Noi - despre gimnastica...

[mikeyy]

Am deschis acest thread pentru cei ce vor sa ne impartaseasca momentul in care au inceput sa fie pasionati de gimnastica, ce i-a determinat sa-si indrepte atentia asupra acestui sport si orice altceva ce vor sa povesteasca despre gimnastica ( indiferent ca e vorba de artistica, ritmica sau aerobica):ok:

[mikeyy]

Incep eu prin a va impartasi anumite momente :)

Eu de mic am crescut uitandu-ma la gimnastica si asta datorita faptului ca si parintii mei urmareau competitiile mari de gimnastica. Fata de mine ei au avut posibilitatea de a trai momentul Montreal 1976 cand Nadia a facut senzatie.
Primele momente de care imi amintesc acum sunt cele de la Jocurile Olimpice (1992) la care Lavinia Milosovici a luat nota 10 la exercitiul de la sol. Ea este singura romanca de care imi amintesc de la acea vreme. Cu timpul, mai ales in ultimii ani am cautat mai multe informatii si astfel in acest moment am mult mai multe cunostinte despre gimnastica decat aveam in acea vreme( si e normal tinand cont de varsta pe care o aveam 6-7 ani) Tot din acea vreme imi amintesc de o gimnasta din China, era foarte mica de inaltime, dar careia nu ii stiu numele, am cautat inregistrari dar nu era nici una care seamana cu imaginea care o am eu in minte. Nu stiu daca a avut rezultate bune sau a fost doar o membra a echipei, dar eu o tin si acum minte.
Astfel, de la momentul Laviniei Milosovici am inceput sa urmaresc gimnastica atat de mult cat puteam, nu eram un fan atat de mare ca acum. Cu adevarat pasiunea pt gimnastica a inceput in 1999 la campionatul mondial unde mi-a placut in mod deosebit de Andreea Raducan si unde m-am bucurat de succesul Mariei Olaru. Apoi au urmat Jocurile Olimpice din Australia, jocuri unde Romania a trecut de la agonie la extaz si invers. A fost o olimpiada cu totul unica si aici vorbesc de acele momente in care podiumul de premiere era ocupat de 3 romance.
La Atena 2004, ma uitam la gmnastica avand o masea umflata, dar asta nu m-a tinut sa nu ma bucur, mai ales la sfarsitul exercitiului de la sol al Catalinei Ponor cand comentatorii Tv erau Cristian Topescu si Andreea Raducan, iar Andreea la sfarsit a inceput sa tipe ca “am castigat!”
Si asa am ajuns in 2007 cand am urmarit Campionatul Mondial de gimnastica alaturi de unii dintre voi aici pe forum, moment pe care de asemenea il voi tine minte.
Sper sa vedem si olimpiada(2008) impreuna si sa reusim sa si mergem la un concurs din Romania (deocamdata) impreuna.
Cam asta e pe scurt “despre mine si gimnastica”. :)

[ioanavol]

eu nu stiu cand am inceput, ca n-am memorie buna, dar mi-o amintesc pe Daniela Silivas (de fapt doar numele pt ca fatza cand ma uit acum mi se pare necunoscuta). aveam 8-9 ani.
de atunci imi amintesc toate numele mari, cu toate ca rezultatele exacte imi scapa (iar memoria, bat-o vina). bine, exceptand Andreea in 2000.
nici nu stiu la ce competitii m-am uitat de-a lungul timpului, dar stiu ca oricand era vreun concurs de gimnastica la TV ma uitam...m-am uitat si la Irina Deleanu in anii 90 cand dadeau si ritmica...am incercat sa le imit, dar pana la urma am ramas cu uitatul:)

fiindca am memoria asta cam slaba, cand am descoperit anul asta ca exista filmulete pe youtube, m-am simtit in al noulea cer...pt ca ma pot uita de 10 ori la un exercitiu sau la rezultate, pana cand imi intra in cap:D

[ioanavol]

fata de povestea lui Mikeyy a mea pare cam...confuza:D

dar am o scuza, n-am avut niciodata pe nimeni in familie sau intre prieteni pasionat de gimnastica, stirile putine, no internet...
aveam doar un sentiment puternic, care a devenit acum, in fine,pt ca am unde citi si ma uita cand vreau, "hobby";)

[crisloregym]

Povestea mea cred ca ar fi, totusi, precisa:d.

