Franklin
24th June 2010, 09:46
România se confruntă cu o gravă criză economică, care nu este determinată de criza financiară internațională, ci de cauze interne. Ea este determinată de așa-zisa privatizare. Prin această „privatizare”, cea mai mare parte a capitalului românesc a trecut, pe nimic, în proprietatea străinilor.
Din această cauză, banii reprezentând fondul de amortizare și cea mai mare parte a profiturilor nu au mai fost investiți pentru reînoirea și sporirea capitalului – echipamente, mașini, fabrici, uzine etc – ci au fost transformați în bunuri de consum de lux, sau transferați în afara țării.
În prezent, capitalul românesc este uzat, învechit, neproductiv, necompetitiv. Din cauza asta se restrânge producția, se reduc locurile de muncă, se reduc salariile în sectorul productiv.
Toate vor continua să se reducă, dacă nu oprim hemoragia. Din această criză economică nu se poate ieși decât prin măsurile radicale propuse prin PROIECTUL PENTRU ROMÂNIA, cunoscut și sub denumirea de LEGEA COJOCARU, adică prin despăgubirea românilor pentru capitalul de care au fost deposedați prin Legea 15/1990 și utilizarea acestor despăgubiri pentru realizarea unui amplu program de investiții, de peste 400 miliarde de euro, în următorii 10 ani.
România se confruntă cu o gravă criză bugetară, care nu este determinată nici de criza economică internă, nici de criza financiară internațională, ci de incompetența, iresponsabilitatea și lăcomia guvernanților. Iată, ce spun cifrele (A se vedea și datele din tabelul nr. 16, anexat).
La începutul anului 2009, România avea o datorie publică de 20 miliarde de euro (Anu se confunda cu datoria externă, care, în prezent, este de aproape 80 miliarde de euro). În cursul anului 2009, la bugetul național s-au colectat venituri în valoare de 37 miliarde euro, dar s-au făcut cheltuili în valoare de 47 miliarde de euro.
Deficitul (diferența între cheltuieli și venituri), de 10 miliarde de euro, s-a acoperit prin noi împrumuturi, în valoare totală de 10 miliarde de euro. Astfel că, la începutul anului 2010, datoria publică a ajuns la 30 miliarde de euro, iar serviciul acestei datorii, în anul 2010, este de 10 miliarde de euro. Din această sumă, 8,2 miliarde sunt rate, restul, de 1,8 miliarde, reprezintă dobânzi.
FMI-ul, care a acordat cea mai mare parte din cele 10 miliarde împrumutate anul trecut, pune condiția ca, în acest an, 2010, deficitul să nu fie mai mare de 6,8% din PIB, adică să nu fie mai mare de 8,2 miliarde de euro (la un PIB estimat de 120 miliarde de euro). Asta înseamnă că, în acest an, Guvernul României nu se mai poate împrumuta decât cu suma de 8,2 miliarde de euro. Exact, ratele la împrumuturi.
Ceea ce face ca, la sfârșiul acestui an, să avem, din nou, aceiași datorie publică, de 30 miliarde de euro, pentru care, la anul, în 2011, va trebui să plătim, din nou, un serviciu de 10 miliarde de euro.
În anul 2009, cheltuielile bugetului național, în valoare totală de 47 miliarde de euro, s-au compus din: 26 miliarde euro pentru salarii, pensii și ajutoare sociale; 18 miliarde de euro pentru achiziții de bunuri și servicii și 3 miliarde euro pentru serviciul datoriei publice (rate plus dobânzi). Se observă că, valoarea veniturilor, de 37 miliarde de euro, a fost mult mai mare decât valoarea salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale, de 26 miliarde de euro.
Deci, nu pentru salarii și pensii a împrumutat Guvernul cele 10 miliarde de anul trecut, ci pentru a avea la dispoziție 18 miliarde de euro pentru achiziții de bunuri și servicii, “pușculița” de unde se sifonează banii pentru firmele căpușe ale guvernanților. Dacă ar fi fost competent și responsabil, anul trecut, Guvernul Boc ar fi trebuit să se mulțumească cu o „pușculiță” de 8 miliarde, adică să nu fi împrumutat nici un euro.
În acest fel, în anul acesta, 2010, serviciul datoriei publice ar fi fost, ca și anul trecut, de 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că ar fi fost bani suficienți și pentru salarii, pensii, ajutoare sociale și pentru achiziții de bunuri și servicii. Nu am fi avut nici o criză bugetară.
În trimestrul I al acestui an, 2010, veniturile bugetului au fost de 9,1 miliarde de euro, iar cheltuilile de 11,4 miliarde de euro, fiind compuse din:
a) 7,1 miliarde pentru salarii, pensii și ajutoare sociale;
b) 0,5 miliarde pentru serviciul datoriei publice ;
c) 3,8 miliarde pentru achiziții de bunuri și servicii.
Deficitul, de 2,3 miliarde de euro, s-a acoperit, evident, cu noi împrumuturi. Se observă că, și în acest trimestru, veniturile au fost mai mari decât salariile, pensiile și ajutoarele sociale. Noul împrumut, de 2,3 miliarde de euro, nu s-a făcut pentru salarii și pensii, ci tot pentru „pușculiță”.
