dlgicu
8th December 2004, 06:24
Din Cotidianul:
Jaf de proporţii īn lumea artelor plastice: Sute de lucrări de artă transformate īn fier vechi
Existenţa zecilor de artişti care lucrau īn atelierul de gravură din strada Speranţei nr. 15 a fost dată peste cap, la īnceputul acestui an. O avere inestimabilă, reprezentată de obiecte de artă sau piese de muzeu - prese şi plăci de gravură, pietre litografice şi dălţi -, a fost furată īn urma unor spargeri succesive şi vīndută apoi la fier vechi. Hoţii s-au ales cu contravaloarea unei tone de fier vechi: circa două milioane de lei... Şocul resimţit a fost atīt de puternic, īncīt unii artişti s-au īmbolnăvit grav, īnregistrīndu-se chiar un caz de paralizie.
Atelier „subtilizat“ de avocatul Cămătarilor
Artiştii susţin că spargerile au fost orchestrate de avocatul clanului Cămătarilor, Mihai Costea. Īmpreună cu alte două persoane, Nicolae Botea şi Eugen Scarlat, Costea a devenit proprietarul imobilului, īn urma unei fraude judiciare, anchetată acum de procurori. Pentru a-i determina să evacueze atelierul, avocatul a pornit o luptă de gherilă cu artiştii, după cum spun aceştia, punctată de injurii şi ameninţări. Īn cele din urmă, după repetatele vandalizări din lunile martie şi aprilie 2004, artiştii au cedat, ajungīnd īn stradă, iar Costea şi partenerii săi s-au instalat ca proprietari „cu acte īn regulă“.
O dramă pentru cultura europeană
Din relatările vecinilor imobilului, cei care au devastat fostul atelier de gravură erau, īn majoritate, copii rromi. Sistematic, aceştia au scos din strada Speranţei 15 prese şi plăci de gravură, pe care le-au vīndut apoi cu 2.000 de lei kilogramul la fier vechi. Asta, īn condiţiile īn care doar valoarea preselor este estimată la peste 100.000 de euro.
„Erau piese foarte rare, unele chiar de muzeu. Ce s-a īntīmplat acolo a fost o jefuială nemaipomenită“, īşi exprimă indignarea celebrul grafician Marcel Chirnoagă. La fel de categoric īn privinţa valorii preselor şi plăcilor de gravură s-a exprimat criticul de artă Radu Ionescu. 107 kg de piese de artă sau de muzeu au fost recuperate de la un centru de colectare a fierului vechi situat chiar īn apropierea atelierului. Cantităţi mai mici au fost găsite la un centru din zona Berceni. Īn total, artiştii apreciază că s-a reconstituit, astfel, doar a zecea parte din ce s-a jefuit. „E ca şi cum ar veni acum cineva şi ar desfiinţa Opera“, spune revoltat pictorul Ştefan Cīlţia. Unii dintre artişti, cum sīnt Cornelia Daneţ, Ana-Maria Smigelschi şi Ileana Micodin, şi-au pierdut nu doar locul īn care creau, ci şi aproape toate lucrările, pe care, neavīnd condiţii speciale de depozitare acasă, le ţineau īn atelier. Pentru Cornelia Daneţ şocul a fost atīt de mare, īncīt a paralizat.
Fieruţă şi Patriţa, ţapii ispăşitori
Pentru actul de vandalism au fost arestaţi Marin Fieruţă şi Patriţa Constantin, doi adulţi ce-i īnsoţeau pe copiii rromi la furat. Artiştii consideră că responsabilitatea morală a jafului se īmparte īntre Uniunea Artiştilor Plastici (UAP), Costea, şi Poliţie. UAP nu a angajat o firmă de pază la timpul potrivit. Iar, de la evacuare, nu a găsit altă locaţie potrivită pentru artişti. Zamfir Dumitrescu, preşedintele UAP, refuză orice comentariu pe această temă. „Tot ce s-a recuperat a fost dus la Combinatul Fondului Plastic, unde artiştii au primit un spaţiu pentru atelier“, spune Marilena Dumitriu, şefa de cabinet a lui Zamfirescu. Spaţiul de la combinat, o hală cu geamuri sparte, este cu totul impropriu amenajării unui atelier, īntrucīt nu există racorduri la utilităţi. Nefolosite, presele şi plăcile recuperate au īnceput să ruginească.
