ioanavol
24th April 2008, 21:16
Studentii de la educatie fizica si sport incep un nou an universitar la Focsani
Mesajul de început de an universitar 2007-2008 pentru studenții de la Facultatea de educație fizică și sport din Universitatea George Barițiu Focșani din partea unei studente (anul III) - campioană mondială.
- Unde și cum a apărut pe lume o campioană ?
M-am născut în Focșani într-o zi de toamnă, mai exact pe 4 Septembrie 1980, iar dragostea părinților mei a fost împarțită între mine si fratele meu, mai mare, Daniel.
- Părinții cum au reacționat când au văzut că au o fetiță ?
Apariția mea pe lume a fost un moment foarte emoționant în viața părinților mei deoarece își doreau foarte mult o fetiță, având în vedere că primul copil a fost băiat.
- Când și cine a adus-o pe Mirela la sala de gimnastică (dacă au fost alte sporturi practicate)?
Primul contact al meu în sala de gimnastică a fost în anul 1987 pe 17 Septembrie la îndrumarea părinților mei care erau fascinați de acest sport și de performanțele campioanelor care erau la acea vreme: Daniela Silivaș, Aurelia Dobre, etc.
Pasiunea foarte arzătoare pentru gimnastică m-a determinat ca acesta să fie singurul sport practicat, de altfel gimnastica a fost și va rămâne o mare pasiune pentru mine.
- Care sunt persoanele care te-au îndrumat și pregătit la început?
La baza tuturor performanțelor pe care le-am obținut atât pe plan intern cât și internațional, au stat pe lângă o muncă istovitoare, ambiție, determinare și o multitudine de persoane care au fost lângă mine atât în sala de gimnastică cât și în viața personală. Așadar mi-ar fi greu să nominalizez pe cineva anume.
- Ce colege de generație ai avut la lot?
Au fost foarte multe gimnaste la lot dar nu toate din ele au avut posibilitatea de a se afirma la concursurile internaționale (mondiale, europene, olimpice) pentru că acestea erau mai mediatizate. Totuși mi-ar face plăcere să reamintesc de Gina Gogean, fiind o focșăneancă, Lavinia Miloșovici, Simona Amânar, Corina Ungureanu, Alexandra Marinescu, etc.
- Care sunt pașii urmați: antrenori si performanțe?
Debutul meu ca gimnastă a fost la Clubul Sportiv Școlar de Gimnastică Nr. 7 Focșani unde am obținut locul I la primul meu concurs Mica Gimnastă la numai trei luni de când începusem acest sport, cu antrenorii Mihai si Jenica Stănculescu. De asemenea am obținut la acest club la Campionatul Național în 1989 la Onești locul I cu echipa.
La vârsta de 12 ani, în 1992, am fost selecționată pentru lotul olimpic de junioare de la București, unde am avut ca antrenori pe Eliza Stoica și Liviu Mazilu. Printre performanțe se pot număra:
- Locul I la individual compus la Internaționalele de la Puerto Rico, 1994;
- Locul I sărituri la Internaționalele de la Puerto Rico, 1994;
- Locul I la sol la Internaționalele de la Puerto Rico, 1994;
- Locul II la bârna la Internaționalele de la Puerto Rico, 1994;
- Locul II pe echipe la Europenele de junioare din Belgia in 1995;
- Locul II paralele la Europenele de junioare din Belgia in 1995;
- Locul I bârnă la Europenele de junioare din Belgia in 1995;
În 1996 am fost selecționată la lotul olimpic de la Deva unde am avut ca antrenori pe distinșii Octavian Belu și Mariana Bitang, iar ca și performanțe mă pot mândri cu:
- locul III cu echipa la Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996;
- locul I cu echipa la Campionatul Mondial de la Lousane, etc.
- Care este performanța cea mai importantă din viața de sportiv?
În toată cariera sportivă am participat la foarte multe concursuri obținând 62 de medalii și peste o sută de diplome, toate fiind semnificative și deosebit de importante pentru mine. Totuși îmi aduc și acum aminte cu deosebită plăcere de momentul când am fost încoronată pe podium la Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996.
- Care au fost momentele cele mai grele din activitatea de sportivă?
Au fost multe momente grele în activitatea mea sportivă dar cel mai greu a fost înaintea Campionatului Mondial de la Lousane când am suferit o fractură la genunchi, concurând totuși la acest campionat și obținând locul I cu echipa în aceeași zi când aniversam 17 ani, pe 4 Septembrie 1997.
- Care sunt cele mai frumoase amintiri (dar și cele mai puțin frumoase) din cantonamente?
De-a lungul carierei mele sportive au fost multe amintiri frumoase, dar nimic nu este mai frumos și emoționant pe lume ca momentul când ești pe podium pe treapta cea mai înaltă și cântă imnul țării pentru tine.
