S-a incheiat: Etapa 2, intre 19 si 25 ianuarie

Intre zilele de luni 19 si duminica 25 ianuarie 2004 se desfasoara a doua etapa a concursului cu premii organizat de compania Artimex si ziarul electronic de sport OnlineSport. Pentru a participa va rugam sa cititi inainte regulamentul concursului. Etapa a treia debuteaza pe 26 ianuarie. Pentru a putea intra in concurs trebuie in primul rand sa fiti utilizator inregistrat pe forumul OnlineSport.

Iata mai jos cele doua probe ale Etapei 2:

--------------------------------------------

CONCURS: Etapa 2, 19-25 ianuarie 2004
1. Tema saptamanii: Fiecare povesteste cu placere un moment special din sport, pe care il considera de referinta. Care este acesta pentru tine?
Rapunsurile la tema saptamanii trebuie scrise pe forum, in cadrul acestei etape de concurs, apasand butonul post reply, aflat mai jos.
2. Intrebarea saptamanii: Pe ce data are echipa nationala de fotbal a Romaniei primul meci din cadrul preliminariilor Cupei Mondiale 2006? (ziua exacta)
Va rugam sa trimiteti raspunsul la intrebarea saptamanii la adresa de e-mail contact@onlinesport.ro, cu mentiunea "concurs - etapa 2".

--------------------------------------------

Pentru orice problema sau nelamurire legate de concurs, va rugam sa scrieti aici.

Participati si castigati premiile oferite saptamanal de ARTIMEX .

Mai multe detalii despre toate produsele firmei Artimex, puteti gasi la adresa de internet www.artimex.ro.

Artimex si OnlineSport va doresc succes!

In 1994 la Cupa Mondiala din USA, primul meci al Romaniei cu reprezentativa Columbiei. Aveam 15 ani atunci si mi-am pus ceasu sa sune pentru ca meciul incepea la 2:30 AM in Romania. Columbia pleca ca mare favorita si chiar nu ma asteptam la un joc atat de superb din partea tricolorilor. Golul lui Hagi...magnific.
3-1 si nu am mai dormit de fericire in noaptea aia. Tin minte ca am simtit o mandrie aparte cand pe la vreo 5 dimineatza, dupa meci Eurosportul a prezentat un rezumat al partidei, iar la sfarsit comentatorul de limba engleza a spus : Congratulation for Romania !

Sub bagheta antrenorilor Constantin Otet si Nicolae Ivan, Universitatea Craiova a ajuns pana in semifinalele cupei UEFA, eliminand formatii de prim rang in Europa, ca Fiorentina (vicecampioana Italiei), Girondins de Bordeaux (Franta) si F.C. Kaiserslautern (Germania Federala) si parasind competitia dupa o dubla mansa in care nu a pierdut in fata formatiei Benfica Lisabona (Portugalia), fosta dubla campioana si tripla vicecampioana a Europei. A fost prima semifinala de cupa europeana jucata de o echipa din Romania, iar la nivel de cupa UEFA este, in continuare, o realizare unica, nici o alta formatie romaneasca nemaiajungand pana in prezent in aceasta faza avansata a cupei UEFA.

Pentru Mine, Cel Mai Important Moment Al Sportului Romanesc, Cred Ca Afost La Olimpiada De La Montreal Din 1974, Cand Nadia Comaneci A Stralucit Asa Cum Nimeni Nu A Mai Reusit, Obtinand Suprematia In Gimnastica Si Fiind Prima Gimnasta Care A Obtinut Nota Maxima 10 Intr-un Concurs.
Evolutia De Atunci A Provocat Un Ecou Fara Precedent In Lumea Sportului.

Exista desigur multe momente de care imi amintesc cu placere, insa parca cel mai dreg intre amintiri este cel in care, copil fiind, avand numai 7 ani, am mers cu tatal meu cu vreo 5 ore inainte de meciul Dinamo Bucuresti - Hamburger SV din toamna lui 1983, si dupa circa o ora de asteptare la portile stadionului (fost) 23 August am reusit sa intram.
Ah si ce meci a fost, ce victorie superba a obtinut echipa noastra de suflet, campioana europei plecand in genunchi din Romania, iar eu m-am simtit atat de mandru ca sunt dinamovist incat atunci cand imi era mai greu si eram dezamgit de rezultate ma gandeam la acele clipe si parca speranta reinvia in mine.

