PDA

View Full Version : Mihai I al României



iulian
16th December 2017, 01:42
Comentarii despre Regele Mihai 1 al Romaniei.

iulian
16th December 2017, 21:00
REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune un editorial al jurnalistului Ion M. Ioniță în care este demontată cea mai gravă acuzație care i-a fost adusă în țară Regelui Mihai I: presupusa pactizare cu inamicul sovietic.

Adevarul:

În România, cea mai mare acuzație pe care Regele a avut-o de înfruntat zeci de ani a privit așa-zisa pactizare cu inamicul sovietic, ceea ce ar fi dus, după 23 august, la comunizarea țării.
In Occident, asemenea acuzații nu au avut priză. Regelui Mihai i-a fost recunoscut meritul uriaș de a fi salvat zeci, poate sute de mii de vieți omenești prin scurtarea războiului. Este clar că scoaterea României din alianța cu Germania nazistă a privat armata germană de resursele petroliere necesare trupelor de blindate și a dus la prăbușirea frontului deschizând calea spre Balcani și Centrul Europei prin Budapesta spre Viena.
A spune că Regele a trădat înseamnă a nu vedea ce se întâmpla în Europa în a doua parte a războiului, atunci când balanța înclinase în favoarea Aliaților.
Debarcarea în Sicilia a trupelor americane și britanice, după înfrângerea Axei în Africa de Nord, a produs schimbarea politică la Roma. Regele Italiei l-a demis pe Mussolini, în urma deciziei în același sens luată de Marele Consiliu Fascist, conducerea partidului fascist italian. Mareșalul Pietro Badoglio a fost numit de Regele Victor Emmanuel al III-lea drept prim-ministru, iar Italia avea să semneze armistițiul cu Aliații pe 8 septembrie.
Ofensivele sovietice pe Frontul de Est din 1944 vor produce efecte politice similare în țările aliate Germaniei care luptau împotriva URSS. Finlanda, sub conducerea mareșalului Mannerheim care este chemat să preia din nou conducerea țării, iese din alianța cu Germania și încheie pacea cu URSS.
Rezistența din Polonia declanșează insurecția din Varșovia în august 1944. Rușii se opresc pe celălalt mal al Vistulei și nu fac nimic pentru a-i ajuta pe combatanții polonezi.
Tot în august 1944, rezistența slovacă se revoltă împotriva germanilor în Munții Tatra.
Ungaria condusă de Horthy caută, de asemenea, să iasă din alianța cu Germania, ceea ce duce la ocuparea țării de trupele lui Hitler.
Pe tot frontul estic, aliații Germaniei au încercat să facă o schimbare geopolitică pentru a nu fi antrenați în apocalipsa spre care Hitler își conducea propria țară.
Puțini au reușit. România, datorită actului Regelui Mihai și-a păstrat suveranitatea izbutind să rupă alianța cu Germania și apoi să se alăture Națiunilor Unite. Răsturnarea de regim din România nu i-a convenit lui Stalin și i-a întârziat planurile de comunizare a României. Faptul că Europa de Est în întregimea ei a căzut în lagărul comunist nu a depins în niciun fel de voința popoarelor, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Regele a făcut ceea ce avea să facă toată viața. Să apere cu decență valorile în care a crezut, libertatea, democrația, demnitate