La fel ca si in cazul lui Mihai, si la mine gimnastica a inceput tot cu Milo (am mai spus-o, de fapt:P). eram cu ai mei in vizita la niste prieteni de familie (la mine acasa se urmareau campionate de gimnastica doar ocazional, daca asta se difuza, nimic premeditat, motiv pentru care pana in 1999 nu am stiut niciodata cand si ce competitii de gimnastica sunt pe la tv). imi amintesc ca se juca reme (sau remi, nu stiu care este ortografia corecta:D) si televizorul era dat pe TVR, JO de la Barcelona, competitia de gimnastica, finala pe aparate. Imi amintesc ca in momentul in care a evoluat Milo, s-a facut liniste printre cei 10 oameni cati eram, iar la final s-a exclamat: "gata, castiga!!!" si "Bravo!!!". Aveam 7 ani pe atunci si mi-au ramas in minte doua imagini clare: una din timpul exercitiului, legat de coregrafie (http://www.youtube.com/watch?v=buyuzys0RpY, min 00.32) ...la mintea mea de copil, nu mi-a placut acea miscare:d; iar a doua imagine este cea in care sare de pe podiumul de concurs direct in bratele lui Belu (fara ca macar sa coboare scaricelele:))). Atat, in rest s-a rupt filmul pana in 1996, JO de la Atlanta.

1996, vara, cald, mers la mare, ca de obicei, cu parintii....plecare la ora 2.00 dimineata, cu masina familiei, drum, ne hotaram sa ne oprim la Focsani, la fratele mamei. Intram in casa, stam doar 10 minute. Fratele mamei se uita la transmisiunea de la JO, Lavinia Milosovici la sarituri, la individual-compus. Evolutie buna, unchiul exclama "Bine!!!". Peste ani, dupa moarte lui, aveam sa aflu ca Milo era gimnasta lui preferata. Si de atunci imi place sa ii spun mamei ca acuma inteleg d ece imi era atat de drag unchiul: pentru ca aveam aceeasi gimnasta preferata:D.

Iarasi se rupe filmul, ramanand in amintire doar "exeritiile" la sol si mai tarziu la "barna" pe care le faceam prin casa cand ramaneam singura...la barna aveam chiar o compozitie, coregrafie inpirata din cea a fetelor, sarituri gen "pusca cioara" si "tur". La sol, chiar o combinatie (pirueta 360 cu tur 360)...si imi iese ceva-ceva:D, nu stiu la tinuta, dar macar le intorc:))
Urmatorul moment: 1997, anul de retragere al lui Milo, precum si fizionomia ei in timpul discursului din cadrul unui Campionat National. apoi 1997 - Mondialele de la Lausanne, cand Gina Gogean i-a suflat medalia Khorkhinei la sol (in finala pe aparate) doar datorita faptului ac se calificase cu o nota mai mare decat rusoaica:P. Astfel, castiga aurul. Iarasi tin minte ca in perioada respectiva, la festivitatea de premiere (nu sunt convinsa ca era Lausanne sau ceva prin '96) s-a incurcat imnul Romaniei...intai s-a pus Tricolorul, apoi si-au dat seama si au pus "Desteapta-te, romane!".

Apoi 1999, Tianjin, uimita de talentul Andreei Raducan...am innebunit-o pe mama cu cat de minunat era ca fetita asta castigase doua medalii (argint barna si aur sol)+ aur pe echipe. Si ca Simona fusese a doua la sol, doua romance in fata rusaoicelor.


Sydney 2000 a fost extraordinar!!!Apoi Ghent 2001, singurul concurs la care am fost efectiv constienta de ce elemente sunt in gimnastica, ce note etc. Anul acesta mi-am realizat si unul din vise: am fost in sala in timpulk unei competitii internationale de gimnastica, la care a participat si Romania: internationalele Frantei. Mai ramane un vis de indeplinit: de a intra efectiv intr-o sala de gimnastica, de a urca pe barna si pe sol. Atat:D

[miafangina]

Bravo,Mihai ,ai gasit din nou un subiect placut!O sa am multe de povestit,cred ca o voi face in mai multe "reprize"
Prima mea imagine cu o gimnasta este o coperta de revista sau almanah,cu o fetita frumoasa,cu breton,doua funde mari albe si ochi patrunzatori,foarte serioasa;era Nadia Comaneci prin1973-1974.Am revazut-o la CE 1975 la Skien,in Norvegia,unde a cistigat 4 medalii de aur si una de argint;dupa cum v-am mai spus cindva,prima imagine cu gimnastica vazuta de mine la TV a fost elanul Nadiei pentru sarituri la acea competitie,si a fost momentul in care am prins drag de acest sport minunat!:)

[miafangina]

La acel CE am inteles ca in gimnastica sunt 4 aparate si ind.compus.