Pentru intregul an 2010, se prognozează venituri bugetare de 36, 4 miliarde de euro. Condiția cerută de FMI este ca deficitul să nu fie mai mare de 8,2 miliarde de euro. Asta înseamnă că cheltuielile să fie de maximum 44,6 miliarde de euro (36,4+8,2). Serviciul datoriei este de 10 miliarde de euro.
Mai rămân 34,6 miliarde, care trebuie împărțite între salarii, pensii și ajutoare sociale, pe de o parte, și achiziții, pe de altă parte. Dacă ținem seama că, în trimestrul I al anului, salariile, pansiile și ajutoarelor sociale au foast de 7,1 miliarde, rezultă că, pe tot anul 2010, aceste cheltuieli s-ar ridica la 28,4 miliarde de euro.
Pentru achiziții mai rămân 6,2 miliarde de euro. Din aceștia, numai în trimestrul I, s-au cheltuit 3,8 miliarde de euro. Mai rămân 2,4 miliarde de euro, pentru 3 trimestre. Cu siguranță, cele 2,4 miliarde de euro au fost, deja, cheltuite, până în prezent, adică până la sfârșitul trimestrului II. În acești bani intră, printre altele, și medicamentele. Iată că, Guvernul Boc, prin împrumutul de 10 miliarde de anul trecut, a pus în pericol siguranța sănătății, deci viața a milioane de români.
Prin reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor și cu 15% a pensiilor și ajutoarelor sociale, în semestrul II al acestui an, 2010, se face o „economie” de 2,7 miliarde de euro. Acestea se duc, automat, la achiziții, care cresc de la 6,2 la 8,9 miliarde de euro. Dar nu pentru medicamente, ci pentru „borduri”. Atentatul la siguranța vieții românilor rămâne, deoarece, reducerea, salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale va avea același efect cu reducerea cheltuielilor bugetare pentru medicamente, adică moartea cu zile a milioane de români.
România dispune, în acest moment, de o rezervă internațională de 35 miliarde de euro. Pentru a rezolva criza bugetară din acest an, putem lua cele 2,7 miliarde de euro de la rezervă, lăsăm neschimbate salariile, pensiile și ajutoarele sociale și cheltuim cele 2,7 miliarde exclusiv pentru bunuri și servicii de care depinde siguranța națională, viața românilor.
Între timp, până la sfârșitul anului, un guvern competent și responsabil, trebuie să se angajeze să reducă numărul de salariați din sectorul bugetar, să reducă salariile bugetare nesimțite, ca și pensiile nesimțite. Să reducă și scurgerile pentru spagă din „pușculița” pentru achiziții de bunuri și servicii.
Pentru anul 2011 și următorii, singura soluție pentru ieșirea României din criza bugetară, ca și din criza economică, o reprezintă LAGEA COJOCARU. Prin aplicarea acestei legi, în anul 2011, am putea colecta la Fondul Național de Despăgubiri și Investiții (FNDI), 24-25 miliarde de euro.
Din acestă sumă, am putea sacrifica 10-12 miliarde pentru a finanța serviciul datoriei publice, astfel încât, în cel mult 3 ani, să scăpăm de datoria publică și să nu mai permitem guvernanților să mai facă împrumuturi. Statul român trebuie să funcționeze cu veniturile colectate din taxe și impozite. Nici un leu în plus. Acesta este, de fapt, statul po****r, competent și responsabil, propus prin PROIECTUL PENTRU ROMÂNIA.
Având în vedere cele de mai sus, propunem adoptarea proiectului de lege privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, pe care îl anexăm.
București, 14 iunie 2010
Senator Ioan Ghișe,
(Cu acordul Domnului Constantin Cojocaru, doctor în economie, autorul proiectului de lege)
Rezerva valutara (I)
1. Dupa ce m-a ascultat cu atentie si a studiat materialul documentar pus la dispozitie, senatorul Ioan Ghise s-a convins de justetea LEGII COJOCARU si a proiectului de lege privind rectificarea bugetului pe acest an si a inregistrat cele doua proiecte de lege la Senatul Romaniei, ca initiative legislative ale sale, precizand, la fiecare, ca initiativa s-a facut “cu acordul Domnului Constantin Cojocaru, doctor in economie, autorul proiectului”.
Va rog sa cititi cele doua initiative legislative, ca si expunerile de motive la cele doua legi. Exista si oameni corecti in aceasta tara. Care vor sa faca bine, fara a-si insusi munca altora.
2. Senatorul Ioan Ghise sustine cu hotarare si convingere cele doua proiecte de legi, la mai multe televiziuni. Sa vedem cat va fi lasat sa vorbeasca.
3. Proiectul de lege privind rectificarea bugetului prevede majorarea cu 3 miliarde de euro a veniturilor bugetului, prin reducerea, cu aceiasi suma, a rezervei valutare a Romaniei. Prin aceasta majorare de venituri ar deveni posibila respectarea conditiei pusa de FMI, aceea ca Romania sa aiba un deficit bugetar de cel mult 6,8% din PIB, FARA REDUCEREA salariilor, pensiilor si ajutoarelor sociale. In valoare absoluta, 6,8% din PIB, inseamna un deficit de maxim 8,2 miliade de euro. Acest deficit urmand sa fie acoperit cu un nou imprumut, de 8,2 miliarde de euro.