Sunt destule de spus din punct de vedere fotbalistic.....insa punctul culminant a fost America 1994.Eram oarecum micut pe atunci,era perioada in care lasam totul pentru un joc de fotbal cu amici.Nu conta nimic decat sa jucam fotbal si tot timpul fiecare avea cate o porecla : hagi,stelea,munteanu,lacatus si asa mai departe .....iar in America s-au intrecut toti pe ei.....
Stateam noaptea la meciuri ,urlam de fericire la fiecare pasa la fiecare gol,iar dimineata eram in curtea scolii si povesteam 2 ore cum a dat hagi gol,cum a aparat stelea si apoi ne apucam si noi de jucat.
Frumos frumos acei ani!!!!
Dar traiesc cu speranta ca 2006 ma va face sa urluu din nou.

Cea mai mare bucurie am trait-o la meciul de anul trecut Danemarca - Romania.
Aveam neaparata nevoie de victorie la acest meci, orice alt rezultat ne scotea din carti. Meciul a inceput destul de prost pt noi, danezii dominandu-ne si inscriind un gol in prima repriza. Insa a venit a2a repriza in care baietii viteazului Iordanescu au inceput sa zburde pe teren, parca impulsionati la maximum de General spre drumul victoriei!
Mutu a restabilit egalitatea, era 1-1 in acel moment, atacantul lui Chelsea, care a fost atat de multe ori fluierat in Ghencea la meciurile Nationalei, aduce speranta din nou in inima Romanilor de pretutindeni!
Golul de 2-1 inscris de Pancu, a venit normal dupa parerea mea, Romania dominand total repriza secunda, mai sunt doar 18 pana la final si atacantul lui Lucescu ne duce in al 9 lea cer! Meciul se scurge incet, incet spre final Romania rateaza imens, puteam sa ne razbunam pe infrangerea cu 2-5 din Romania...dar nici un 2-1 nu strica...chiar deloc din moment ce suntem calificati la EURO 2004 dupa ce am ratat mondialul din 2002, aveam nevoie ca de aer de acesta calificare!
Meciul intra in prelungiri! Urs Maier indica 4 minute de prelungire...mari si late...Romania se afla in atac, un corner batut de Dorinel Munteanu de pe partea dreapta, respins usor de danez, trecusera deja cele 4 minute aratate de la margine, danezii ajung la poarta noastra...obtin si ei un corner....centrare in careu si..........................

Un moment cu adevarat special va fi atunci cand Romania se va califica la Campionatul mondial de fotbal pentru ca ar cam fi timpul sa mai iesim si noi in lume,sa aratam cu adevarat ce putem.

Era in 1994 in timpul CM din America,si ma pregateam pentru exmenul de admitere la liceu.Urma meciul cu Argentina care era tarziu in noapte si se apropia si examenul meu la romana.Am vrut sa ma uit la meci dar mama nu a vrut sa ma lase,asa ca am dat drumul la radio si am ascultat inceputul meciului.
Am dat noi un gol,am dat noi pe al 2-lea,si nu am mai rezistat si m-am dus si am dat drumul la tv.A venit mama care vroia sa ma certe si sa ma trimita la culcare dar cand a vazut si ea cat e scorul m-a la sat in pace, si s-a uitat si ea cu mine la meci.

Un moment special pentru mine il constituie Campionatul Mondial de Fotbal din anul 1998,din Franta si in mod deosebit meciul Romania-Anglia 2-1.Imi aduc aminte ca a fost o mare bucurie pentru mine si nu numai pentru mine,cred ca pentru toti romanii.Dupa meci am iesit impreuna cu toti prietenii pe strazi si am sarbatorit evenimentul alaturi de tot orasul asa cum nu a mai fost decat la Campionatul Mondial din Statele Unite.Dar am fost foarte dezamagit dupa meciul cu Croatia din optimi.Sper ca aceasta generatie sa ne scoata din nou pe strazi in anul 2006 la Campionatul Mondial din Germania si sa ne bucuram asa cum o faceam la Campionatele Mondiale din anii 1990,1994 si 1998. Hai ROMANIA!!! :ok:

Cu placere imi amintesc de victoria echipei DINAMO, in fata nemtilor de la HAMBURG.Ce jucatori avea pe atunci DINAMO ! Augustin,Multescu,Custov,Talnar...Mai putem spera la asemenea rezultate ? In vremurile de astazi ?