realitatea.net:
Analistul politic Cozmin Gușă este de părere că analiza personalității și rolului istoric al fostului monarh al României trebuie să țină cont, pe de-o parte, de omul Mihai, iar pe de alta de regele Mihai.
"Omul, într-adevăr, a fost blajin, o personalitate care s-a împăcat cu soarta și, din acest motiv, cred că pleacă împăcat către Dumnezeu. Regele Mihai a avut parte de un destin tragic și asta face cu atât mai tragică regalitatea în istoria României," a afirmat analistul, la Realitatea TV.
"Cu regele este, însă, o altă poveste. Rege ești peste un popor, peste o țară și pentru ca să poți să rămâi în istorie, în istoria acelui fel de popor, cel puțin la noi, la români, era nevoie de mult mai multe lucruri pe care să le facă și, din acest motiv, cred că el ca rege sau ca fost rege nu a plecat împăcat. Eu nu sunt monarhist, dar nu sunt nici antimonarhist, pentru că într-o democrație de tip liberal sau una de tip monarhic contează mai puțin forma de organizare, contează personalitatea și forța celui care implementează acea formă de organizare, ori regele Mihai nu cred că ar fi avut niciodată forța să implementeze asupra românilor un sistem de autoritate pozitivă sau constructivă așa cum a făcut-o bunicul său sau așa cum a făcut-o Carol I.
Una dintre explicațiile acestei atitudini, în viziunea lui Cozmin Gușă, ar fi influența mult prea mare și, din păcate, nu pozitivă, pe care a avut-o asupra adolescentului Mihai tatăl său, Carol al II-lea. "L-a influențat mult mai mult decât umbra pozitivă a bunicului său, a fostului rege Ferdinand și asta, într-un fel, asta l-a marcat."
La judecata istoriei, fostul rege Mihai are de decontat mai multe lucruri

Un alt element extrem de important atât asupra rolului istoric al regelui, dar și asupra percepției publice, a fost atitudinea sa față de generalul Ion Antonescu, după 23 august 1944, când România a trecut de partea Rusiei și a Aliaților, întorcând armele împotriuva Germaniei, consideră Cozmin Gușă.

Lucrul care "i-a și grevat, într-un fel, po****ritatea sau lipsa de mare entuziasm în a reveni pe tron a fost cel legat de mareșalul Antonescu și felul în care, chiar dacă nu a încurajat, a asistat la supliciul și la umilința cu care mareșalul a plecat dintre noi. Ion Antonescu a fost un militar, nu a fost un strateg geopolitic, dar însuși regele a mărturisit, de mai multe ori, în interviuri, inclusiv într-o carte a lui Vartan Arachelian, pe care am parcurs-o încă odată, zilele trecute, că mareșalul a fost un patriot. Un patriot care, nefiind strateg geopolitic, putea să facă greșeli, dar le făcea cu o înaltă dedicație față de români și, din acest motiv, faptul că mareșalul Antonescu, pe timpul domniei fostului rege Mihai, a fost lăsat la ruși, la sovietici, la îngrozitoarea închisoare din Lubianka, timp de un an și jumătate, să fie schingiuit tocmai pentru ca să mărturisească fel de fel de secrete de război care să fie apoi folosite în negocierile post război, iar apoi a fost ucis. A fost cea mai groaznică execuție din istoria noastră a unui om de asemenea nivel, care a fost dedicat poporului român și națiunii române și sigur, apoi ne vine în minte și execuția lui Ceaușescu, că tot suntem în decembrie, dar nu putem să comparăm ceea ce a dorit și a reușit să facă pentru spiritualitatea românească mareșalul Ion Antonescu și ceea ce nu a reușit să facă fostul dictator Ceaușescu, dar acel chin, din fața unui pluton cu începători care n-au executat nici măcar o ucidere demnă de un fost mareșal, este foarte trist."

Pasivitatea de care, în opinia lui Cozmin Gușă, a dat dovadă fostul suveran într-un moment atât de critic în istoria României a ajuns apoi să-i marcheze întreaga viață. "Poate am simțit în interviurile domniei sale și un regret față de acea manifestare de atunci, dar era un tânăr rege de 20 și ceva de ani, supus manipulărilor mediului politic din România, care n-a făcut numai lucruri bune, indiferent dacă vorbim despre Iuliu Maniu sau despre altcineva, au făcut și lucruri rele, și un tânăr rege, de 20 și ceva de ani, lipsit de înțelepciunea unui tată sau a unui bunic care să-l asiste, putea să cadă foarte ușor pradă acelui gen de excese.

