PDA

View Full Version : Rapid, un fenomen in criza - (c) forzarapid.ro



fia
8th September 2005, 21:51
Criza de care va voi vorbi nu a ajuns inca la cotele ei dramatice, de aceea este foarte bine sa vorbim despre ea acum si nu mai tarziu. Pentru ca acum se poate face ceva. Si, ca sa putem aduce cu totii o contributie la revigorarea Fenomenului Rapid, cred ca ar trebui mai intai sa vedem care sunt aspectele acestei crize. Nu am pretentia ca am spus totul – dezbaterea ramane deschisa – dar, in opinia mea, am avea de-a face cu mai multe provocari. Le voi lua pe rand, in mai multe episoade.


1. CRIZA UNEI GENERATII

Rapid a pierdut fara drept de apel generatia care a deschis ochii in fotbal in anii ’80. Incepand cu 1985, regimul comunist a sistat televizarea meciurilor din Divizia A (nu mai vorbim de B…), cu o singura exceptie: “derby-ul” clonelor comuniste, Steaua-Dinamo.
Tot aceste echipe - si numai ele! - erau televizate in competitiile europene. Castigarea de catre Steaua a Cupei Campionilor si formidabilul val propagandistic pornit atunci a avut un efect devastator. Ceausescu nu a reusit sa-si fidelizeze aceasta generatie, dar a inoculat-o in buna parte cu virusul Steaua. Si, pentru ca nu exista actiune fara reactiune, o parte a “rebelilor” a ingrosat tabara lui Dinamo. Despre Rapid, care la ora aceea avea cu adevarat cea mai mare si mai frumoasa galerie din Romania, se cunostea prea putin. In provincie, nimeni nu putea lua contact cu atmosfera din Giulesti, in lipsa transmisiilor TV.
Primii ani de dupa Revolutie au fost cei ai reconstructiei Rapidului, iar performantele interne, de la finele anilor 90, n-au mai fost dublate si de evolutii europene macar onorabile.
Desi dupa Revolutie Rapidul a fost televizat cu darnicie, miza devenise intre timp alta: performanta externa, mai ales pe fondul discutiilor despre nivelul scazut al campionatului intern. Fara performante europene nu poti castiga simpatii, mai ales in provincie si in randul copiilor si tinerilor. Rezistenta noastra din timpul comunismului nu mai poate atrage noi sustinatori, ci a ramas doar elementul care ne uneste si ne da forta noua, rapidistilor deja “nascuti” sau “facuti” mai demult.
In ultimele doua decenii, Rapid n-a mai facut decat sa traiasca din traditie, in schimb a ajuns sa fie primit cu ostilitate pe aproape toate stadioanele. Asta spre deosebire de Steaua si Dinamo care au galerii peste tot. Iar simpatia atrage alte simpatii…
George Copos a aplicat la Rapid o politica cu doua fete: una benefica, constand in investitii in jucatori, antrenori si conditii de pregatire etc. si alta malefica, reprezentata de vanzarea masiva de jucatori imediat dupa obtinerera unor performante. Osatura unor echipe construite cu migala a fost distrusa in cateva saptamani, de fiecare data inaintea unui parcurs European. Rapid si-a pierdut astfel forta de atractie.
Efectele crizei de generatie se vad astazi in contabilitatea clubului. Generatia pe care noi am pierdut-o in anii ‘80 si ’90 este cea care constituie cea mai mare parte a spectatorilor de fotbal. De aici se recruteaza cumparatorii de abonamente, de materiale cu insemne ale clubului, acestia sunt cei care anima site-urile oficiale si ale suporterilor. Copiii celor din actuala generatie vor fi, cel mai probabil, crescuti tot in “legea fotbalistica” a parintilor, astfel incat efectele negative le vom resimti pe termen lung.
Ce putem face? In primul rand, clubul si Liga Suporterilor trebuie sa se lupta cu dintii pentru a mentine nucleele de tineri suporteri , atatea cate sunt in tara ( nu mai indoiesc ca Liga face deja infinit mai mult in aceasta directie decat clubul). Suporterii din tara, izolati intr-o masa stelisto-dinamovista, au nevoie sa se simta sprijiniti si apreciati.
In al doilea rand, clubul trebuie sa-si marcheze ferm teritoriul: Grivita, Giulesti, Crangasi, Gara de Nord si zonele adiacente. Tinerii de aici vor fi oricum mai usor de atras decat cei de aiurea. Programe se pot imagina cu miile, totul sa existe bunavointa.
In al treilea rand, este vorba de promovarea unor vedete din generatia tanara care tin cu Rapid. La show-urile TV de gen apar mai ales rapidisti din generatia a treia – tot respectul pentru ei! – dar si cei tineri trebuie sa apara, altfel ramanem cu imaginea unei grupari din alte vremuri.
Si mai este o problema de fond, a carei solutionare, daca nu va aduce imediat sustinatori, macar nu-i va alunga pe cei susceptibili sa devina: cei care vorbesc in numele clubului, de cele mai multe ori niste nechemati.
Atragerea de noi sustinatori tineri este dificila, dar cu inteligenta si cu programe ambitioase, este posibila. Este insa vital sa incepem cat mai repede. Altfel, efectele anilor ’80 si ’90 se vor dovedi imposibil de surmontat. Cineva atragea atentia pe acest forum ca, acum treizeci de ani, si Progresul avea 7-8000 de spectatori la meciuri. Acum, FC National abia atrage cateva sute, pe unul dintre cele mai frumoase stadioane din tara. Ei au pierdut, cred, definitiv. Vrem sa pierdem si noi?
Data viitoare, despre CRIZA DE IDENTITATE.