Aveam 11 ani cand, printr-un concurs de imprejurari, am vazut un meci de referinta pentru mine MILAN - Steaua Bucuresti. Nu tin minte sa fi vazut si alte meciuri inainte de acest meci, dar pot sa spun ca, spectacolul oferit de cele doua echipe si tragedia acelui meci, au facut din mine un fan inrait al sportului rege in Romania.
Mai tineti minte cum la scorul de 0-0, Bumbescu a scapat singur cu mingea la picior, spre poarta Milan-ului, si s-a oprit la un moment dat crezand ca arbitrul a fluierat offside...??? Banuiesc ca in acel moment s-a oprit ascensiunea fotbalului romanesc din drumul spre glorie, iar caderea de pe piedestalul Marilor Echipe ale Lumii nu a mai putut fi oprita.
Hai STEAUA BUCURESTI si Forza MILAN
/OLE/
Cineva spunea :confused:: Cand cazi de pe un deal, trebuie sa ajungi in vale ca sa poti sa urci inapoi in varf !!!

18.08.2004 Cu Finlanda

Danemarca - Romania... 2003
nu a fost un meci de fotbal... a fost o schita facuta de o mana tremuranda, de o mentalitate inca nesanatoasa... un fel de restanta... restanta pentru care-ti plang toate neamurile... a fost lectia de dincolo de fotbal. socul extaz-agonie al unui jucator impatimit de ruleta...
revansa mentalitatii bate incetisor la usa...!

Eu va voi povesti o intamplare din propria mea experienta sportiva. Dupa 2 ani de la practicarea fotbalului am intrat in primul 11 a echipei OLIMPIA (de juniori) a clubului Ceahlaul dupa care am fost instiintati ca vom participa la un turneu dotat cu premii destul de mari. Am reusit sa patrundem in finala competitiei dupa 3 victorii in care marcasem 2 goluri. Deci, in finala am jucat cu o echipa din Focsani. La finalul timpului regulamentar scorul era 2-2. Jucasem slab in acea dupa-amiaza. Urmau loviturile de la 11 m. Mai era de executat cate un penalty de fiecare echipa. De la noi eu iar de la Focsani capitanul lor care era fundas. El a inscis print-un sut pe centru. Urmam eu: m-am apropiat de minge si am sutat pe coltul din dreapta al portarului dar acesta a avut un reflex extraordinar si a parat mingea. Cred ca va dati seama ce a fost in sufletul meu.
Vreme de 1 am (aprox.) nu am mai jucat fotbal dar dupa aceea am primit o "oferta" din Divizia D nemteana. Echipa se numea Vulturul Zanesti. Din pacate nu am mai ajuns acolo pentru a mi se lua probe si totul s-a naruit. Apoi am inteles ca voi putea juca pentru tineretul Ceahlaului dar acest lucru nu s-a putut concretiza deoarece echipele de tineret au fost desfiintate.

1982-1983.Eram un pusti care abia aflase ce e fotbalul dar invatase deja ce inseamna sa iubesti UNIVERSITATEA CRAIOVA.
"Campioana unei mari iubiri" juca in Cupa UEFA in ceea ce avea sa fie cea mai mare performanta a fotbalului romanesc la ora respectiva si oricum prima calificare a unei echipe romanesti intr-o semifinala europeana.
Imi amintesc ca eram elev si faceam tot posibilul sa scap de la ore atunci cind se transmiteau meciurile Universitatii(de obicei la radio,comentate de Sebastian Domozina-Dumnezeu sa-l odihneasca),si "haladuiam"pe linga scoala cu radio-ul la ureche.Apoi,cind marca Universitatea,imi anuntam colegii aflati in clasa printr-un bilet introdus pe sub usa.Evident ca ora de curs era compromisa,dar ce mai conta?!!!
Sigur ca ulterior sportul mi-a mai oferit multe momente placute,dar aceasta a fost perioada care mi-a marcat copilaria si cu siguranta nu o voi uita niciodata.