Sigur, pentru omul Mihai a mai rămas un bemol important în existența personală, faptul că nu a asistat la funeraliile tatălui său. Ăsta e un lucru care, pe foarte mulți dintre cei care l-au studiat îndeaproape, i-a lăsat descumpăniți. Tații sunt tați. Au marele merit că ne-au adus pe lume și, cu scuzele posibile pentru faptul că oarecum pe timpul vieții am putea să fim despărțiți de tații noștri, chiar și așa, la momentul plecării e necesară prezența, regretul și recunoștința, care poate fi apoi transpusă în iertare, pentru că întotdeauna e nevoie de iertare."
Regele Mihai n-a reușit să susțină speranța că va "detrona" comunismul

"Părinții sau bunicii noștri, care s-au conformat, într-un fel, regimului totalitar, regimului comunist , au trăit cu două speranțe: că vor veni americanii și că e posibil ca regele Mihai să declanșeze o luptă internațională, cu relațiile pe care le avea în casa de Hohenzollern, tocmai ca să se reușească descăunarea dictatorului, adică a cuplului Ceaușescu. Asta nu s-a întâmplat, regele Mihai n-a avut niciun gând de acest fel.

A fost prezent, înt-un fel, cu mesaje de tip religios, pozitive, domnia sa imita mai mult un patriarh (sigur, avea titlul neoficial de episcop în Biserica Ortodoxă Română, datorită faptului că era rege), dar nu a avut acea presiune asupra regimului lui Ceaușescu, având în vedere legăturile cu monarhiile din Europa", a spus Cozmin Gușă la Realitatea TV.

Regele a avut destinul tragic de a servi scopurilor unor regimui excesive

"Există o vorbă româească: omul ăla a călcat apăsat în viață. Nu prea sunt mulți români care au călcat apăsat în viață și cred că nici săracul rege nu a călcat prea apăsat, ca să-i rămână urmă. Rămân însă toate aceste lucruri care generează acum dispute, această băloșenie stupidă a unora din PSD care au devenit peste noapte monarhiștii de serviciu. Ei au vrut să beneficieze de această perioadă de doliu pentru ca să reușească să mătrășeacă tot ceea ce aveu de făcut în Parlament. Într-un fel, regele, săracul, are destinul ăsta de a se întâlni cu o anumită forță de tip excesiv, să o avantajeze, în momente tragice pentru el. În 1947, abdicarea sa a generat cizma comunistă de tip sovietic asupra gâtului României. Acum, moartea sa este folosită, tot într-un fel, nici nu am prea multe epitete pentru a-l descrie, pe aceste momente de doliu se impun niște lucruri samavolnice împotriva voinței unor cetățeni care și-au câștigat, cât de cât, spatele drept", a concluzionat consultantul politic, la emisiunea Realitatea Românească, într-un dialog cu Octavian Hoandră.

contributors.ro:
Vine, pentru noi toți, un timp al bilanțului. E iarnă și e frig, tovarășe Iliescu, chiar și pe strada MoliĂšre! E bătrân, insingurat și bolnav, eternul bolșevic. S-au dus toți, minus Gorbaciov. Are insomnii, stă cu ochii lipiți de televizor, ascultă ce se spune despre Rege. Se intreabă ce se va spune, ce se va scrie despre el. Ar vrea compasiune, cine știe, chiar iertare. Dar fără a se căi. Ii este o groază nebună că i-ar putea sosi sorocul după gratii. Imi amintește tot mai mult de Kádár obsedat de umbra lui Nagy. Unul din regii nebuni ai lui Corneliu Baba. El, comisarul ideologic, e obsedat de fantoma celui pe care l-a servit si apoi l-a ucis. El a scris scenariul parodiei de proces, apoi i-a acuzat pe Brucan și pe alții. Rămâne la fel de convins precum atunci, in iarna lui 1990, apoi in iuniele insangerat, că a avut dreptate. A trebuit să riposteze “forțelor contra-revoluționare”, “stihiei mic-burgheze”. Precum in 1956, când ancheta studenții pe drumul spre penitenciare. Un caz fascinant (si repugnant) de psihoză ideologică al acestui Tartuffe combinat cu Jdanov