de Charlton - (c) www.forzarapid.ro

GoPens
8th September 2005, 22:14
aflindu-ma in Bucuresti am fost la meciul cu Poli.
mi-a placut stadionul, atmosfera si galeria.
dar la 200K tribuna I, ii inteleg pe cei care prefera sa vada meciul la televizor.
n-am prea vazut nici mincatori de seminte si nici injuraturi n-am auzit, cam tot s-a desfasurat civilizat.

singurul minus a fost ca stadionul s-a umplut numai pe jumatate.
si ca n-a cistigat Poli :D

dar nu mi-as fi dat seama ca-i criza.

Che Guevara
20th September 2005, 16:55
Asa cum Rapidul a jucat anul trecut un meci cu portile inchise pentru niste incidente minore de la un meci disputat in deplasare, la fel a patit si Craiova anul asta pentru meciul de la Corabia. Asteptam reactia FRF in legatura cu incidentele de la meciul Steaua - Dinamo care a fost una dintre cele mai violente dispute la nivel de public.

Emilio
9th November 2005, 16:56
fia: am apreciat editorialul pe site.

Stie cineva daca Ovidiu Nahoi de la EvZ scrie pe site-ul forzarapid?

fia
13th December 2005, 22:27
MITUL RAPIDULUI

In vara anului 1923 un grupa de muncitori entuziasti de la Atelierele Grivita au pus bazele Asociatiei culturale si sportive C.F.R., din primul comitet facand parte: maistrul Teofil Copaci – devenit presedintele asociatiei, strungarii Grigore Grigoriu, D. Constantinescu, G. Ginzer, T. Petre, Franz Hladt. Sportul de inceput a fost fotbalul, iar echipa constituita in luna septembrie, dupa fuzionarea celor de la “Ateliere” cu CEI DE LA “Excelsior” si avand in frunte pe Emil Dobrescu, V.Constantinescu, Gh. Marculescu, D. Itu – a inchiriat terenul C.A.B. de la Sosea, pentru antrenamente si jocuri. Primele tricouri au fost confectionate din panza visinie in casa lui Grigoriu, iar ghetele cu crampoane, reconditionate din bocancii uzati ai muncitorilor ceferisti de la Ateliere. Asa a fost inceputul uneia dintre cele mai vechi si po****re echipe romanesti de fotbal.

De atunci s-au scurs peste 80 de ani, timp in care formatia feroviarilor bucuresteni, parcurgand un drum presarat cu multe satisfactii competitionale, pe plan intern si international, a purtat trei nume, toate simbolizand, de fapt, simbioza perfecta dintre po****ritate si sport: C.F.R. (1923 – 1936); Rapid (1936 – 1944); C.F.R. (1945 – 1949); Locomotiva (1950 – 1958) si Rapid (din 1958).