Momente mai puțin frumoase în cantonamente au fost la lotul de gimnastică de la Deva, legate de antrenamentele din Poiana Brașov unde se făcea foarte multă pregătire fizică. La acestea contribuiau și distanța mare față de cei dragi care îmi afectau moralul.
- Care sunt prietenele tale din gimnastica mondială (românească)?
În general sunt o persoană foarte deschisă, diplomată, iar aceste calități m-au făcut să păstrez relații calde cu colegele pe care le-am avut la lot, și mi-ar fi greu să le nominalizez deoarece nu aș vrea să omit pe cineva.
- De când a început să antreneze Mirela Țugurlan?
Din momentul când m-am retras din gimnastică după Campionatul Mondial de la Lousane din 1997, visul meu a fost să realizez ca antrenor tot atâtea performanțe câte am obținut ca gimnastă.
Acest vis a început în anul 2004 la Clubul Sportiv Școlar de Gimnastică Nr. 7 Focșani (locul unde m-am inițiat în acest sport), unde mi-am început cariera de antrenor.
- Ce simte Mirela Țugurlan acum când la rândul ei pregătește alte fetițe?
Acum când am început să antrenez fetele la sala de gimnastică practice trăiesc fiecare clipă alături de ele, și îmi aduc aminte de mine când eram gimnastă.
- De ce ai ales Facultatea de Educație Fizică si Sport?
Am ales Facultatea de Educație Fizică si Sport pentru a-mi continua studiile în acest domeniu și de a mă perfecționa din punct de vedere al cunostiințelor teoretice pentru a-mi îndeplini visul de a deveni antrenor. Profesor de educație fizică și sport cred că este cea mai frumoasă meserie din lume.
- Căsătorită, un copil! Va face gimnastică?
Da într-adevar m-am casatorit în 2005, mai exact pe 3 Septembrie 2005, cu Danțiș Ionuț și am o fetiță în vârstă de 11 luni care sper să-mi calce pe urme.
- Un mesaj la început de an universitar 2007 din partea Mirelei Țugurlan (Danțiș) pentru toți studenții din Vrancea.
În primul rând profesorilor le doresc multă sănătate iar studenților vrânceni le doresc mult succes în noul an universitar.Baftă la examene!
sursa: http://www.sportuldevrancea.ro/index.php?m=0&stire_id=7
Mesajul de început de an universitar 2007-2008 pentru studenții de la Facultatea de educație fizică și sport din Universitatea George Barițiu Focșani din partea unei studente (anul III) - campioană mondială.
- Unde și cum a apărut pe lume o campioană ?
M-am născut în Focșani într-o zi de toamnă, mai exact pe 4 Septembrie 1980, iar dragostea părinților mei a fost împarțită între mine si fratele meu, mai mare, Daniel.
- Părinții cum au reacționat când au văzut că au o fetiță ?
Apariția mea pe lume a fost un moment foarte emoționant în viața părinților mei deoarece își doreau foarte mult o fetiță, având în vedere că primul copil a fost băiat.
- Când și cine a adus-o pe Mirela la sala de gimnastică (dacă au fost alte sporturi practicate)?
Primul contact al meu în sala de gimnastică a fost în anul 1987 pe 17 Septembrie la îndrumarea părinților mei care erau fascinați de acest sport și de performanțele campioanelor care erau la acea vreme: Daniela Silivaș, Aurelia Dobre, etc.
Pasiunea foarte arzătoare pentru gimnastică m-a determinat ca acesta să fie singurul sport practicat, de altfel gimnastica a fost și va rămâne o mare pasiune pentru mine.
- Care sunt persoanele care te-au îndrumat și pregătit la început?
La baza tuturor performanțelor pe care le-am obținut atât pe plan intern cât și internațional, au stat pe lângă o muncă istovitoare, ambiție, determinare și o multitudine de persoane care au fost lângă mine atât în sala de gimnastică cât și în viața personală. Așadar mi-ar fi greu să nominalizez pe cineva anume.
- Ce colege de generație ai avut la lot?
Au fost foarte multe gimnaste la lot dar nu toate din ele au avut posibilitatea de a se afirma la concursurile internaționale (mondiale, europene, olimpice) pentru că acestea erau mai mediatizate. Totuși mi-ar face plăcere să reamintesc de Gina Gogean, fiind o focșăneancă, Lavinia Miloșovici, Simona Amânar, Corina Ungureanu, Alexandra Marinescu, etc.
- Care sunt pașii urmați: antrenori si performanțe?
