bog_tom
4th November 2004, 06:53
n Romania, exista aproximativ 40.000 de km de fibra optica. Mult mai mult decat avem nevoie. Ce sanse au investitiile in aceasta retea enorma sa fie recuperate?Mari companii de stat sau cu capital mixt, precum RomTelecom, Telecomunicatii CFR, Teletrans, au investit de-a lungul anilor miliarde de dolari in retele de fibra optica intinse pe zeci de mii de kilometri. Banii proveniti, in general, din credite cu garantii de stat, au fost investiti, insa utilitatea acestei infrastructuri ramane un mister.
Romania a fost cuprinsa de febra specifica operatorilor de telecomunicatii din Vest, care anticipand un boom al comunicatiilor au supraevaluat necesarul de transport. Aceasta tendinta a inceput sa se manifeste pe plan european in a doua jumatate a deceniului zece din secolul si mileniul trecut. Din pacate, in multe situatii, banii au fost investiti degeaba. Cu ceva timp inainte de liberalizarea pietei telefonie fixe, inainte de ianuarie 2003, a aparut agitatia lansarii unor noi operatori de telecomunicatii. si atentia publica s-a indreptat inclusiv catre marile companii anterior mentionate. Pe langa CFR si Transelectrica, stiloul analistilor a scris si alte nume: Posta Romana si Societatea Nationala de Radiocomunicatii. Suntem la sfarsitul lui 2004 si, deocamdata, nici unul dintre acesti mari nu a facut un proiect de anvergura. Deocamdata, doar cartele preplatite pentru convorbiri internationale, contracte de consultanta cu companii din strainatate si foarte multa vorbarie.
"Detinatorii de infrastructura ar putea sa isi valorifice investitiile inchiriind fibra optica altor operatori de comunicatii", spune Victor Stan, director tehnic la Zapp, companie care foloseste reteaua unui tert in proportie de 15%. Cristian Copilau, director de marketing la GTS Telecom, important angrosist de Internet, este de parere ca numarul operatorilor care ar putea inchiria infrastructura este destul de mic. "In general, operatorii nationali puternici au infrastructura proprie", spune Copilau. Pe de alta parte, operatorii care inchiriaza sau ar avea nevoie sa inchirieze fibra optica de la terti nu pot genera o cerere suficient de mare. In plus, "industria se gaseste in acest moment intr-o faza de consolidare. Ca atare, cred ca sunt putine sanse ca, pe termen scurt, sa apara alti operatori nationali", declara Dan Mihaescu, country manager GTS Telecom. POSTelecom, companie detinuta in proportie de 80% de Posta Romana, este un operator care are nevoie de fibra optica.
Presedintele Postei, Gabriel Mateescu, a afirmat, imediat dupa infiintarea companiei, ca legatura intre judete va fi asigurata prin inchirierea de infrastructura de la alti operatori, precum RomTelecom, Telecomunicatii CFR, Teletrans sau SNR. De asemenea, operatorul urma sa investeasca in dezvoltarea unei bucle locale, bazata pe modemuri radio sau fibra optica, mai sustinea Mateescu. Concret, POSTelecom deocamdata primeste consultanta de la China Unicom si ZTE Corporation, in vederea operarii retelei. Aceasta la un termen neprecizat. Euroweb inchiriaza infrastructura. Acelasi lucru face si SNR, insa business-ul sau principal il reprezinta transmiterea programelor de televiziune. Ca operator de telefonie individual, SNR a facut foarte putin, mai precis a lansat niste cartele pentru convorbiri internationale. Transelectrica inchiriaza o parte din reteaua sa RDS-ului, care oricum are o retea proprie destul de dezvoltata.
Singurul care foloseste reteaua pentru uzul propriu (grup inchis de utilizatori) este Telecomunicatii CFR. Cei 40.000 km de fibra optica vor ramane nefolositi in mare parte, daca nu se dezvolta bucla locala. Acum, comunicatiile "patrund" in casele oamenilor doar prin reteaua RomTelecom si prin cablul TV. De asemenea, o alternativa o reprezinta operatorii de telefonie mobila. Inmultirea acestor cai va duce la cresterea consumului si, implicit, a necesitatilor de transport. O provocare interesanta vine din directia retelelor de cartier. Unele dintre acestea s-au constituit ca furnizori de Internet.