Era in 1977 când Paul Goma (de care m-am despărțit in 2006 din rațiuni pe care nu are rost să le discut acum), exclama, cu o sfâșietoare, intru totul justificată tristețe: “Români, eliberați-vă de români!” Disidentul avea dreptate. Nu rușii, nu ungurii, nu evreii erau cei care țineau România sub un insuportabil călcâi de fier totalitar. La fel acum, nu “străinii”, nu Soros, nu UE, nu extratereștrii calcă in picioare demnitatea civică a românilor, ci o bandă de escroci, tâlhari și scelerați, patronată din umbră de demiurgul sistemului autoritar cleptocratic născut din cenușa dictaturii lui Ceaușescu, fostul secretar al CC al PCR, președintele de (dez)onoare al PSD, Ion Ilici Iliescu.
Admit că greața supremă mă cuprinde când il văd pe manechinul țopârlan Tariceanu perorând in numele democrației. Cât de jos se poate cobori? Exista o limită a ticăloșiei?

Este suficient să citești ultimele știri din România spre a realiza că PSD si ALDE, această la propriu insalubră, toxică, funestă coaliție, acționează deliberat, metodic și fără niciun fel de scrupule pentru anihilarea statului de drept. Este o “revoluție” crapuloasă. Altfel spus, un puci infam operat de pungași, tâlhari si escroci. Mai clar spus, se urmărește nimicirea, aneantizarea, lichidarea garanțiilor esențiale pentru independența justiției. Este o situație de coșmar existențial. Dacă nu sunt opriți acum, acești netrebnici, copiii de suflet ai lui Ilici, nu vor mai putea fi opriți niciodată. Iar România se va scufunda in mlaștina unei corupții samavolnice cum nu cred că s-a mai pomenit in istoria Europei


PS Crapuloșii vor să dezincrimineze mărturia mincinoasă. România se prăbușește in prăpastia celei mai negre turpitudini sub egida unui parlament plecat cu sorcova, amoral, iresponsabil, tot mai lipsit de legitimitate


RFI:
Trenul Regal, garnitura comandată de Regele Ferdinand I în 1926, dar nefolosită niciodată de acesta, a fost martorul unei importante părți din istoria României. Într-o eră în care calea ferată era echivalentul autostrăzilor de acum, Trenul Regal era echivalentul Airforce One, pentru că era destinată șefului statului.
Povestea Trenului Regal a început în 1926, când Regele Ferdinand a comandat Uzinelor mecanice din Milano un tren cu compartimentare specială, pentru ca Majestățile Sale Regele Ferdinand și Regina Maria să poată realiza vizite de stat în țările vecine, dar și să viziteze comunitățile de români. Însă Regele Ferdinand nu a mai apucat să se bucure de călătoriile cu acest tren, pentru că el a intrat în serviciul Casei Regale la un an după moartea lui Ferdinand.
În primii 10 ani de folosință a Trenului Regal, acesta i-a purtat pe Regina Maria, Regele Mihai, Regina Mamă Elena și Regele Carol al II-lea. Regele Mihai, alături de Regina Elena, a călătorit mult cu Trenul Regal în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de exemplu în timpul vizitelor la Hitler.
Trenul este compus din cinci vagoane: sufrageria, în care au avut loc numeroase dineuri, la care au participat șefi de stat, vagonul Regelui și vagonul Reginei, care sunt două dormitoare, vagonul Invitaților și vagonul Casei MS Regelui, adică a personalului. Trenul dispunea de o bucătărie proprie, iar încălzirea fiecărui vagon se făcea cu câte o sobă cu lemne.
După abdicare, trenul a fost folosit, o vreme, atât de Gheorghe Gheorghiu-Dej, cât și de Nicolae Ceaușescu. A fost lăsat, apoi, în paragină. De abia la sfârșitul anilor 1990 Trenul Regal a fost restaurat, iar o parte din lucrări au fost făcute la Uzina 16 Februarie din Cluj. Trenul Regal este folosit din nou de Familia Regală a României, din anul 2012, după o pauză de 64 de ani.
Trenul Regal a dus Familia Regală a României spre destinații și ocazii fericite, dar și spre altele, mai puțin fericite. De exemplu, trenul a adus-o pe Regina Elena în țară în anul 1940, când s-a întors din exil. Tot Trenul Regal este cel care i-a dus pe Regele Mihai și pe Regina-mamă Elena pe drumul exilului, în ianuarie 1948.