Asta este, de fapt, conditia pusa de FMI: nu va imprumutati mai mult de 8,2 miliarde de euro, fiinca nu puteti sa-i mai dati inapoi. Este treaba voastra cum va descurcati, dar, in acest an, nu va imprumutati mai mult de 8,2 miliarde de euro (Vezi si tabelul 16, rubrica “Tabele”).
4. Iata, cum s-a ajuns la masura criminala de reducere a salariilor si pensiilor. Veniturile bugetului national pe acest an sunt prognozate la 36,4 miliarde de euro. Conform conditiei pusa de FMI, cheltuielile bugetului nu pot fi mai mari de 44,6 miliarde de euro (36,4, venituri, plus 8,2, deficit, adica imprumuturi. Aceste 44,6 miliarde de euro trebuie impartite in trei mari parti: a) salarii, pensii si ajutoare sociale; b) serviciul datoriei publice si c) achizitii de bunuri si servicii, “pusculita”, din care se sifoneaza miliardele in conturile firmelor capuse.
5. In primul trimestru din acest an, salariile, pensiile si ajutoarelor sociale au fost egale cu suma de 7,1 miliarde de euro. Pe 4 trimestre, asta inseamna 28,4 miliarde de euro. Se observa ca totalul veniturilor bugetului (36,4 miliarde) este mult mai mare decat totatul salariilor, pensiilor si ajutoarelor sociale. Nu pentru plata salariilor si pensiilor trebuie sa imprumutam cele 8,2 miliarde de euro, ci pentru celelalte cheltuieli; serviciul datoriei si “pusculita”.
6. Anul acesta, serviciul datoriei publice este de 10,0 miliarde de euro. Anul trecut, a fost de 2,5 miliarde de euro. Anul acesta este de 10,0 miliarde deoarece, anul trecut, Guvernul Boc s-a imprumutat 10 miliarde de euro, toate utilizate pentru “pusculita’, care a fost de 18 miliarde de euro. Putea sa fie numai de 8 miliarde, adica sa nu fi facut nici un imprumut. Anul acesta am fi avut un serviciu al datoriei de 2,5 miliarde de euro.
7.Daca din cele 44,6 miliarde (total cheltuieli), scadem salariile si pensiile (28,4 miliarde) si serviciul datoriei (10 miliarde), pentru “pusculita” mai ramane diferenta, adica 6,2 miliarde de euro. In primul trimestru, la “pusculita au intrat, deja, 3,8 miliarde de euro. Mai raman 2,4 milirde de euro. Pentru 3 trimestre.
Aici intra, printre altele, si cheltuielile pentru medicamente. Pericol pentru siguranta nationala. Daca anul trecut Guvernul Boc nu ar fi imprumutat cele 10 miliarde, anul acesta, la “pusculita” am fi avut 13,7 miliarde de euro (6,2 +7,5). Nici o criza, nici un pericol pentru siguranta nationala.
Altfel spus, criza bugetara a satului roman n-are nici in clin nici in maneca cu “criza financiara internationala” ci cu incompetenta, iresponsabiliatea si lacomia Guvernului Boc, care nu ar trebui sa astepte sa fie demis cu motiuni de cenzura. Ar trebui sa-si dea demisia de onoare.
8. Prin reducerea cu 25% a salariilor si cu 15% a pensiilor si ajutoarelor sociale, anul acesta, se face o economie de 2,7 miliarde de euro, care se adauga la cele 6,2 miliarde, cate au mai ramas pentru “pusculita”.
Eu am propus sa nu se reduca salariile si pensiile, ci sa se preia cele 2,7-3 miliarde de la rezerva valutara.
Banii din rezerva valutara a Romaniei sunt banii poporului roman, stransi pentru “zile negre”, pentru situatii de urganta, cum este aceea de acum. Situatiie in care am fost adusi nu de catre Dumnezeu si nici de “criza financiara internationala”, ci de statul roman, mai exact de Guvernul Boc, componenta a statului roman.
Cinic si trivial, ca de obicei, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, referindu-se la aceasta propunere, se intreaba “cum sa se plateasca cu rezerva valutara pensiile”. Noi nu am propus sa se plateasca pensiile cu bani de la rezerva valutara. Am propus sa nu se reduca salariile si pensiile pentru a se plati datoria publica, ci sa se plateasca aceasta datorie publica cu bani de la rezerva. Ceea ce este cu totul altceva.
Incercand sa semene confuzie in randul romanilor, domnul Isarescu merge mai departe si ne spune ca “nu exista posibilitati tehnice pentru a face acest lucru”, adica pentru a plati datoria publica cu bani de la rezerva. Zice domnia sa, in termeni academici: “sa-i vindem (este vorba de euroi) pe piata valutara. In clipa aceea se apreciaza leul, sufera exportatorii”. Ati vazut, care este temerea dlui academician.