A venit olimpiada de la Montreal,dar noi nu aveam televizor si transmisiile erau noaptea,asa ca toate informatiile le aflam de la radio,si erau multe,plus interviuri,comentarii....imi amintesc de un interviu cu familia Nadiei,l-au intrebat pe fratiorul ei ce melodie vrea si el a spus "melodia Nadiei" adica muzica de la sol.:)
Era un sextet "Cantabile" care imediat i-a facut Nadiei un cintec,si se dadea la radio.:)
Imagini de la Montreal am vazut mult mai tirziu.
In 1977 a aparut cartea "Nadia" de Ioan Chirila si a mai aparut o carte"Nadia Comaneci si echipa de aur",pe care le-am "devorat" cu pasiune si am invatat multe lucruri din ele.
In acelasi an am vazut europenele de la Praga(?) si,daca nu ma insel,atunci a fost un scandal monstruos,Nadia cistigase la individual,la sarituri a cistigat dar la festivitatea de premiere a fost anuntata Nelli Kim pe primul loc(rusii facusera contestatie).Nu-mi amintesc ce a fost la paralele,dar transmisia TV s-a oprit,anuntindu-se ca FRG a hotarit retragerea sportivelor din concurs.Pina sa ajunga hotarirea la Praga s-a desfasurat si conc.la birna,unde Nadia a cistigat.Medaliile obtinute au ramas in posesia Nadiei.
Peste ani am citit undeva ca hotarirea o luase Ceausescu.

In camera de internat,suparate foc si frustrate,i-am pus o patura in cap unei colege de etnie ucraineana si i-am dat citeva ghionturi,strigind:uite ce-au facut rusii tai!biata de ea striga de sub patura ca e romanca si tine cu Nadia!

[miafangina]

Imi mai amintesc apoi de CE din 1979 din Copenhaga,cred,care a fost un adevarat triumf,la ind.Nadia pe 1 si Emilia Eberle pe 2.Nu-mi amintesc rezultatele de la aparate,dar au fost foarte bune pentru ca eram foarte fericiti a doua zi la scoala,si primul lucru pe care ni l-a spus un profesor pasionat ca si noi a fost:Ei,v-a placut,acuma sunteti multumiti?
Cautam cu infrigurare ziarul de sport,pentru ca erau exemplare putine,sa citim declaratii,sa vedem poze...:yes:

[miafangina]

Si a venit olimpiada de la Moscova 1980,boicotata de americani,dar la gimnastica nu conta,fortele erau oricum din Europa!
La echipe au luat rusoaicele aur,noi argint.
La individual compus a fost mare scandal din nou.Nadia cade la paralele si primeste 9,35,iar urmaritoarele au avut posibilitatea sa o ajunga.Nadia termina cu birna si era penultima.Elena Davidova conducea,iar pe locul doi era Maxi Gnauch din RDG(careia dl.Topescu din cauza vitezei i-a spus maxi-taxi -ce ne-am mai amuzat!:happy)
Nadia a evoluat foarte bine,dar arbitrele se tirguiau;daca ii dadeau 9,95 lua aur,cu 9,90 lua argint;dupa 35 de minute i-au dat 9,85 si a luat argint,la egalitate cu Maxi Gnauch!:angry:
Arbitra romanca,sefa de la birna Maria Simionescu,refuza sa afiseze nota,pe care o afiseaza presedinta comisiei tehnice feminine Ellen Berger!Bella Karoly se plimba ca un leu in cusca,iar ultima gimnasta de la birna astepta becul verde!
In cartea ei Nadia spune referitor la acest episod,ca a fost vina ei,pentru ca a cazut la paralele.
Iar ne-am suparat rau de tot pe arbitre!:rosu:

[miafangina]

Am trecut peste episodul CM de la Fort Wort ,foarte important,pentru ca atunci am cistigat in fata rusoaicelor pe echipe,cu Nadia accidentata!
La intoarcere,au fost primite cu mare bucurie,imi amintesc ca erau imbracate in blugi si aveau palarii de cawboy,si mi s-au parut foarte moderne si frumoase.
Imi amintesc din acea perioada de Dumitrita Turner,care avea un sol foarte frumos:)

[miafangina]

Aici urmeaza o pauza,din care nu-mi mai amintesc aproape nimic,probabil ca nu s-a mai dat la TV sau nu mai incap amintirile toate in creierasul meu...
1984-olimpiada californiana,boicotata de blocul comunist,ca replica la biocotul capitalist de la Moscova;au participat totusi Romania,Yugoslavia si Cuba.
La festivitatea de deschidere delegatia Romaniei a fost aplaudata ca niciodata si ca nicaieri in lume!Am fost foarte bucuroasa ca romanii au putut sa participe!
La echipe fetele au luat titlul,dar parca,in absenta Rusiei nu era chiar asa o mare victorie.La individual americanca Mary Lou Retton a cistigat la mustata in fata Ecaterinei Szabo,noi am zis ca nemeritat,era foarte acrobata si bine sustinuta de public si arbitre!
Se dadea un rezumat al competitiilor din ziua respectiva,cam doua ore,seara;ne-am multumit si cu atit.