Trenul Regal va fi cel care îl va duce pe Regele Mihai, sâmbăta aceasta, pe ultimul drum spre Curtea de Argeș, unde își va dormi somnul de veci.

iulian
16th December 2017, 21:06
62219

Zeci de capete încoronate si-au anuntat prezenta la funeraliile Regelui Mihai. Printre ei, Regele si Regina Suediei, dar si Printul Charles al Marii Britanii, precum si fostul Rege al Spaniei, Juan Carlos, împreună cu sotia sa, Regina Sofia. Arată cât era de respectat Regele Mihai în toată lumea, spune la RFI, diplomatul Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii.

Cel putin 17.000 de români i-au adus un ultim omagiu Regelui Mihai până vineri dimineată.

Palatul Regal a fost deschis toată noaptea, chiar dacă programul inital era până la 10 seara.

Si vineri dimineată erau în continuare sute de persoane la rând. Oamenii au asteptat ieri chiar si peste 8 ore până să ajungă la catafalcul Regelui Mihai.

Printre cei aflați la rând sunt și oameni veniți din alte județe, unii fiind îmbrăcați în costume po****re.

Regele Mihai I va fi condus pe ultimul drum de zeci de capete încoronate. Casa Regală a României a anuntat lista familiilor regale care vor participa la funeralii.

Printre ei, regele în exercitiu al Suediei Carl Gustaf si sotia sa, Regina Silvia, dar si Marele Duce de Luxemburg.

De asemenea vor fi prezenti fostul rege al Spaniei, Juan Carlos, împreună cu sotia sa, Sofia, verisoară primară cu regele Mihai.

Această listă nu ar trebui să ne surprindă, spune la RFI diplomatul Theodor Paleologu. Arată cât era de respectat Regele Mihai în rândul caselor regale, adaugă Theodor Paleologu.

Asa o listă impresionantă, foarte lungă. Sunt si regi în exercitiu care vor veni. Mă refer în special la Regel Suediei Carl Gustaf, la Marele Duce de Luxemburg, apoi reprezentanti ai unor familii regale. Arată cât era de respectat în rândul caselor regale, princiare. Acest respect pentru Regele Mihai nu este limitat la monarhii. Regele Mihai era considerat cam peste tot în lume un fel de monument istoric: ultimul sef de stat efectiv din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, spune Theodor Paleologu.

Fostul ministru al Culturii spune însă că noi, românii, realizăm mult prea târziu ce pierdem.

Theodor Paleologu e de părere că dacă România ar fi revenit la monarhie în anii 90, tara noastră ar fi avut o viată publică mult mai asezată si mult mai putin plină de ură. În acest context a amintit ce se întâmplă în Parlament zilele acestea, când puterea PSD-ALDE-UDMR profită de decesul Regelui Mihai si încearcă să schimbe o serie de legi ale justitei.

Asa ar fi fost bine ca România să fi revenit la monarhie în anii 90. Din păcate nu s-a întâmplat. România ar fi avut o viată publică mult mai asezată, mult mai civilizată, mult mai putin încrâncenată si plină de ură dacă l-am fi avut în fruntea statului pe Regele Mihai. Este un om care echilibra. Păcat că am ratat o asemenea Sansă, iar viata noastră publică este foarte tulbure si mocirloasă. O vedem cu toti, spune Paleologu.