Se apreciaza moneda nationala. Sufera exportatorii. Iata de ce au saracit nemtii si japonezii. Pentru ca marca si yenul s-au apreciat in draci si si-au bagat in suferinta exportatorii. Halal!
C Cojocaru
Rezerva valutara (II)
Se intetesc atacurile impotriva proiectului de lege prin care am putea rezolva criza bugetara fara reducerea salariilor, pensiilor si ajutoarelor sociale.
1. A fost, mai intai, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, care a incercat sa creeze confuzie in randul romanilor spunand ca proiectul in cauza propune folosirea rezervei valutare ‘pentru plata pensiilor”. Ori, proiectul inresgistrat la Senat de domnul senator Ioan Ghise, prevede folosirea unei mici parti din rezerva (3 miliarde din 35 de miliarde) nu pentru “plata pensiilor”, ci pentru plata unei parti din serviciul datoriei publice (3 miliarde din 10 miliarde), astfel incat sa nu mai fie nevoie sa obtinem cele 2,7-3 miliarde de euro din reducerea salariilor si pensiilor.
2. Tot Mugur Isarescu ne spune ca nu sunt “posibilitati tehnice” prin care sa poata fi folositi banii de la rezerva. Ca ar trebui sa schimbam euroii pe lei si ca asta ar duce la aprecierea leului, ceea ce ar descuraja exportatorii. Oare de ce le-o mege bine exportatorilor ale caror monezi nationale se apreciaza?
3. Ieri seara, la Realitatea TV , un oarecare domn Parvu, reprezentat al “oamenilor de afaceri”, a sarit la beregata domnului senator Ghise, urland ca proiectul propus este “pupulist”. Si ar fi pupulist din doua motive:
a) Banca Centrala Europeana nu va APROBA, niciodata, o astfel de propunere si
b) Nu se poate folosi rezerva deoarece banii de la rezerva sunt ai bancilor comerciale.
Doua minciuni cat roata carului. Din pacate, nici unul din cei prezenti nu l-a pus la punct.
4. Pe acest site, este publicat, la rubrica “Documente”, Tratatul de la Lisabona, Costitutia Uniunii Europene. Oricine vrea, poate sa citeasca si sa constate ca nici una din institutiile UE nu are competenta de a hotari asupra modului de utilizare a resurselor financiare ale statelor membre. Numai statele membre au aceasta competenta.
5. Este adevarat ca BNR s-a imprumutat si de la bancile comerciale, prin asa-zisele “rezerve minime obligatorii”, dar acestea reprezinta numai o parte din sursele de finantare ale rezervei internationale ale Romaniei. O mare parte a rezervei a fost constituita prin cresterea cantitatii de lei in circulatie, cu care s-au cumparat banii, in valuta, depusi in rezerva. Romanii au platit acesti bani suportand cresterile de preturi, inflatia. Acesti bani sunt ai romanilor si romanii au dreptul sa faca ce vor cu banii lor.
6. Cititorii mei isi amintesc iesirile la rampa ale cozilor de topor care ne spuneau ca UE ne cere sa “privatizam”, adica sa vindem pe nimic PETROM-ul, BCR-ul etc. Ca altfel nu intram in UE.
Aceiasi placa si la domnul Parvu, si cati vor mai apare.
C Cojocaru
1.Scopul nostru final consta in adoptarea si aplicarea LEGII COJOCARU. Pentru asta au semnat cei un milion de romani si pentru asta vor semna si ceilalti 16 milioane atunci cand vor lua cunostinta despre acest proiect.
2. Cum bine stiti, in acest moment, toate massmedia romanesti au instituit un embargou total asupra proiectului si autorului sau. Inclusiv OTV.
In aceste conditii, suntem obligati sa folosim toate mijloacele si caile permise de lege pentru a mentine proiectul in atentia opiniei publice si pentru a face pasi inainte pe drumul care duce la ADOPTAREA SI APLICAREA proiectului.
3. Indiferent de cai si mijloace, proiectul trebuia sa ajunga la Parlamentul Romaniei. Cu sau fara referendum. Iata ca, datorita gestului curajos al unui senator al Romaniei, proiectul este inregistrat, LEGAL SI CONSTITUTIONAL, la Parlamentul Romaniei.
4. Scopul initial al actiunii de strangere de semnaturi a fost tocmai acesta. Sa obtinem inregistrarea proiectului la Parlament, fie printr-o initiativa cetateneasca, fie pri referendum organizat de Presedinte. Presedintele si-a exprimat, deja, pozitia fata de proiect (vezi raspunsul pe care l-a vdat la cererea mea din 20.05.2010 – publicat pe acest site, la rubrica Apeluri).
5. Problema noastra imediata este sa determinam OTV sa ne predea semnaturile pentru a le prezenta la Senatul Romaniei cu scopul sustinerii luarii in dezbatere a proiectului de lege depus acolo.
In acest scop, voi inainta astazi o cerere catre OTV.