[miafangina]

Urma o perioada frumoasa,epoca Danielei Silivas,care la un campionat european tinut in Rusia a luat toate medaliile de aur!
Campionatul Mondial de la Rotterdam 1987 a fost fantastic,cu Aurelia Dobre,prima campioana absoluta romanca si cu celelalte evolutii fantastice ale fetelor noastre la aparate!:great:
Olimpiada de la Seul din 1988 nu s-a dat la televizor,motiv pentru care i-am urit cu putere pe comunisti!:angry:
Toate informatiile veneau de la unguri,dar eu nu prindeam,asa ca ma tinea la curent o doctorita unguroaica,ea a vazut concursul.Spunea ca nu stie sa-mi spuna sigur,dar parca Susunova a meritat la individual locul 1.A fost cea mai frustranta perioada pentru mine,nu dadeau nici macar stiri la televizor,a fost singura olimpiada pe care nu am vazut-o.:huhu:

[miafangina]

In anii urmatori ne-au delectat Cristina Bontas,baimareanca mea frumoasa Mirela Pasca,campioana europeana la paralele si miss la acea competitie,aparuse deja Lavinia Milosovici si scapasem de zidul comunist.
La Campionatul mondial de la Indianapolis din 1991,am vazut ce inseamna show american,public innebunit care urla la fiecare evolutie a favoritelor lui.
Si a mai fost competitia in care am reauzit-o pe Nadia la microfonul TVR,si a fost triumful lui Bella Karoly cu Kim Zmeskal,o gimnasta care nu mi-a placut in mod deosebit,mie Vanessa imi aminteste de stilul ei.

[miafangina]

Am obosit,prieteni,dar inainte de pauza o sa va spun ca in aceasta perioada am primit un dar minunat,o colega de serviciu care mi-a devenit cea mai buna prietena,pasionata mai mult decit mine de sport si gimnastica,Aurica.De trei luni o bat la cap sa se inregistreze pe forum.
Ani la rind am trait impreuna marile competitii sportive,o sa va povestesc multe data viitoare!:cya:

[Pegasnegru]

Prima mea amintire despre gimnastica a fost si ea din 1992, JO de la Barcelona. Insa nu Milo; pana nu am descoperit Youtube-ul nici nu stiam ca Milo a luat si ea 10 la acea olimpiada. Adevarul este ca nici nu stiam ca Lavinia Milosovici a reprezentat Romania.:( Imi tot aparea pe youtube si nu vrioam sa ma uit la ea, ma uitam eu (chipurile) numai la romance.
Prima mea amintire a fost exercitiul lui Lu Li de la paralele care mi-a placut. Ce mi-a placut cel mai mult a fost fericirea de pe chipul ei de fata cam de varsta mea cand s-a afisat nota. 10. Nu am stiut semnificatia acelei note, am aflat-o tarziu, dar era purtata-n brate si radia de fericire. Descoperind Youtube-ul m-am gandit sa caut, printre altele si acea chinezoiaca care m-a facut sa zambesc. Am gasit-o cu greu nestiind cine era sau nici macar la ce competitie a fost. Dupa aceea am incercat sa caut si alte gimnaste, de-ale noastre insa, pentru ca stiam ca am fost campioni mondiali o gramada de ani la rand. Mi-am amintit printre picaturi ca am auzit mult numele: Amanar, Cojocar, Moceanu. Nu stiu ce competie era, terminasera fetele noastre la barna si se anunta urmatoarea gimnasta din SUA Moceanu.. Iar eu la varsta aia ma gandeam ca si pe americani ii cheama ca pe noi.
Le-am descoperit pe rand aproape pe toate care sunt pe youtube, si junioare trimise prin anii 80 la diferite cupe pregatitoare dar care nu au reusit sa se afirme. Am gasit-o si pe Angela Ghimpu, mi-a placut de Eberle la paralele, Szabo, Silivas, Dobre, Voinea, Isarescu, Presecan, Raducan la sol in '99 etc,etc, etc, etc, etc
Si aproape de sfarsit m-a cautat si pe mine curiozitatea s-o vad pe Nadia. O vazusem si pe Korbut inaintea ei. Nu stiu de ce nu am vrut sa-i vad exercitiile chair daca eram curioasa. Mi-era frica sa nu raman dezamagita fiindca am vazut cat se dezvoltase gimnastica. Erau acolo, exercitii mirifice ca din vis pe care nu vroiam sa le vad ca sa nu devina niste exercitii (chair daca frumoase) ca oricare altele. Totusi m-am uitat, primul exercitiu cel de la optional fara comentatori, unde se auzea sala vibrand cu fiecare element al ei. Apoi cel de la impus, primul ei 10, cu Rigby ca comentatoare, era extatica : "Oh, ce amplitudine, Uh, se misca foarte bine".
Si apoi am dat de Teodora Ungureanu, exercitiul ei la barna, la paralele si la sol. Exercitiul la sol mi-a ramas in inima fiindca a fost mult mai frumos decat al Nadiei. Nu mi-am dat seama de calitatea gimnasticii, insa nu am inteles de ce nu a primit nici o medalie la compus, sau la sol cu acel sol superb (a luat doar 9,80 la compus). Apoi am vazut exercitiul Nadiei la sol la individual compus, dar transmisia TVR-ului cu Topescu. Avea noduri in gat cand vorbea inainte de inceperea exercitiului, apoi tacere. Sunetul cazuse, si Nadia se misca fara muzica, alb-negru, calitate proasta. Parca il si aud pe taica-miu: "Ma, sa se duca cineva sa vada de antena aia, ca iarasi nu mai prindem bulgarii". Mi-am dat seama ca oricat stramb eu din nas, si o admir mai mult pe Ungureanu, Nadia a insemnat mult pentru noi. Vazand-o asa, concurand cand fara sunet, cand cu fasait, alb-negru si la nu stiu ce ora de transmisie in Romania, am realizat ca a fost un fenomen si pentru noi oricat am stramba acum din nas. Apoi am vazut exercitiul ei la barna din 1979, cand a concurat pentru noi cu mana infectata. A fost si un om de echipa.
Nu am vazut JO din Atlanta si nici din Sidney. Le-am vazut pe youtube. Am vazut insa JO de la Atena, unde am dominat, lucru foarte placut. Insa am cazut in capcana in care vad multi "fani" cazand. Aceea de "bun, tre sa fie usor pt noi, deci acum pot sa dorm linistita pana la urmatoarele JO unde vom lua alti pumni de medalii de aur." Insa in 2005/6 am avut probleme si atunci mi-am pus problema ca poate lucrurile nu stateau cum pareau. Deabia atunci, din pacate, m-am indragostit cu adevarat de gimnastica Romaneasca.