Costea vrea 1.050.000 de euro pentru fostul atelier
Mihai Costea, unul dintre cei care au cumpărat imobilul din Speranţei 15, este celebrul avocat al fraţilor Cămătaru, reţinut īn urmă cu două luni de Parchetul de pe līngă Curtea de Apel pentru īnşelăciune, fals şi alte infracţiuni, fapte ce au dus la retrocedarea ilegală a 3 imobile din centrul Bucureştiului, unul dintre ele fiind fostul atelier de gravură. După ce īn apărarea lui Costea au sărit mai mulţi avocaţi, īn frunte cu decanul Baroului Bucureşti, Cristian Iordănescu, avocatul interlopilor a fost eliberat. El va fi judecat, īn continuare, īn stare de libertate. Surprins de reporterul „Cotidianul“ īn timp ce trata cu un agent imobiliar, Eugen Scarlat, partenerul avocatului Costea, a recunoscut că īncearcă să vīndă imobilul din Speranţei 15. „Din păcate, īn extrasul de carte funciară există interdicţia de a vinde“, spune cu nonşalanţă Scarlat. El a negat orice legătură cu vandalizarea atelierului. Mizīnd pe suprafaţa totală de 576 de metri pătraţi şi pe zona centrală īn care se află fostul atelier de gravură, proprietarii au lansat ca preţ de pornire 1.050.000 de euro. „Nebun nu este cel care cere, ci acela care dă“, justifică Eugen Scarlat.
„Punte de legătură cu Occidentul“
De peste 3 decenii, Speranţei nr. 15 a fost loc de pelerinaj pentru zeci de artişti din toată ţara. Locaţia a fost īnchiriată, īn 1972, de la Primăria Bucureşti, Uniunea Artiştilor Plastici investind colosala - la acea vreme - sumă de 400.000 de lei īn consolidarea şi amenajarea clădirii, īn care a funcţionat inclusiv o galerie permanentă de artă. „Īn acest loc, īn anii ’80, aveau loc evenimente cu totul atipice pentru perioada comunistă. Vizitat de diplomaţi şi artişti străini, reprezenta o punte de legătură cu Occidentul“, spune pictorul Ştefan Cīlţia.
Jaf de proporţii īn lumea artelor plastice: Sute de lucrări de artă transformate īn fier vechi
Existenţa zecilor de artişti care lucrau īn atelierul de gravură din strada Speranţei nr. 15 a fost dată peste cap, la īnceputul acestui an. O avere inestimabilă, reprezentată de obiecte de artă sau piese de muzeu - prese şi plăci de gravură, pietre litografice şi dălţi -, a fost furată īn urma unor spargeri succesive şi vīndută apoi la fier vechi. Hoţii s-au ales cu contravaloarea unei tone de fier vechi: circa două milioane de lei... Şocul resimţit a fost atīt de puternic, īncīt unii artişti s-au īmbolnăvit grav, īnregistrīndu-se chiar un caz de paralizie.
Atelier „subtilizat“ de avocatul Cămătarilor
Artiştii susţin că spargerile au fost orchestrate de avocatul clanului Cămătarilor, Mihai Costea. Īmpreună cu alte două persoane, Nicolae Botea şi Eugen Scarlat, Costea a devenit proprietarul imobilului, īn urma unei fraude judiciare, anchetată acum de procurori. Pentru a-i determina să evacueze atelierul, avocatul a pornit o luptă de gherilă cu artiştii, după cum spun aceştia, punctată de injurii şi ameninţări. Īn cele din urmă, după repetatele vandalizări din lunile martie şi aprilie 2004, artiştii au cedat, ajungīnd īn stradă, iar Costea şi partenerii săi s-au instalat ca proprietari „cu acte īn regulă“.
O dramă pentru cultura europeană
Din relatările vecinilor imobilului, cei care au devastat fostul atelier de gravură erau, īn majoritate, copii rromi. Sistematic, aceştia au scos din strada Speranţei 15 prese şi plăci de gravură, pe care le-au vīndut apoi cu 2.000 de lei kilogramul la fier vechi. Asta, īn condiţiile īn care doar valoarea preselor este estimată la peste 100.000 de euro.