6. Deci, hotararea noastra este neschimbata: adoptarea si aplicarea legii.
Constantin Cojocaru
Platforma de studiu si dezbateri a proiectului pentru Romania-Dr. Constantin COJOCARU : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
Varianta COJOCARU,site autor : http://www.variantacojocaru.ro/
Situația României: criza identitară, politică, socială, economică :
http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=228
Neliniștea Generalilor-Nicolae DURAC :
http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=156
Din această cauză, banii reprezentând fondul de amortizare și cea mai mare parte a profiturilor nu au mai fost investiți pentru reînoirea și sporirea capitalului – echipamente, mașini, fabrici, uzine etc – ci au fost transformați în bunuri de consum de lux, sau transferați în afara țării.
În prezent, capitalul românesc este uzat, învechit, neproductiv, necompetitiv. Din cauza asta se restrânge producția, se reduc locurile de muncă, se reduc salariile în sectorul productiv.
Toate vor continua să se reducă, dacă nu oprim hemoragia. Din această criză economică nu se poate ieși decât prin măsurile radicale propuse prin PROIECTUL PENTRU ROMÂNIA, cunoscut și sub denumirea de LEGEA COJOCARU, adică prin despăgubirea românilor pentru capitalul de care au fost deposedați prin Legea 15/1990 și utilizarea acestor despăgubiri pentru realizarea unui amplu program de investiții, de peste 400 miliarde de euro, în următorii 10 ani.
România se confruntă cu o gravă criză bugetară, care nu este determinată nici de criza economică internă, nici de criza financiară internațională, ci de incompetența, iresponsabilitatea și lăcomia guvernanților. Iată, ce spun cifrele (A se vedea și datele din tabelul nr. 16, anexat).
La începutul anului 2009, România avea o datorie publică de 20 miliarde de euro (Anu se confunda cu datoria externă, care, în prezent, este de aproape 80 miliarde de euro). În cursul anului 2009, la bugetul național s-au colectat venituri în valoare de 37 miliarde euro, dar s-au făcut cheltuili în valoare de 47 miliarde de euro.
Deficitul (diferența între cheltuieli și venituri), de 10 miliarde de euro, s-a acoperit prin noi împrumuturi, în valoare totală de 10 miliarde de euro. Astfel că, la începutul anului 2010, datoria publică a ajuns la 30 miliarde de euro, iar serviciul acestei datorii, în anul 2010, este de 10 miliarde de euro. Din această sumă, 8,2 miliarde sunt rate, restul, de 1,8 miliarde, reprezintă dobânzi.
FMI-ul, care a acordat cea mai mare parte din cele 10 miliarde împrumutate anul trecut, pune condiția ca, în acest an, 2010, deficitul să nu fie mai mare de 6,8% din PIB, adică să nu fie mai mare de 8,2 miliarde de euro (la un PIB estimat de 120 miliarde de euro). Asta înseamnă că, în acest an, Guvernul României nu se mai poate împrumuta decât cu suma de 8,2 miliarde de euro. Exact, ratele la împrumuturi.
Ceea ce face ca, la sfârșiul acestui an, să avem, din nou, aceiași datorie publică, de 30 miliarde de euro, pentru care, la anul, în 2011, va trebui să plătim, din nou, un serviciu de 10 miliarde de euro.
În anul 2009, cheltuielile bugetului național, în valoare totală de 47 miliarde de euro, s-au compus din: 26 miliarde euro pentru salarii, pensii și ajutoare sociale; 18 miliarde de euro pentru achiziții de bunuri și servicii și 3 miliarde euro pentru serviciul datoriei publice (rate plus dobânzi). Se observă că, valoarea veniturilor, de 37 miliarde de euro, a fost mult mai mare decât valoarea salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale, de 26 miliarde de euro.
Deci, nu pentru salarii și pensii a împrumutat Guvernul cele 10 miliarde de anul trecut, ci pentru a avea la dispoziție 18 miliarde de euro pentru achiziții de bunuri și servicii, “pușculița” de unde se sifonează banii pentru firmele căpușe ale guvernanților. Dacă ar fi fost competent și responsabil, anul trecut, Guvernul Boc ar fi trebuit să se mulțumească cu o „pușculiță” de 8 miliarde, adică să nu fi împrumutat nici un euro.
În acest fel, în anul acesta, 2010, serviciul datoriei publice ar fi fost, ca și anul trecut, de 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că ar fi fost bani suficienți și pentru salarii, pensii, ajutoare sociale și pentru achiziții de bunuri și servicii. Nu am fi avut nici o criză bugetară.
În trimestrul I al acestui an, 2010, veniturile bugetului au fost de 9,1 miliarde de euro, iar cheltuilile de 11,4 miliarde de euro, fiind compuse din:
a) 7,1 miliarde pentru salarii, pensii și ajutoare sociale;
b) 0,5 miliarde pentru serviciul datoriei publice ;
c) 3,8 miliarde pentru achiziții de bunuri și servicii.
Deficitul, de 2,3 miliarde de euro, s-a acoperit, evident, cu noi împrumuturi. Se observă că, și în acest trimestru, veniturile au fost mai mari decât salariile, pensiile și ajutoarele sociale. Noul împrumut, de 2,3 miliarde de euro, nu s-a făcut pentru salarii și pensii, ci tot pentru „pușculiță”.