[crisloregym]

Mi se par extraordinare toate aceste povesti. chiar m-am simtit bine citindu-le si amintindu-mi si eu, o data in plus, aceste evenimente:)

Personal, mi-a mai ramas un episod de povestit, pentru ac a fost cu totul si cu totul special: Sydeny 2000. Am zis data trecuta ca ma opresc, sa nu cumva sa plictisesc:P.

Aflasem de pe teletext si din jurnalele sportive despre performanta pe echipe a Romaniei, caci transmisiunile erau dimineata, cand eram la scoala, vezi, Doamne, clasa a IX-a. Ajung acasa la sfarsitul orelor (crezand ca s-a terminat competitia la individual-compus). Nu stiam, sincer, mai nimic despre sansele alor noastre, chiar daca auzisem numele lor. Intru pe usa si apoi in dormitor, la tata, care se uita la tv:D. Si am intreaba: dar am castigat la gimnastica???Eu ii spun: Nu stiu, daca am fost la scoala!!!!

Ei, si in momentul acela o zaresc pe Simona Amanar in fata "plutonului" gimnastelor care mergeau spre podium, pentru premiere. Imediat in spatele ei zaresc al doilea costum de gimnastica apartinand Romaniei (a propos, costumele acelea de gimanstica sunt preferatele mele din toti anii astia:P; mi se par cele mai reusite si cele mai finute). Ei, zic, nu se poate!!!doua medalii de argint sau de bronz pentru Romania!!Wow....Tata, neafectat de factorul emotional, imi atrage atentia: nu, de fapt sunt trei. Cum, tata, unde? Si o zaresc in sfarsit si pe Maria, in costumul discordant fata de cele ale Simonei si Andreei:d. Deja am inceput sa exclam ca nu se poate, avem aur si inca doua medalii!!!!Ce tare!!!!Si vad, apoi, jos, pe ecran, afisate numele lor pentru cele trei medalii...adica podium 100% romanesc, fara nici un intrus:P. Sentimentul care m-a incerat vazand acele trei steaguri urcandu-se pe acordurile imnului nostru au fost extraordinare...era emotie, era mandrie, era bucuria ineditului care s-a produs...din acea perioada mi-a ramas in minte declaratia caustica a lui Belu la jurnalul de stiri: "Ei, daca ne gandim ca si la Atlanta tot trei medalii am avut...Acum am schimbat doar culoarea uneia dintre ele:D" sau ceva in genul asta.

Atena, insa, a fost altceva...a fost prima editie a JO pe care am urmarit-o 100%. Deja pentru competitiile de la Anaheim ma trezisem la ora 3-4 dimineata, sa le vad pe fetele noastre...CM d ela Ghent...am analizat la rece situatia si pe sperantele Stroescu si Cojocar. La Atena, fiind seara, am stat nedezlipita de ecran, atragand-o si pe mama pentru o ora...la ora 12.00 a fost premierea pe echipe. La 12.15 trimiteam prietenilor apropiati SMS-uri in care ii anuntam de bucuria aurului. Dezlantuirea romaneasca (norocoasa pe alocuri:D) care a urmat a fost fantastica!!!!Eram de mii d eori mai buni decat Americanii, in conditiile in care in calificari fetele noastre abia de au fost filmate ici si colo din cauza Campioanei Mondiale en-titre, SUA:((...MA gandeam la sfarsitul JO cat de mult au avut de invatat regizorii acelei transisiuni de la romani.