Potrivit acestuia, majoritatea parlamentară profită de moartea Regelui pentru a accelera trecerea unor legi scelerate. Asta este o impietate fată de Regele Mihai care probabil se va deconta cândva. (...) Cred că republica, asa cum o avem în România, agravează anumite trăsături negative ale comportamentului public din România: scandalagismul, smecheria, conflictualitatea. Să ne amintim de discursul Regelui din 2011 din Parlament, este la fel de actual ca si atunci. Este un manifest de etică politică absolut impecabil. O adevărată predică. Discursul a fost ascultat atunci cu sfintenie. Din păcate nu am învătat nimic. Există la noi acest fenomen al exaltării funerare. Când moare cineva, ne dăm seama ce mare om a dispărut. E bine că-l omagiem, dar până acum de ce nu am făcut-o în acelasi fel? De ce nu am profitat mai mult de existenta lui printre noi? A fost un reper extraordinar si cât am învătat noi din reperul ăsta, cât am profitat de pe urma lui? Mult prea putin, a conchis Theodor Paleologu.

iulian
16th December 2017, 21:40
La ceremonia de rămas bun a Regelui Mihai a fost folosită copia Coroanei de Oțel a României, și nu originalul




Coroana de Oțel a României originală, care este clasată în categoria Tezaur și se află în colecția Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), nu poate fi folosită pentru ceremoniile funerare dedicate Regelui Mihai I pentru nu este prevăzut în legislație un astfel de scop, a explicat pentru Agenția de presă News.ro directorul instituției muzeale, Ernest Oberländer-Târnoveanu. În locul acesteia este utilizată o copie fidelă.

O copie a Coroanei de Oțel a României a fost așezată pe sicriul Regelui Mihai I. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, a explicat, joi, pentru Agenția de presă News.ro că nu exista posibilitatea ca la ceremoniile funerare dedicate Majestății Sale să fie utilizată Coroana de Oțel originală. „Prevederile legale, respectiv Legea 182/2000, cer ca obiectele, mai ales cele clasate în categoria Tezaur, cum este Coroana de Oțel a României, care se găsește în colecția Muzeului Național de Istorie a României, pot fi folosite doar pentru două scopuri: scopul expozițional și de cercetare și pentru investigații fizico-chimice sau de altă natură. Deci pentru orice altă utilizare, recuzită sau în alte scopuri legea este foarte clară. Nu există o asemenea posibilitate. Mai mult decât atât, patrimoniul muzeal clasat nu poate ieși din sediul instituției decât printr-un aviz al Comisiilor naționale a Muzeelor și Colecțiilor și printr-un ordin semnat de ministrul Culturii. Și, de asemenea, obiectul trebuie să fie asigurat. Niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită. Legea nu permite și nici nu s-a făcut nici un demers în acest sens”, a spus directorul MNIR, citat de News.ro.

„În colecția Muzeului Național există o copie de foarte bună calitate, a fost folosită. Legea permite să o folosim și pentru alte scopuri. Numai cine nu știe cât de sensibile sunt aceste obiecte ar putea să spună că s-ar putea face excepții (în privința Coroanei de Oțel originale, n.r.)”, a adăugat Ernest Oberländer-Târnoveanu.



Povestea Coroanei de Oțel

Directorul MNIR a precizat că originalul a fost realizat după un desen al lui Theodor Aman la Arsenalul Armatei, aflat la acea vreme pe Dealul Spirii din București, în zona actuală a Casei Poporului. Coroana a fost confecționată pentru principele Carol I din oțelul unuia dintre tunurile turcești capturate de români la Plevna, în timpul războiului de independență din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricație germană, marca Krupp, potrivit site-ului MNIR. Carol I a ales oțel în loc de aur, pentru a simboliza curajul ostașilor români.

Aceasta are forma obișnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oțel decorat cu romburi și perle din oțel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea „Trecerea Dunării”. Cu aceeași coroană s-a încoronat și Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în octombrie 1922.

Coroana reginei Elisabeta, deși simplă și ea, a fost confecționată din aur, fără pietre prețioase. Cele două coroane au fost sfințite în București, la Mitropolie în ziua de 9/21 mai.