Pentru intregul an 2010, se prognozează venituri bugetare de 36, 4 miliarde de euro. Condiția cerută de FMI este ca deficitul să nu fie mai mare de 8,2 miliarde de euro. Asta înseamnă că cheltuielile să fie de maximum 44,6 miliarde de euro (36,4+8,2). Serviciul datoriei este de 10 miliarde de euro.
Mai rămân 34,6 miliarde, care trebuie împărțite între salarii, pensii și ajutoare sociale, pe de o parte, și achiziții, pe de altă parte. Dacă ținem seama că, în trimestrul I al anului, salariile, pansiile și ajutoarelor sociale au foast de 7,1 miliarde, rezultă că, pe tot anul 2010, aceste cheltuieli s-ar ridica la 28,4 miliarde de euro.
Pentru achiziții mai rămân 6,2 miliarde de euro. Din aceștia, numai în trimestrul I, s-au cheltuit 3,8 miliarde de euro. Mai rămân 2,4 miliarde de euro, pentru 3 trimestre. Cu siguranță, cele 2,4 miliarde de euro au fost, deja, cheltuite, până în prezent, adică până la sfârșitul trimestrului II. În acești bani intră, printre altele, și medicamentele. Iată că, Guvernul Boc, prin împrumutul de 10 miliarde de anul trecut, a pus în pericol siguranța sănătății, deci viața a milioane de români.
Prin reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor și cu 15% a pensiilor și ajutoarelor sociale, în semestrul II al acestui an, 2010, se face o „economie” de 2,7 miliarde de euro. Acestea se duc, automat, la achiziții, care cresc de la 6,2 la 8,9 miliarde de euro. Dar nu pentru medicamente, ci pentru „borduri”. Atentatul la siguranța vieții românilor rămâne, deoarece, reducerea, salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale va avea același efect cu reducerea cheltuielilor bugetare pentru medicamente, adică moartea cu zile a milioane de români.
România dispune, în acest moment, de o rezervă internațională de 35 miliarde de euro. Pentru a rezolva criza bugetară din acest an, putem lua cele 2,7 miliarde de euro de la rezervă, lăsăm neschimbate salariile, pensiile și ajutoarele sociale și cheltuim cele 2,7 miliarde exclusiv pentru bunuri și servicii de care depinde siguranța națională, viața românilor.
Între timp, până la sfârșitul anului, un guvern competent și responsabil, trebuie să se angajeze să reducă numărul de salariați din sectorul bugetar, să reducă salariile bugetare nesimțite, ca și pensiile nesimțite. Să reducă și scurgerile pentru spagă din „pușculița” pentru achiziții de bunuri și servicii.
Pentru anul 2011 și următorii, singura soluție pentru ieșirea României din criza bugetară, ca și din criza economică, o reprezintă LAGEA COJOCARU. Prin aplicarea acestei legi, în anul 2011, am putea colecta la Fondul Național de Despăgubiri și Investiții (FNDI), 24-25 miliarde de euro.
Din acestă sumă, am putea sacrifica 10-12 miliarde pentru a finanța serviciul datoriei publice, astfel încât, în cel mult 3 ani, să scăpăm de datoria publică și să nu mai permitem guvernanților să mai facă împrumuturi. Statul român trebuie să funcționeze cu veniturile colectate din taxe și impozite. Nici un leu în plus. Acesta este, de fapt, statul po****r, competent și responsabil, propus prin PROIECTUL PENTRU ROMÂNIA.
Având în vedere cele de mai sus, propunem adoptarea proiectului de lege privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, pe care îl anexăm.
București, 14 iunie 2010
Senator Ioan Ghișe,
(Cu acordul Domnului Constantin Cojocaru, doctor în economie, autorul proiectului de lege)
Rezerva valutara (I)
1. Dupa ce m-a ascultat cu atentie si a studiat materialul documentar pus la dispozitie, senatorul Ioan Ghise s-a convins de justetea LEGII COJOCARU si a proiectului de lege privind rectificarea bugetului pe acest an si a inregistrat cele doua proiecte de lege la Senatul Romaniei, ca initiative legislative ale sale, precizand, la fiecare, ca initiativa s-a facut “cu acordul Domnului Constantin Cojocaru, doctor in economie, autorul proiectului”.
Va rog sa cititi cele doua initiative legislative, ca si expunerile de motive la cele doua legi. Exista si oameni corecti in aceasta tara. Care vor sa faca bine, fara a-si insusi munca altora.
2. Senatorul Ioan Ghise sustine cu hotarare si convingere cele doua proiecte de legi, la mai multe televiziuni. Sa vedem cat va fi lasat sa vorbeasca.
3. Proiectul de lege privind rectificarea bugetului prevede majorarea cu 3 miliarde de euro a veniturilor bugetului, prin reducerea, cu aceiasi suma, a rezervei valutare a Romaniei. Prin aceasta majorare de venituri ar deveni posibila respectarea conditiei pusa de FMI, aceea ca Romania sa aiba un deficit bugetar de cel mult 6,8% din PIB, FARA REDUCEREA salariilor, pensiilor si ajutoarelor sociale. In valoare absoluta, 6,8% din PIB, inseamna un deficit de maxim 8,2 miliade de euro. Acest deficit urmand sa fie acoperit cu un nou imprumut, de 8,2 miliarde de euro.