(c) Capital - 4 noiembrie 2004
Romania a fost cuprinsa de febra specifica operatorilor de telecomunicatii din Vest, care anticipand un boom al comunicatiilor au supraevaluat necesarul de transport. Aceasta tendinta a inceput sa se manifeste pe plan european in a doua jumatate a deceniului zece din secolul si mileniul trecut. Din pacate, in multe situatii, banii au fost investiti degeaba. Cu ceva timp inainte de liberalizarea pietei telefonie fixe, inainte de ianuarie 2003, a aparut agitatia lansarii unor noi operatori de telecomunicatii. si atentia publica s-a indreptat inclusiv catre marile companii anterior mentionate. Pe langa CFR si Transelectrica, stiloul analistilor a scris si alte nume: Posta Romana si Societatea Nationala de Radiocomunicatii. Suntem la sfarsitul lui 2004 si, deocamdata, nici unul dintre acesti mari nu a facut un proiect de anvergura. Deocamdata, doar cartele preplatite pentru convorbiri internationale, contracte de consultanta cu companii din strainatate si foarte multa vorbarie.
"Detinatorii de infrastructura ar putea sa isi valorifice investitiile inchiriind fibra optica altor operatori de comunicatii", spune Victor Stan, director tehnic la Zapp, companie care foloseste reteaua unui tert in proportie de 15%. Cristian Copilau, director de marketing la GTS Telecom, important angrosist de Internet, este de parere ca numarul operatorilor care ar putea inchiria infrastructura este destul de mic. "In general, operatorii nationali puternici au infrastructura proprie", spune Copilau. Pe de alta parte, operatorii care inchiriaza sau ar avea nevoie sa inchirieze fibra optica de la terti nu pot genera o cerere suficient de mare. In plus, "industria se gaseste in acest moment intr-o faza de consolidare. Ca atare, cred ca sunt putine sanse ca, pe termen scurt, sa apara alti operatori nationali", declara Dan Mihaescu, country manager GTS Telecom. POSTelecom, companie detinuta in proportie de 80% de Posta Romana, este un operator care are nevoie de fibra optica.
Presedintele Postei, Gabriel Mateescu, a afirmat, imediat dupa infiintarea companiei, ca legatura intre judete va fi asigurata prin inchirierea de infrastructura de la alti operatori, precum RomTelecom, Telecomunicatii CFR, Teletrans sau SNR. De asemenea, operatorul urma sa investeasca in dezvoltarea unei bucle locale, bazata pe modemuri radio sau fibra optica, mai sustinea Mateescu. Concret, POSTelecom deocamdata primeste consultanta de la China Unicom si ZTE Corporation, in vederea operarii retelei. Aceasta la un termen neprecizat. Euroweb inchiriaza infrastructura. Acelasi lucru face si SNR, insa business-ul sau principal il reprezinta transmiterea programelor de televiziune. Ca operator de telefonie individual, SNR a facut foarte putin, mai precis a lansat niste cartele pentru convorbiri internationale. Transelectrica inchiriaza o parte din reteaua sa RDS-ului, care oricum are o retea proprie destul de dezvoltata.
Singurul care foloseste reteaua pentru uzul propriu (grup inchis de utilizatori) este Telecomunicatii CFR. Cei 40.000 km de fibra optica vor ramane nefolositi in mare parte, daca nu se dezvolta bucla locala. Acum, comunicatiile "patrund" in casele oamenilor doar prin reteaua RomTelecom si prin cablul TV. De asemenea, o alternativa o reprezinta operatorii de telefonie mobila. Inmultirea acestor cai va duce la cresterea consumului si, implicit, a necesitatilor de transport. O provocare interesanta vine din directia retelelor de cartier. Unele dintre acestea s-au constituit ca furnizori de Internet.
(c) Capital - 4 noiembrie 2004