Ce s-a întâmplat după obținerea independenței

După obținerea independenței de stat a României s-a pus problema modificării statutului internațional a țării și schimbarea rangului domnitorului Carol. Astfel, la 9/21 septembrie 1878 Consiliul de Miniștri a hotărât ca domnitorul să poarte titlul de Alteță Regală. După doi ani, în 1880 era reglementată și continuitatea succesiunii la tronul României, în condițiile în care principele Carol I nu avea urmași direcți.

Astfel, prin încheierea unui acord al familiei de Hohenzollern, condusă de împăratul Germaniei (Wilhelm Friedrich Ludwig von Hohenzollern, rege al Prusiei între 1861–1888, devenit din 1871 primul împărat al Germaniei sub numele de Wilhelm I), a fost desemnat ca moștenitor al Tronului României, prințul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul de frate al domnitorului Carol.

La 13/25 martie 1881, în Adunarea Deputaților a fost depus proiectul de lege prin care Parlamentul proclama ca România să ia titlul de Regat iar Carol și moștenitorii săi titlul de Rege al României.

Festivitățile proclamării regatului au fost stabilite pentru data de 10/22 mai 1881, când se împlineau cincisprezece ani de la urcarea pe tronul României a principelui Carol I.

Încoronarea s-a desfășurat în dimineața zilei de 10/22 mai 1881. Cortegiul încoronării a plecat de la Gara de Nord spre Mitropolie. După ce s-au închinat la icoanele din biserică, regele și regina au luat loc la tribuna amenajată în aer liber unde s-a oficiat serviciul divin. Mitropolitul Primat și cel al Moldovei au dat binecuvântarea solemnă, iar o sută unu focuri de tun au anunțat evenimentul. Regele nu a dorit a fi uns și încoronat în biserica Mitropoliei renunțând la vechile obiceiuri.

După semnarea Proclamației de încoronare de către cei doi suverani, cortegiul a pornit spre Palat. În sala tronului coroanele au fost aduse de președinții Corpurilor legiuitoare

Mihai a purtat Coroana în 1940

În discursul său, Regele Carol I a declarat: „Cu mândrie dar primesc această Coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noștri și care a fost sfințită de biserică. O primesc ca simbol al independenții și puterii României”.

Regele Mihai I a purtat Coroana de Oțel la încoronarea sa din 6 septembrie 1940, când a fost uns Rege de către Patriarhul României Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din București.

În perioada 1881 – 1947, Coroana de Oțel s-a regăsit și în stema națională. Din 2016 face din nou parte integrantă din stemă

Hingherul
16th December 2017, 22:26
Mihaita pentru noi, e baiatu` lu` Carol doi! /hello/hello/hello

Vadim
16th December 2017, 22:31
Nu s-a vorbit atat de mult de fostul Rege de 30 de ani. Daca il dorea atat de multa lume de ce nu s-a spus din timp?

iulian
16th December 2017, 22:33
Nu stiu cata lume il doarea sau nu,totusi este ultimul rege al Romaniei si fost sef de stat.

Paul Atreides
17th December 2017, 13:14
Nu s-a vorbit atat de mult de fostul Rege de 30 de ani. Daca il dorea atat de multa lume de ce nu s-a spus din timp?
S-a cam spus in '92. De Pasti. In fata hotelului Continental au fost 1.000.000. Dar atunci cand romanii i-au cerut sa ramana , a refuzat spunand ca a promis sa plece dupa 3 zile. zile. Si-a tinut promisiunea. Si noi am ramas cu Iliescu si Petrica Roman. Putini stiu ca Petre Roman l-a sfatuit pe Iliescu sa nu-l primeasca pe Rege inapoi in tara. I-a spus textual : " Vom tulbura pe romani".
Il intreb acum pe fiul lui Valter Roman - omul rusilor - de ce ti-a fost frica Petrica? Ca odata cu restauratia, voi fii fostilor secur.isti, scoliti la rusi veti disparea? Si de care romani vorbesti?