Eu nu pot spune ca imi mai amintesc trairile de acum 20 de ani, 10 ani, 5 ani sau chiar un an. Prea multe dezamagiri (sportive) au trecut peste mine de atunci.

Din pacate pentru mine, eu nu prea am ocazia sa vad meciurile de fotbal de pe stadion, din motive pe care nu are rost sa le expun aici. Poate doar unul, si anume calitatea umana deplorabila a suporterilor aflati la noi pe stadioane.

Si totusi, in aceasta toamna am facut doua exceptii: Steaua-Modena si Dinamo-Metalurg. Desi prima partida a fost extrem de slaba (as fi schimbat canalul), am fost impresionat de diferenta intre stadion si televizor.

Cea de-a doua partida a fost o experienta cu adevarat deosebita. Era o seara superba de toamna. Gazonul era de un verde impecabil. Nu era foarte multa lume, dar totusi era o atmosfera fantastica. Au intrat echipele pe teren si mica (dar neobosita) galerie dinamovista a inceput sa scandeze si sa cante. Primul fluier al arbitrului. Prima degajare... mingea se inalta si am impresia ca daca intind mana pot sa o prind. Jocul se anima. Dinamo joaca bine, mult peste ce ma asteptam eu. Fl. Petre e de neoprit. 1-0!!! Tribuna explodeaza. 2-0!!! "Piticul" marcheaza cu capul ca pe vremuri la "Nationala". Delir pe stadion, Dinamo pare de neoprit. Se pare ca va fi totul atat de usor. Dar iata ca se face 2-1 exact inainte de pauza si incep sa ma nelinistesc. Oare sindromul romanesc va lovi din nou ca la acel meci cu Danemarca, pe acelasi stadion? Repriza a doua. Tatonari, deja Dinamo seamana cu ce stiam eu sin sezonul trecut. 2-2! Si sperantele mi se naruie. Nu e sa fie nici de data asta. Insa iata ca urmeaza un moment greu de uitat: Dinamo (prin capitanul si inima echipei) se ridica din genunchi. Este un 3-2 neverosimil, pe care nu credeam sa il apuc deceniul asta. Pentru prima data de multa vreme, o echipa romaneasca refuza sa plece capul si isi apara sansa pana la capat. Restul golurilor au venit atat de firesc! Partida era jucata.

Min. 73 al meciului urmarit (intamplator!) de mine "pe viu" cred eu ca a marcat "inceputul sfarsitului" declinului echipelor de fotbal romanesti. Dovada ca Dinamo si Steaua au iesit (zic eu) cu capul sus din Cupa UEFA.

Uite ce sunt eu in stare sa fac pentru un amarat de premiu! :headbang:

sua 94 a fost cu siguranta unul dintre momentele de aur ale fotbalului si sportului romanesc,o manifestare(care cel putin pe mine) m-a umplut de multa fericire!a fost punctul de maxim al "generatiei de aur" cu un hagi insasi exceptional!
sa fii fost apogeul tricolorilor?...........

Delta center-Utah, Meciul 6, Finala NBA 1998 | Cunoscatorii baschetului isi aduc aminte!!!

42 de secunde ramase, John Stockton inscrie un cos de 3 puncte si Utah are acum un avantaj pe tabela 86-83. Chicago conduce cu 3-2 in meciurile disputate! Jordan a inscris 41 de puncte... mai poate sa inscrie? Pippen nu este in forma, este accidentat, are probleme cu spatele!

Jordan duce mingea in terenul adversarilor, trece de Byron Russell si inscrie 2 puncte cu un lay-up! Scorul 86-85 pentru Utah care au si posesia mingii!

Utah aseaza atacul, paseaza mingea... ajunge la The Mail-Man... Jordan se furiseaza in spatele acestiua si reuseste sa-i "fure" mingea!