In prima parte a existentei sale (1923 – 1932) echipa ceferistilor bucuresteni a activate in campionatul orasului Bucuresti. In aceasta perioada au facut parte din conducere: Teofil Copaci, Grigore Grigoriu, Bozie Codreanu, iar din lotul de jucatori: Stanica, Tudor, Molnar, Stefanescu, Foran, Leoveanu, Buta, Calos, Constantinescu, Grigoriu, Fetzko, Georgescu, Hladt, Geza, Weiss, Albert, Clinciu, Jinga, Block, Filip, Itu I, Itu II, Stan, Cretu, Parvulescu, Cichi, Radu, Schileriu, Svetcovschi, Serb, Oros, Picu, Teodorescu, Ujlacki, Glivici,Pop, Wetzer II, Biberi, Dobrescu I, Kelemen, Papoi II, Palco, Voiculescu, Szabo, Naghi, Marculescu, Ispas, Trandafir, Tanase, Tenescu, Wolf, Vintilescu, Mardare, Schei, Petrovici, C. Bauer, Valcov I, Valcov II, Abrudan, Ghebrovschi, Boblea, Gaiducovici, Boros, Postolache, Mateescu, Munteanu, Chiroiu I, Chiroiu II, Atilla



Incepand cu anul competitional 1932-1933, feroviarii bucuresteni, avand ca baza de antrenament si loc de disputare a meciurilor oficiale terenul Giulesti, activeaza in Divizia A – o data cu prima editie a acesteia, ca noua formula de disputare a campionatului national.


Locurile ocupate in clasament in cele noua editii organizate pana in anii celui de al doilea razboi mondial au fost urmatoarele: II in seria 1 (1932 – 1933), IV in seria 1 (1933 – 1934) , X (1934 – 1935), VII (1935 – 1936), si II (1936 – 1937); in acesti ultimi trei ani Divizia A fiind organizata intr-o serie unica; locul I in seria 1, in 1936-1937, cand, ajungand in finala campionatului national a pierdut in fata Ripensiei ambele manse cu acelasi scor ( 0 –2 ); locul VI (1938 – 1939) si apoi doi ani consecutive, locul II (1939 – 1940 SI 1940 – 1941). In aceasta perioada divizionara A (1932 – 1941) au facut parte din conducerea clubului: V. Blaj, V. Baidin, C. Bauer, iar ca antrenori au functionat: Wana, C. Kalman si St Auer. Dintre jucatori: Baratki `Minunea Blonda`, Ionica Bogdan, Bazil Marian, Auer, Rafinscki, Wetzer, Vintila, Rasinaru, Sipos, Moldoveanu, Sadowski, Marton, Lengheriu, Gavrilescu, Jurca, Ghiuritan, Cuedan, Barbu II, Negru, Radulescu.


Tot in acest interval de timp a fost inaugurat , la 8 iuni 1939, stadionul Giulesti, care va fi multa vreme unul dintre cele mai solicitate stadioane din Capitala si din tara, atat pentru meciurile din campionat, cat si pentru cele internationale. In anii celui de al doilea razboi mondial echipa feroviarilor bucuresteni a luat parte la campionatul national in formula restransa, continuan sa se mentina in randul protagonistelor competitiei..


Dupa razboi, giulestenii si-au reluat locul in prima divizie, clasandu-se pe parcursul a cinci editii de campionat pe urmatoarele pozitii: V (1946 – 1947 ), III (1947 – 1948), II (1948 – 1949 si 1949 – 1950), XI (1951). A urmat apoi, pentru prima data in istoria echipei, un an de divizia B (1952), la capatul careia formatia antrenata atunci de I. Lengheriu, avand in componenta sa pe: V. Stanescu, Dungu – Demeter, Macri, C Simionescu, Cristescu, Ruzici, Socec – Lungu, Marian, A Radulescu, Ferenczi, Filote, Roman, Avasilichioie si Calin, a revenit in primul esalaon. Dupa alti doi ani insa (1953, locul V si 1954, locul XII) Giulestiul suporta pentru a doua oara insatisfactia parasirii Diviziei A unde, din fericire, pentru numerosii sai suporteri, echipa nu va sta decat, ca si la precedenta retrogradare, tot un singur an (1955). Rapida jonctiune cu prima divizie se datoreaza antrenorilor Fr. Ronnay si Bazil Marian care au rea lizat acest lucru cu urmatorul lot de jucatori: Coman, Dungu, Todor – Cristescu, Dodeanu, Macri, Garbeloti, Langa, Varzan – Filote, Roman, Olaru, Zeana, Milea, Ferenczi. In continuare, feroviarii bucuresteni se vor gasi – cu mici exceptii – in plutonul fruntas al campionatului, ocupanad succesiv locurile: IV (1956), VIII (1957 – 1958), IV (1958 – 1959), X (1959 – 1960), III (1960 – 1961), V (1961 – 1962), VIII (1962 – 1963), II (1963 – 1964, 1964 – 1965, 1965 – 1966) pentru ca, in 1966 – 1967 sa se implineaca, in sfarsit, mare vis al “Real Giulestiului”, castigarea titlului de campioana a tarii.