Paul Atreides
17th December 2017, 13:16
"Nu pot să-l iert vreodată pe Churchill, care ne-a aruncat în mâinile rusilor"
Regele Mihai.

Hingherul
17th December 2017, 17:14
si consecutivele astea au vreo logica sau e doar rezultatul bolii?

Paul Atreides
19th December 2017, 18:04
Discursul istoric al regelui Mihai I în Parlament: Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul
https://www.cotidianul.ro/discursul-istoric-al-regelui-mihai-parlament-nu-putem-avea-viitor-fara-respecta-trecutul/

Nu văd România de astăzi ca pe o mostenire de la părintii nostri, ci ca pe o tară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii nostri.
Asa să ne ajute Dumnezeu!
Mihai R

Discursul este disponoibil si aici
https://www.youtube.com/watch?v=XwGdw8724I0&t=46s

Paul Atreides
22nd December 2017, 10:35
62230
62231
62232

Tim
22nd December 2017, 11:09
Pentru ca....NOI SUNTEM ROMANI si ne pricepem la inmormantari si pomeni!

Paul Atreides
30th December 2017, 13:17
Regele Mihai I: Cuvinte si citate memorabile

Nu vad Romania de astazi ca pe o mostenire de la parintii nostri, ci ca pe o tara pe care am luat-o cu imprumut de la copiii nostri.

Rabdarea poate fi, uneori, o arma impotriva destinului istoric.

Romania a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre. Ei toti au fost calauziti de simtul datoriei, de curaj si de altruism. Vom pierde respectul si increderea lumii fata de Romania daca vom continua sa ne abatem de la aceste idealuri.

Nu putem avea viitor fara a respecta trecutul nostru.

A avea legi bune este un lucru insemnat. A-i face pe oameni sa le respecte este inca mai valoros. Dar fundamental este ca oamenii sa creada in ele. Romania prezentului nu a ajuns inca acolo.

Copiii si tinerii tarii au astazi o viata fara granite. In fata computerelor sau calatorind pe cinci continente, fara niciun complex de inferioritate, ei sunt acea parte a Romaniei care ne asaza la nivel de egalitate cu orice alta tara a lumii.

Vom avea o sansa in viitor doar daca ne vom asuma propria noastra raspundere. Nu va veni nimeni de altundeva sa ne ofere binele.

Lumea de maine nu poate exista fara morala, fara credinta si fara memorie. Cinismul, interesul ingust si lasitatea nu trebuie sa ne ocupe viata.

Cea mai frumoasa coroana regala este increderea si dragostea romanilor, iar valoarea ei sta in propriile merite ale Romaniei.

http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/22945/citate-regele-mihai-i-al-romaniei.html

iulian
30th December 2017, 17:10
Premierul Mihai Tudose a anunțat că Guvernul va da un aviz negativ proiectului de lege privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale. Mihai Tudose a subliniat, legat de Palatul Elisabeta, că acesta i-a fost dat în folosință Regelui Mihai ca fost suveran al statului, nu și urmașilor acestuia.

"Tot respectul pentru Regele Mihai, pentru ce a reprezentat în istorie, pentru ce a fost până la moarte. El a fost șef de stat. De aici până la a da drepturi urmașilor unui șef de stat... Iertați-mă, dar mai avem foști șefi de stat care au urmași în viață. (...) Noi nu suntem monarhie. România, constituțional, este o republică. Noi am recunoscut anumite merite fostului șef de stat regele Mihai. Să mă apuc acum să recunosc că există nu știu ce coroană pe aici... Iertați-mă, dar nu prea îmi vine, că nu am nici temei legal. Casa Regală este o fundație. Domniile lor doresc ca această fundație să capete statutul de fundație de interes național. Cu asta sunt de acord. Și Camera de Comerț și Industrie a României este o fundație, tot un ONG de interes național", a declarat premierul Mihai Tudose la România TV.