Debutul meu ca gimnastă a fost la Clubul Sportiv Școlar de Gimnastică Nr. 7 Focșani unde am obținut locul I la primul meu concurs Mica Gimnastă la numai trei luni de când începusem acest sport, cu antrenorii Mihai si Jenica Stănculescu. De asemenea am obținut la acest club la Campionatul Național în 1989 la Onești locul I cu echipa.
La vârsta de 12 ani, în 1992, am fost selecționată pentru lotul olimpic de junioare de la București, unde am avut ca antrenori pe Eliza Stoica și Liviu Mazilu. Printre performanțe se pot număra:
- Locul I la individual compus la Internaționalele de la Puerto Rico, 1994;
- Locul I sărituri la Internaționalele de la Puerto Rico, 1994;
- Locul I la sol la Internaționalele de la Puerto Rico, 1994;
- Locul II la bârna la Internaționalele de la Puerto Rico, 1994;
- Locul II pe echipe la Europenele de junioare din Belgia in 1995;
- Locul II paralele la Europenele de junioare din Belgia in 1995;
- Locul I bârnă la Europenele de junioare din Belgia in 1995;
În 1996 am fost selecționată la lotul olimpic de la Deva unde am avut ca antrenori pe distinșii Octavian Belu și Mariana Bitang, iar ca și performanțe mă pot mândri cu:
- locul III cu echipa la Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996;
- locul I cu echipa la Campionatul Mondial de la Lousane, etc.
- Care este performanța cea mai importantă din viața de sportiv?
În toată cariera sportivă am participat la foarte multe concursuri obținând 62 de medalii și peste o sută de diplome, toate fiind semnificative și deosebit de importante pentru mine. Totuși îmi aduc și acum aminte cu deosebită plăcere de momentul când am fost încoronată pe podium la Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996.
- Care au fost momentele cele mai grele din activitatea de sportivă?
Au fost multe momente grele în activitatea mea sportivă dar cel mai greu a fost înaintea Campionatului Mondial de la Lousane când am suferit o fractură la genunchi, concurând totuși la acest campionat și obținând locul I cu echipa în aceeași zi când aniversam 17 ani, pe 4 Septembrie 1997.
- Care sunt cele mai frumoase amintiri (dar și cele mai puțin frumoase) din cantonamente?
De-a lungul carierei mele sportive au fost multe amintiri frumoase, dar nimic nu este mai frumos și emoționant pe lume ca momentul când ești pe podium pe treapta cea mai înaltă și cântă imnul țării pentru tine.
Momente mai puțin frumoase în cantonamente au fost la lotul de gimnastică de la Deva, legate de antrenamentele din Poiana Brașov unde se făcea foarte multă pregătire fizică. La acestea contribuiau și distanța mare față de cei dragi care îmi afectau moralul.
- Care sunt prietenele tale din gimnastica mondială (românească)?
În general sunt o persoană foarte deschisă, diplomată, iar aceste calități m-au făcut să păstrez relații calde cu colegele pe care le-am avut la lot, și mi-ar fi greu să le nominalizez deoarece nu aș vrea să omit pe cineva.
- De când a început să antreneze Mirela Țugurlan?
Din momentul când m-am retras din gimnastică după Campionatul Mondial de la Lousane din 1997, visul meu a fost să realizez ca antrenor tot atâtea performanțe câte am obținut ca gimnastă.
Acest vis a început în anul 2004 la Clubul Sportiv Școlar de Gimnastică Nr. 7 Focșani (locul unde m-am inițiat în acest sport), unde mi-am început cariera de antrenor.
- Ce simte Mirela Țugurlan acum când la rândul ei pregătește alte fetițe?
Acum când am început să antrenez fetele la sala de gimnastică practice trăiesc fiecare clipă alături de ele, și îmi aduc aminte de mine când eram gimnastă.
- De ce ai ales Facultatea de Educație Fizică si Sport?
Am ales Facultatea de Educație Fizică si Sport pentru a-mi continua studiile în acest domeniu și de a mă perfecționa din punct de vedere al cunostiințelor teoretice pentru a-mi îndeplini visul de a deveni antrenor. Profesor de educație fizică și sport cred că este cea mai frumoasă meserie din lume.
- Căsătorită, un copil! Va face gimnastică?
Da într-adevar m-am casatorit în 2005, mai exact pe 3 Septembrie 2005, cu Danțiș Ionuț și am o fetiță în vârstă de 11 luni care sper să-mi calce pe urme.
- Un mesaj la început de an universitar 2007 din partea Mirelei Țugurlan (Danțiș) pentru toți studenții din Vrancea.
În primul rând profesorilor le doresc multă sănătate iar studenților vrânceni le doresc mult succes în noul an universitar.Baftă la examene!
sursa: http://www.sportuldevrancea.ro/index.php?m=0&stire_id=7