In acest an competitional al celui mai mare success pe plan intern, formula organizatorica a clubului a fost: Mihai Valceanu – presedintele clubului, Emil Spirea – presedintele sectiei fotbal, Maxim Tipurita si Eugen Sipos – membri in biroul sectiei; Valentin Stanescu si Victor Stanculescu antrenori; Andrei, Necula `Rica` Raducanu, Lupescu, Motroc, C. Dan, Greavu, Macri, Dinu, N. Georgescu, Costea, Stefan, Jamaischi, Bebita Nasturescu, Dumitriu II, Ion Gh. Ionescu, Codreanu, Kraus, M Popescu, Ad Popescu, Mitroi, Neagu – jucatori.


Au urmat alte patru editii de campionat in care Rapid a ocupat, cu exceptia anului 1967 – 1968 (locul IX), pozitii pe podiumul intrecerii interne: locurile III (1968 – 1969), II (1969 – 1970) si din nou II ((1970 – 1971), dupa care echipa a inceput sa alunece usor spre coada clasamentului: locul X (1971 – 1972), XIII (1972 – 1973), XVI (1973 – 1974), si pentru a treia oara in Divizia B. Conform obiceiului, despratirea de primul esalon n-a durat decat un an (1974 – 1975), dupa care antrenorii Ion Motroc si V Copil au adus Rapidul in A, in urmatoarea componenta: N. Raducanu, Ionita, Pop, Fl. Marin, Grigoras, Nita, Stefan, M. Stelian, A. Neagu, Savu, Manea, Bartales. In mod surprinzator insa, revenirea echipei in prima divizie nu a insemnat si un moment de reala redresare, ca in alte imprejurari asemanatoare, si, dupa numai doi ani (locul XIV in 1975 – 1976 si XVI in 1976 – 1977), Rapid a coborat pentru a patra oara in Diviz ia B, unde, la fel de surprinzator, va ramane, de asta data, nu mai putin de sase campionate: locul IV (1977 – 1978), VI (1978 – 1979), II (1979 – 1980), III (1980 – 1981), II (1981 – 1982) si, in sfarsit , locul 1 (1982 – 1983). Revenirea in primul esalon se datoreaza antrenorilor Valentin Stanescu si Viorel Kraus, precum si jucatorilor: Ion Gabriel, Manu, I. Popescu, Paraschiv, Parvu, Sisca, Tita, Iancu, Cojocaru, Ion Ion, Manea, Ad. Dumitru, Petrut, Ispas, C. Dumitriu, Avram, Damaschin I, Marta, Lazar, Koti, Saftoiu, A. Mincu, Petre Peetre.


Subsemnatul face aici o mica paranteza, amintindu-mi cu o imensa placere primul meci vazut `live` al Rapidului in editia 1983 – 1984 in compania formatiei FC Olt. Pe stadionul Republicii, am tremurat de emotie cand Rapid a inscris prin Ion Ion un gol ce a ridicat in picioare cei peste 30,000 de spectatori prezenti. Atunci am inteles prima oara ceea ce inseamna Rapidul – o stare de spirit, un mod de viata.


In anul competitional 1983 – 1984 Rapid a ocupat locul XIII in Divizia A.

Daca performantele Rapidului in prima competitie interna – campionatul – n-au fost de-a lungul existentei sale pe masura valorii, a componentilor sai, in schimb rezultatele in Cupa Romaniei o situeaza la nivelul marilor performante. Rapid a castigat de 11 ori pretiosul trofeu (de sapte ori inainte de razboi, si sase editii dintre acestea consecutive), a mai jucat finala de 5 ori (1960 – 1961: 1-2 cu Ariesul Turda, o surpriza de proportii, 1961 – 1962: 1- 5 cu Steaua, 1967 – 1968: 1-3 in prelungiri cu Dinamo; 1994 – 1995 pierduta la penaltyuri cu Petrolul si 1998 – 1999 pierduta la penaltyuri cu Steaua).


