din companie. Din informatiile noastre, Feng detine compania prin intermediul unui individ certat cu legea, G. Gheorghe. La sediul firmei, Feng era cunoscut, iar secretara ne-a îndemnat să-l contactăm direct la garajul de la marginea lacului, unde petrece destul de mult timp. Ne-a sărit în ochi un amănunt: directorul general al firmei Transport Colentina, Marin Stefan, născut în localitatea Fierbinti, are aceeasi adresă cu cea pe care o foloseste Feng pentru firmele sale: Strada Chirstigiilor, bloc P36!