Si tot de la Atena imi mai vine in minte un fapt memorabil, cel mai frumos fapt intamplat vreodata in vreo sala de gimnastica:P. Atunci cand se auzea imnul Romaniei, la aurul pe echipe, TOATA sala canta in limba romana "Desteapta-te, romane!!!"Erau atat de multi romani in sla, d eparac ar fi fost la noi acasa...americanii amutisera, se auzea doar romanimea, in uniunea ei:) Si mi-a placut!!!S-a auzit tare bine!!!

[crisloregym]

Am obosit,prieteni,dar inainte de pauza o sa va spun ca in aceasta perioada am primit un dar minunat,o colega de serviciu care mi-a devenit cea mai buna prietena,pasionata mai mult decit mine de sport si gimnastica,Aurica.De trei luni o bat la cap sa se inregistreze pe forum.
Ani la rind am trait impreuna marile competitii sportive,o sa va povestesc multe data viitoare!:cya:

Sunt uimitoare povestile tale, Mia, cu atat mai mult cu cat pe vremea aceea noi nici nu ne propuneam sa existam:P

[miafangina]

Cristina,n-as putea sa ma plictisesc niciodata citind povesti despre gimnastica!
Va rog pe toti,povestiti orice va amintiti,unde erati,ce ati auzit,cum simteau si se manifestau cei din jurul vostru,credeti-ma,toate sunt povesti extraordinare,pentru ca le-am trait cu pasiune,noi toti.
acum o sa va spun perceptia unui taran maramuresean care a vazut primul exercitiu de gimnastica la televizor:Nu poate fi adevarata,tu nu vezi ca-i de guma si-o poarta cu electrica?

[ioanavol]

foarte frumos, Mia:)
multumesc pt povestioare.

imi pare rau ca eu n-am putut da mai multe detalii, de fapt nici nu am stiut ca trebuie sa povestesc si intamplari mai recente:D
asa ma pot lauda si eu ca am fost la Europenele din 2004 si 2007 in Amsterdam...

In 2004 eram venita de nici un an in Olanda si printr-o intamplare am aflat ca vor fi Europenele aici...m-am mobilizat, am mai strans vreo cativa romani, am cumparat biletele cu vreo luna inainte...si nu mai trebuie sa va spun c-a fost un concurs extraordinar! Ne-am ridicat de vreo 8 ori in picioare pentru imnul Romaniei, Catalina ne-a facut cu mana, le-am vazut pe junioare si pe Mariana Bitang incurajandu-le pe senioare (invers nu mai stiu)...toti spectatorii din jur ne invidiau, ce mai, ni se facea pielea de gaina, a fost nemaipomenit!!!

Anul acesta insa a fost gustul mai amar...intai ca devenise mai po****r concursul, n-am gasit bilete unde vroiam nici cu 3 luni inainte...am fost totusi vreo 5 romani si a fost frumos. Insa a fost trist sa-l vedem pe Marian aproape rupandu-si gatul, sa auzim ca Aluissa si-a rupt genunchiul, si apoi s-o vedem pe Sandra in lacrimi dupa ex la barna...De data asta nu ne-a mai facut nimeni cu mana:(
O bucurie f mare am trait-o insa cand Stela si-a facut exercitiul la paralele frumos si a luat argintul...a fost un exercitiu extraordinar (mai ales pt o romanca).:)

Anul acesta in august am inceput sa postez pe forumul acesta...o bucurie f mare ca l-am "descoperit", sincer imi pierdusem speranta sa intalnesc, la un loc, atat de multi romani pasionati de gimnastica. Cu cat mai multi dintre voi as vrea sa ma intalnesc la Nationale in iulie anul viitor!; la Internationale nu-s convinsa ca pot ajunge pt ca incep slujba noua din ianuarie/februarie...

In 2010 Mondialele sunt la Rotterdam, daca mai sunt pe-aici imi doresc enorm sa fiu acolo. Sper din toata inima ca atunci sa straluceasca si Aluissa, Ana Maria si Adriana, Cerasela...:) Probabil ca atunci va trebui sa cumpar biletele cu un an inainte...:D


cam atat deocamdata...cand imi mai amintesc ceva, va mai zic;)

[crisloregym]

Multumim, Ioana:)...ei, ca in 2004, cand s-a castigat cat s-a castigat...!!!