Pe plan international Rapid a reprezentat cu cinste fotbalul romanesc in numeroase si prestigioase competitii. Astfel, participand inainte de razboi in: Cupa Europei Centrale (Mitropa) a obtinut urmatoarele rezultate: 1-4 si 4-0 cu Ujpest Budapesta; 0 – 3 si 2 –1 cu Genoa 1893 (1938); 3 – 0 si 2 – 1 cu Hungaria Budapesta; 0 – 0, 0 – 0, si 1 – 1 Gradjanski Zagreb in 1940, cand s-a calificat in finala competitiei, nedisputata din cauza razboiului.

In perioada postbelica Rapid a jucat:

Cupa Campionilor Europeni 1967 – 1968
Trakia Plovdiv = (0 –2) - (3 – 0)
Juventus Torino = (0 – 1) - (0 – 0)

Preliminarile Ligii Campionilor
Skonto Riga = (3 – 3) - (1 – 2), Editia 1999 – 2000
Anderlecht = (0 – 0) - (2 – 3), Editia 2003 - 2004

Cupa Cupelor
Landskrona = (3 – 0) - (0 –1), Editia 1972 – 1973
Rapid Viena = (3 –1) - (1 – 1), Editia 1972 – 1973
Leeds United = (1 – 3) - (0 – 5), Editia 1972 – 1973
Anderlecht = (1- 0) - (0 – 2), Editia 1975 – 1976
Grevenmacher = (6 –2) - (2 – 0), Editia 1998 – 1999
Valerengen = (2 – 2) - (0 – 0), Editia 1998 – 1999. In aceasta editie Rapid a ajuns in premiera pentru fotbalul romanesc in primavara europeana !


Cupa Europeana a Oraselor Targuri
OFK Belgrad = (3 – 1) - (1 – 6), Editia 1968 – 1969
Vitoria Setubal = (1- 3) - (1 – 4), Editia 1969 – 1970

Cupa UEFA
Napoli = (0 – 1) - (2 – 0), Editia 1971 – 1972
Legia Varsovia = (4 – 0) - (0 – 2), Editia 1971 - 1972
Tottenham = (0 – 2) - (0 – 3), Editia 1971 - 1972
Internazionale Milano = (1– 3) - (0 – 2), Editia 1993 - 1994
La Valetta = (6 – 2) - (1 – 1), Editia 1994 - 1995
Charleroi = (2 – 0) - (1 – 2), Editia 1994 - 1995
Eintracht = (2 – 1) - (0 – 5), Editia 1994 - 1995
Lokomotiv Sofia = (1 – 0) - (1 – 0), Editia 1996 - 1997
Karlsruhe = (1 – 0) - (1– 4), Editia 1996 - 1997
Mika Astarak = (3 – 0) - (0 – 1), Editia 2000 - 2001
Liverpool = (0 – 1) - (0 – 0), Editia 2000 - 2001
Atlantas = (4 – 0) - (8 – 0), Editia 2001 - 2002
PSG = (0 – 0) - (0 – 1), Editia 2001 - 2002
HIT Gorica = (2 – 0) - (3 – 1), Editia 2002 - 2003
Vitesse = (1 – 1) - (0 – 1), Editia 2002 - 2003

2005: Cupa UEFA:
Tururi preliminare:
Sant Julia: (5-0)(5-0)
Vardar Skopje: (3-0)(1-1)
Turul 1:
Feyonoord = (1-1)(1-0)
Grupe:
Rapid- Rennes:2-0
Shaktior-Rapid:0-1
Rapid-PAOK:1-0
Stuttgart-Rapid: ?-?

Si aventura continua si la primavara :)

Cupa Balcanica
1964 - 1965 = (1-1) - (2-0) Spartak Plovdiv
1965 - 1966 = (2-0) - (3-3) Farul Constanta

In lunga sa existenta de mai bine de 8 decenii Rapid a aratat lumii intregi ceea ce inseamna poezia, fantezia, bucuria, miracolul, spectacolul de artificii, simfonia-galeriei!

In aceasta lume de pesimism, de chipuri hidoase si abstractiuni, de violente verbale si fizice, de continuu stress, exista RAPID – ETERNUL FARMEC AL VIETII - simbol al clipelor de bucurie si relaxare. !

MULTUMIM RAPID

RAPID UBER ALLES!

(c) forzarapid.ro

oana_pisy
3rd February 2011, 12:47
hai rapidu :X