Asta este, de fapt, conditia pusa de FMI: nu va imprumutati mai mult de 8,2 miliarde de euro, fiinca nu puteti sa-i mai dati inapoi. Este treaba voastra cum va descurcati, dar, in acest an, nu va imprumutati mai mult de 8,2 miliarde de euro (Vezi si tabelul 16, rubrica “Tabele”).
4. Iata, cum s-a ajuns la masura criminala de reducere a salariilor si pensiilor. Veniturile bugetului national pe acest an sunt prognozate la 36,4 miliarde de euro. Conform conditiei pusa de FMI, cheltuielile bugetului nu pot fi mai mari de 44,6 miliarde de euro (36,4, venituri, plus 8,2, deficit, adica imprumuturi. Aceste 44,6 miliarde de euro trebuie impartite in trei mari parti: a) salarii, pensii si ajutoare sociale; b) serviciul datoriei publice si c) achizitii de bunuri si servicii, “pusculita”, din care se sifoneaza miliardele in conturile firmelor capuse.
5. In primul trimestru din acest an, salariile, pensiile si ajutoarelor sociale au fost egale cu suma de 7,1 miliarde de euro. Pe 4 trimestre, asta inseamna 28,4 miliarde de euro. Se observa ca totalul veniturilor bugetului (36,4 miliarde) este mult mai mare decat totatul salariilor, pensiilor si ajutoarelor sociale. Nu pentru plata salariilor si pensiilor trebuie sa imprumutam cele 8,2 miliarde de euro, ci pentru celelalte cheltuieli; serviciul datoriei si “pusculita”.
6. Anul acesta, serviciul datoriei publice este de 10,0 miliarde de euro. Anul trecut, a fost de 2,5 miliarde de euro. Anul acesta este de 10,0 miliarde deoarece, anul trecut, Guvernul Boc s-a imprumutat 10 miliarde de euro, toate utilizate pentru “pusculita’, care a fost de 18 miliarde de euro. Putea sa fie numai de 8 miliarde, adica sa nu fi facut nici un imprumut. Anul acesta am fi avut un serviciu al datoriei de 2,5 miliarde de euro.
7.Daca din cele 44,6 miliarde (total cheltuieli), scadem salariile si pensiile (28,4 miliarde) si serviciul datoriei (10 miliarde), pentru “pusculita” mai ramane diferenta, adica 6,2 miliarde de euro. In primul trimestru, la “pusculita au intrat, deja, 3,8 miliarde de euro. Mai raman 2,4 milirde de euro. Pentru 3 trimestre.
Aici intra, printre altele, si cheltuielile pentru medicamente. Pericol pentru siguranta nationala. Daca anul trecut Guvernul Boc nu ar fi imprumutat cele 10 miliarde, anul acesta, la “pusculita” am fi avut 13,7 miliarde de euro (6,2 +7,5). Nici o criza, nici un pericol pentru siguranta nationala.
Altfel spus, criza bugetara a satului roman n-are nici in clin nici in maneca cu “criza financiara internationala” ci cu incompetenta, iresponsabiliatea si lacomia Guvernului Boc, care nu ar trebui sa astepte sa fie demis cu motiuni de cenzura. Ar trebui sa-si dea demisia de onoare.
8. Prin reducerea cu 25% a salariilor si cu 15% a pensiilor si ajutoarelor sociale, anul acesta, se face o economie de 2,7 miliarde de euro, care se adauga la cele 6,2 miliarde, cate au mai ramas pentru “pusculita”.
Eu am propus sa nu se reduca salariile si pensiile, ci sa se preia cele 2,7-3 miliarde de la rezerva valutara.
Banii din rezerva valutara a Romaniei sunt banii poporului roman, stransi pentru “zile negre”, pentru situatii de urganta, cum este aceea de acum. Situatiie in care am fost adusi nu de catre Dumnezeu si nici de “criza financiara internationala”, ci de statul roman, mai exact de Guvernul Boc, componenta a statului roman.
Cinic si trivial, ca de obicei, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, referindu-se la aceasta propunere, se intreaba “cum sa se plateasca cu rezerva valutara pensiile”. Noi nu am propus sa se plateasca pensiile cu bani de la rezerva valutara. Am propus sa nu se reduca salariile si pensiile pentru a se plati datoria publica, ci sa se plateasca aceasta datorie publica cu bani de la rezerva. Ceea ce este cu totul altceva.
Incercand sa semene confuzie in randul romanilor, domnul Isarescu merge mai departe si ne spune ca “nu exista posibilitati tehnice pentru a face acest lucru”, adica pentru a plati datoria publica cu bani de la rezerva. Zice domnia sa, in termeni academici: “sa-i vindem (este vorba de euroi) pe piata valutara. In clipa aceea se apreciaza leul, sufera exportatorii”. Ati vazut, care este temerea dlui academician.
Se apreciaza moneda nationala. Sufera exportatorii. Iata de ce au saracit nemtii si japonezii. Pentru ca marca si yenul s-au apreciat in draci si si-au bagat in suferinta exportatorii. Halal!