[ioanavol]

Multumim, Ioana:)...ei, ca in 2004, cand s-a castigat cat s-a castigat...!!!
heeei, oameni buni, eu cand am scris scapasem ultima pagina cu povestile voastre:D

f frumoase povestile:) ma regasesc in povestea lui Alex un pic pentru ca nici eu n-am realizat cat de grea e gimnastica pana prin 2005...adica stiam, pt ca eu nu puteam face ce faceau ele...dar nu credeam ca pot gresi sau sa-si rupa ceva in fatza mea:(

eu am avut internet acasa doar din 2001, cand era prin Connex, deci dura 3 ore sa intru...asa ca pana sa vin in Olanda nici nu stiam de forumuri, youtube etc...de aceea pentru mine gimnastica de dinainte insemna starea de placere pe care o traiam vazandu-le...le stiam numele, ma uitam cu infrigurare la toate concursurile, interviurile, emisiunile...si atat.
neputand revedea exercitiile n-am putut sa le invat miscarile ca sa pot evalua exercitiile...dar niciodata nu e prea tarziu.

imi pare rau ca nu am avut ocazia asta in t scolii, cand stateam cu ai mei si aveam vacantele de vara de 3 luni in care, de obicei, nu faceam altceva decat sa citesc literatura si, in rest, sa ma plictisesc...acum e un hobby pentru care incerc sa-mi fac cat mai mult timp, dar nu e usor...

[ioanavol]

Am obosit,prieteni,dar inainte de pauza o sa va spun ca in aceasta perioada am primit un dar minunat,o colega de serviciu care mi-a devenit cea mai buna prietena,pasionata mai mult decit mine de sport si gimnastica,Aurica.De trei luni o bat la cap sa se inregistreze pe forum.
Ani la rind am trait impreuna marile competitii sportive,o sa va povestesc multe data viitoare!:cya:
te rog s-o convingi...cu siguranta ne-ar bucura sa-i auzim povestile, difera atat de mult cele "de dinainte" de cele de acum...pentru ca atunci orice stire era devorata, acum sunt atat de multe, doar trebuie sa le gasim...atunci si mandria era alta, acum pare "firesc" cand ia Romania aurul...

cand zic multe stiri nu ma refer la cele romanesti, cand 30s la TV pt gimnastica e lux sau exista un singur ziar de sport care da constant stiri din gimnastica (Prosport)...

[miafangina]

Probabil ca voi nu stiti multe despre viata"de dinainte" si asta e bine.In afara de viata de familie,restul era atit de cenusiu,nu aveam reviste,ziare,internet,cablu,incit o transmisiune sportiva,mai ales de anvergura JO era un supereveniment pe care il sorbeam,avida de-a vedea si inregistra cit mai mult(in cap) ca sa pot comenta apoi cu prietenii si cunoscutii.
In septembrie 1989 a avut loc Campionatul national la Baia Mare;sala a fost plina ochi in toate zilele.Nadia a fost arbitra si din locul unde stateam o vedeam bine din spate;in pauze arbitrele rontaiau stcksuri...
Aurelia Dobre a evoluat doar la paralele,in afara concursului.
Dana Silivas era mare vedeta,avea niste sosete din acelea lungi,peste genunchi,albastru-deschis,si filma cu o camera micuta!
In timpul acelui campionat s-au filmat scene pentru un film "Campioana" cred ca-i zice,cu Mircea Diaconu,Carmen Galin si nu mai stiu.

[ioanavol]

exact la asta ma refeream, Mia...din cei 9 ani petrecuti "atunci" imi amintesc foarte clar cat costa o paine sau o acadea, desenele animate rusesti, Arabela cea ceha si chiar si ce film urma sa vedem in ziua de 22decembrie 1989...tocmai pt ca nu se intamplau multe, totul mi se intiparea bine in minte...
(scuze de off-topic)


Atunci se ducea lume multa la Campionatele Nationale...sincer nu prea inteleg de ce acum e mereu sala aproape goala...o fi lumea mai ocupata, or fi alte tentatii...
Multumesc Mia, caut si filmul acesta:D

[ioanavol]

de fapt e un pic ipocrit sa zic "de ce nu se duce lumea"...nici eu nu m-am dus niciodata...:(
nu se facea reclama, nu aveam pe nimeni pasionat in jur...si probabil ca sunt multi cu aceste motive...
poate anul asta spargem gheata;)

[miafangina]