„Erau piese foarte rare, unele chiar de muzeu. Ce s-a īntīmplat acolo a fost o jefuială nemaipomenită“, īşi exprimă indignarea celebrul grafician Marcel Chirnoagă. La fel de categoric īn privinţa valorii preselor şi plăcilor de gravură s-a exprimat criticul de artă Radu Ionescu. 107 kg de piese de artă sau de muzeu au fost recuperate de la un centru de colectare a fierului vechi situat chiar īn apropierea atelierului. Cantităţi mai mici au fost găsite la un centru din zona Berceni. Īn total, artiştii apreciază că s-a reconstituit, astfel, doar a zecea parte din ce s-a jefuit. „E ca şi cum ar veni acum cineva şi ar desfiinţa Opera“, spune revoltat pictorul Ştefan Cīlţia. Unii dintre artişti, cum sīnt Cornelia Daneţ, Ana-Maria Smigelschi şi Ileana Micodin, şi-au pierdut nu doar locul īn care creau, ci şi aproape toate lucrările, pe care, neavīnd condiţii speciale de depozitare acasă, le ţineau īn atelier. Pentru Cornelia Daneţ şocul a fost atīt de mare, īncīt a paralizat.
Fieruţă şi Patriţa, ţapii ispăşitori
Pentru actul de vandalism au fost arestaţi Marin Fieruţă şi Patriţa Constantin, doi adulţi ce-i īnsoţeau pe copiii rromi la furat. Artiştii consideră că responsabilitatea morală a jafului se īmparte īntre Uniunea Artiştilor Plastici (UAP), Costea, şi Poliţie. UAP nu a angajat o firmă de pază la timpul potrivit. Iar, de la evacuare, nu a găsit altă locaţie potrivită pentru artişti. Zamfir Dumitrescu, preşedintele UAP, refuză orice comentariu pe această temă. „Tot ce s-a recuperat a fost dus la Combinatul Fondului Plastic, unde artiştii au primit un spaţiu pentru atelier“, spune Marilena Dumitriu, şefa de cabinet a lui Zamfirescu. Spaţiul de la combinat, o hală cu geamuri sparte, este cu totul impropriu amenajării unui atelier, īntrucīt nu există racorduri la utilităţi. Nefolosite, presele şi plăcile recuperate au īnceput să ruginească.
Costea vrea 1.050.000 de euro pentru fostul atelier
Mihai Costea, unul dintre cei care au cumpărat imobilul din Speranţei 15, este celebrul avocat al fraţilor Cămătaru, reţinut īn urmă cu două luni de Parchetul de pe līngă Curtea de Apel pentru īnşelăciune, fals şi alte infracţiuni, fapte ce au dus la retrocedarea ilegală a 3 imobile din centrul Bucureştiului, unul dintre ele fiind fostul atelier de gravură. După ce īn apărarea lui Costea au sărit mai mulţi avocaţi, īn frunte cu decanul Baroului Bucureşti, Cristian Iordănescu, avocatul interlopilor a fost eliberat. El va fi judecat, īn continuare, īn stare de libertate. Surprins de reporterul „Cotidianul“ īn timp ce trata cu un agent imobiliar, Eugen Scarlat, partenerul avocatului Costea, a recunoscut că īncearcă să vīndă imobilul din Speranţei 15. „Din păcate, īn extrasul de carte funciară există interdicţia de a vinde“, spune cu nonşalanţă Scarlat. El a negat orice legătură cu vandalizarea atelierului. Mizīnd pe suprafaţa totală de 576 de metri pătraţi şi pe zona centrală īn care se află fostul atelier de gravură, proprietarii au lansat ca preţ de pornire 1.050.000 de euro. „Nebun nu este cel care cere, ci acela care dă“, justifică Eugen Scarlat.
„Punte de legătură cu Occidentul“
De peste 3 decenii, Speranţei nr. 15 a fost loc de pelerinaj pentru zeci de artişti din toată ţara. Locaţia a fost īnchiriată, īn 1972, de la Primăria Bucureşti, Uniunea Artiştilor Plastici investind colosala - la acea vreme - sumă de 400.000 de lei īn consolidarea şi amenajarea clădirii, īn care a funcţionat inclusiv o galerie permanentă de artă. „Īn acest loc, īn anii ’80, aveau loc evenimente cu totul atipice pentru perioada comunistă. Vizitat de diplomaţi şi artişti străini, reprezenta o punte de legătură cu Occidentul“, spune pictorul Ştefan Cīlţia.