C Cojocaru
Rezerva valutara (II)
Se intetesc atacurile impotriva proiectului de lege prin care am putea rezolva criza bugetara fara reducerea salariilor, pensiilor si ajutoarelor sociale.
1. A fost, mai intai, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, care a incercat sa creeze confuzie in randul romanilor spunand ca proiectul in cauza propune folosirea rezervei valutare ‘pentru plata pensiilor”. Ori, proiectul inresgistrat la Senat de domnul senator Ioan Ghise, prevede folosirea unei mici parti din rezerva (3 miliarde din 35 de miliarde) nu pentru “plata pensiilor”, ci pentru plata unei parti din serviciul datoriei publice (3 miliarde din 10 miliarde), astfel incat sa nu mai fie nevoie sa obtinem cele 2,7-3 miliarde de euro din reducerea salariilor si pensiilor.
2. Tot Mugur Isarescu ne spune ca nu sunt “posibilitati tehnice” prin care sa poata fi folositi banii de la rezerva. Ca ar trebui sa schimbam euroii pe lei si ca asta ar duce la aprecierea leului, ceea ce ar descuraja exportatorii. Oare de ce le-o mege bine exportatorilor ale caror monezi nationale se apreciaza?
3. Ieri seara, la Realitatea TV , un oarecare domn Parvu, reprezentat al “oamenilor de afaceri”, a sarit la beregata domnului senator Ghise, urland ca proiectul propus este “pupulist”. Si ar fi pupulist din doua motive:
a) Banca Centrala Europeana nu va APROBA, niciodata, o astfel de propunere si
b) Nu se poate folosi rezerva deoarece banii de la rezerva sunt ai bancilor comerciale.
Doua minciuni cat roata carului. Din pacate, nici unul din cei prezenti nu l-a pus la punct.
4. Pe acest site, este publicat, la rubrica “Documente”, Tratatul de la Lisabona, Costitutia Uniunii Europene. Oricine vrea, poate sa citeasca si sa constate ca nici una din institutiile UE nu are competenta de a hotari asupra modului de utilizare a resurselor financiare ale statelor membre. Numai statele membre au aceasta competenta.
5. Este adevarat ca BNR s-a imprumutat si de la bancile comerciale, prin asa-zisele “rezerve minime obligatorii”, dar acestea reprezinta numai o parte din sursele de finantare ale rezervei internationale ale Romaniei. O mare parte a rezervei a fost constituita prin cresterea cantitatii de lei in circulatie, cu care s-au cumparat banii, in valuta, depusi in rezerva. Romanii au platit acesti bani suportand cresterile de preturi, inflatia. Acesti bani sunt ai romanilor si romanii au dreptul sa faca ce vor cu banii lor.
6. Cititorii mei isi amintesc iesirile la rampa ale cozilor de topor care ne spuneau ca UE ne cere sa “privatizam”, adica sa vindem pe nimic PETROM-ul, BCR-ul etc. Ca altfel nu intram in UE.
Aceiasi placa si la domnul Parvu, si cati vor mai apare.
C Cojocaru
1.Scopul nostru final consta in adoptarea si aplicarea LEGII COJOCARU. Pentru asta au semnat cei un milion de romani si pentru asta vor semna si ceilalti 16 milioane atunci cand vor lua cunostinta despre acest proiect.
2. Cum bine stiti, in acest moment, toate massmedia romanesti au instituit un embargou total asupra proiectului si autorului sau. Inclusiv OTV.
In aceste conditii, suntem obligati sa folosim toate mijloacele si caile permise de lege pentru a mentine proiectul in atentia opiniei publice si pentru a face pasi inainte pe drumul care duce la ADOPTAREA SI APLICAREA proiectului.
3. Indiferent de cai si mijloace, proiectul trebuia sa ajunga la Parlamentul Romaniei. Cu sau fara referendum. Iata ca, datorita gestului curajos al unui senator al Romaniei, proiectul este inregistrat, LEGAL SI CONSTITUTIONAL, la Parlamentul Romaniei.
4. Scopul initial al actiunii de strangere de semnaturi a fost tocmai acesta. Sa obtinem inregistrarea proiectului la Parlament, fie printr-o initiativa cetateneasca, fie pri referendum organizat de Presedinte. Presedintele si-a exprimat, deja, pozitia fata de proiect (vezi raspunsul pe care l-a vdat la cererea mea din 20.05.2010 – publicat pe acest site, la rubrica Apeluri).
5. Problema noastra imediata este sa determinam OTV sa ne predea semnaturile pentru a le prezenta la Senatul Romaniei cu scopul sustinerii luarii in dezbatere a proiectului de lege depus acolo.
In acest scop, voi inainta astazi o cerere catre OTV.
6. Deci, hotararea noastra este neschimbata: adoptarea si aplicarea legii.
Constantin Cojocaru
Platforma de studiu si dezbateri a proiectului pentru Romania-Dr. Constantin COJOCARU : http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
Varianta COJOCARU,site autor : http://www.variantacojocaru.ro/
Situația României: criza identitară, politică, socială, economică :
http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=228
Neliniștea Generalilor-Nicolae DURAC :
http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=156