Utah se repliaza in aparare, fiecare aparator este aproape de omul lui, Russell se apara la Jordan in fata liniei de 3 puncte. Mai sunt 10 secunde, Jordan va patrunde, bate mingea o data in timp ce patrunde pe centru, mai bate mingea o data... aparatorul e convins ca va patrunde, Malone vine sa-l ajute pe Russell... Jordan nu mai patrunde, si-a pacalit aparatorul, bate mingea pentru a treia oara spre stânga..., Russel incearca sa revina, nu reuseste, parchetul ii fuge de sub picioare... Jordan se inalta si arunca de la semi-distanta... mingea parcurge arcul de cerc descris de Jordan... spectatorii din Delta Center respira adânc, unii chiar inchid ochii, de parca toti spectatorii ar fi stiut ca Jordan va inscrie acel cos, ...mingea se apropie de inel urmând acea traiectorie perfecta, Jordan tine mâna intinsa in stilu-i caracteristic parca obligând mingea sa intre in cos... si
mingea ...........swisssshhhhh, intra in plasa!

Dupa câteva secunde de manifestare a nervozitatii, publicul e inmarmurit!

Totusi, mai sunt 5,2 secunde... Stockton isi incearca norocul de la 3 puncte... Oare este loc de mai multa maretie in aceasta seara??? NU! Stockton rateaza!!!
BULLS sunt campioni pentru a 3 oara consecutiv, si pentru a sasea oara in istorie...

datorita lui Jordan!

-----------------------------------------------------------------------

Ultima finala jucata de Jordan a fost una speciala, o seara deosebita: 45 de puncte, 13 aruncari reusite din 35, 12 faulturi marcate din 15. Jordan a marcat 16 puncte in sfertul 4... incluzând si ultimele 8 puncte ale meciului marcate de Bulls!

Dupa cum a spus si antrenorul echipei Utah Jazz dupa meci: "Without a doubt, the greatest player ever to play the game". Avea dreptate!

Pentru nostalgici: http://www.nba.com/jordan/downloads/...pt_061498c.avi

Eu as vrea sa scriu despre campionatul european din 96 cand mai uitat la un mecs dar atunci nu ma interesat prea mult .Stiu ca juca Romania si imi amintesc ca cineva de la noi a dat o bara gol de la distanta dar golul nu a fost validat . Atuncea aveam vreo 10 ani si numai atuncea ma-m dat seam ca ce este defap fotbalul si de atuncea imi place foarte mult

Nu mai stiu in ce zi era dar ziua aceea pentru fotbalul nostru insemna foarte mult . Toate lucrulile acestea sau intamplat intr-o comuna nu foarte mare care joaca in C echipa nostra se afla locul 2 dupa o formatie foarte puternica care a fost cea mai buna echipa din seria noastra . Meciul incepea la ora 11:00, acest meci insemna pentru echipa noastra locul I in turul etapei .Echipa vinea de la un succes din deplasare dar formati oaspeta nu a cunoscut inca gustul invrangeri. Noi am inceput foarte bine si in minutul 23 jucatorul nostru Colibanschi a dat primul gol pentru echipa noastra.Echipa continua sa joace tot atat de bine pana la finalul primei reprize. In repriza a doua oaspetii incepea sa atace poarta nostra de mai multe ori si in primele 10 minute din repriza a doua asi egalat dar dupa acest gol neplacaut din noum am inceput sa jucam mai bine.Suporterii ne incuraja forte mult si in minutul 75 tot Colibanschi a dat cel de al doilea gol dar acest gol nu a fost un gol frumos ci foarte frumos reusit de el.Golul vene de la vreo 25 de metri dintr-un voleu.Acest gol ne fost de ajuns pentru ca noi sa ne aflam pe primul loc in tur.....

Forza ASMS - PANA LA MOARTE

Meciul Sportului Studentesc din Cupa UEFA, in noiembrie 1997, cand am invins pe Brondby cu 3-0 dupa 90 de minute si cu 3-0 la lovituri de departajare, echipa din Regie intalnind apoi in turul 3 pe Verona.... :cool: . La oaspeti jucau 8 jucatori din echipa olimpica a Danemarcei care umilise Romania cu 8-0 in acel an, si care in 1992 s-au aflat in lotul ce a cucerit titlul european (Schmeichel si Bryan Laudrup fiind jucatorii exponentiali ai acelui team...)