Imi amintesc ca la CM din1991 la Indianapolis la paralele a cistigat o coreeanca micuta-micuta dar deosebit de talentata,se spunea ca nu poate avea mai mult de 10-12 ani.Bela Karoly,care a fost invitat de dl Topescu la microfonul TVR ridea de ea si zicea ca are dinti de lapte,dar ca i-au falsificat actele(se pare ca era o practica obisnuita pentru tarile comuniste).Oricum,fetita a disparut,nu am mai vazut-o niciodata dupa aceea,e adevarat ca nu stiu cum o cheama,dar daca ar mai fi avut rezultate mi-as fi reamintit-o.
Alexandra,si eu o tin minte pe "chinezoaica ta" de la Barcelona,mi-a placut mult.La sarituri a cistigat o unguroaica foarte frumoasa,Henrietta Onodi,impreuna cu Lavinia.La sol Henrieta a luat locul 2;avea ochi albastri minunati si dl Topescu o placea tare mult.
Olimpiada aceasta am vazut-o la mare,intr-un club dintr-un camin,la Navodari,eram cu copiii in tabara.Era o profesoara de gimnastica de la Onesti cu care am avut o mare controversa,ea sustinind eronat ca la Montreal la echipe am luat aur,eu ziceam ca doar argint,si n-am putut s-o lamuresc,nu vroia sa asculte nici un argument...zicea ca ea stie mai bine,ca a fost colega cu Gabriela Trusca.Numele Gabrielei il stiam din cartea lui Ioan Chirila ...
M-am gindit ca acel succes imens a fost perceput de copiii de-atunci ca fiind total,stiu ca echipa aceea a fost numita"de aur",impropriu,dar in mintea lor a ramas asa.
La individual compus diferenta intre Tatiana Gutu,Shannon Miller si Lavinia a fost foarte mica,oricare ar fi putut sa cistige.
Solul Laviniei a ramas de referinta pentru multi,fiind ultima nota de 10,codul de punctaj s-a modificat apoi.

[miafangina]

de fapt e un pic ipocrit sa zic "de ce nu se duce lumea"...nici eu nu m-am dus niciodata...:(
nu se facea reclama, nu aveam pe nimeni pasionat in jur...si probabil ca sunt multi cu aceste motive...
poate anul asta spargem gheata;)

Asa este,n-are farmec sa te duci singur,in aceasta privinta eu am fost o rasfatata a sortii,am fost de mai multe ori cu familia mea(care imi sustine pasiunea) si cu prietena mea Auri +frate,cumnata...

Anul viitor,dupa ce apare calendarul competitional,ne facem planuri aici si ne intilnim cit mai multi.:yeah:

[Mihaela P]

Desi nu am povestit (inca) de inceputurile mele in ale vizionarii gimnasticii pot spune ca anturajul m-a facut si pe mine sa ma apropii mai mult, adica sa ma deplasez la competitii.
O prietena avea invitatii de la ea de la serviciu, eu eram studenta si imi placea sa ma uit la gimnastica la TV , iar la propunerea ei am dat curs invitatiei.
De atunci am sarit un singur an al Internationalelor, cand era Irina de 4-5 luni. Cu a doua fetita am mers la concurs desi avea doar 8 luni. Stiu ca ma sunau cunoscutii ca aparea in transmisie.

[miafangina]

Desi nu am povestit (inca) de inceputurile mele in ale vizionarii gimnasticii pot spune ca anturajul m-a facut si pe mine sa ma apropii mai mult, adica sa ma deplasez la competitii.
O prietena avea invitatii de la ea de la serviciu, eu eram studenta si imi placea sa ma uit la gimnastica la TV , iar la propunerea ei am dat curs invitatiei.
De atunci am sarit un singur an al Internationalelor, cand era Irina de 4-5 luni. Cu a doua fetita am mers la concurs desi avea doar 8 luni. Stiu ca ma sunau cunoscutii ca aparea in transmisie.

Ce induiosator! Era la tine in brate ?

[Mihaela P]

La mine si la alte fetite sau mamici.

[crisloregym]

Probabil ca voi nu stiti multe despre viata"de dinainte" si asta e bine.In afara de viata de familie,restul era atit de cenusiu,nu aveam reviste,ziare,internet,cablu,incit o transmisiune sportiva,mai ales de anvergura JO era un supereveniment pe care il sorbeam,avida de-a vedea si inregistra cit mai mult(in cap) ca sa pot comenta apoi cu prietenii si cunoscutii.
In septembrie 1989 a avut loc Campionatul national la Baia Mare;sala a fost plina ochi in toate zilele.Nadia a fost arbitra si din locul unde stateam o vedeam bine din spate;in pauze arbitrele rontaiau stcksuri...
Aurelia Dobre a evoluat doar la paralele,in afara concursului.
Dana Silivas era mare vedeta,avea niste sosete din acelea lungi,peste genunchi,albastru-deschis,si filma cu o camera micuta!
In timpul acelui campionat s-au filmat scene pentru un film "Campioana" cred ca-i zice,cu Mircea Diaconu,Carmen Galin si nu mai stiu.

In sfarsit am aflat si eu unde s-au filmat scenele...marturisesc ca e filmul meu preferat...am mai zis asta de cateva ori:P. Oricum, multumesc pentru amanuntul asta:D

[Mihaela P]

Incepururile pentru mine nu sunt atat de clare, nu a fost un moment care sa ma marcheze astfel incat sa il tin minte.
Eu am facut ceva miscare (nu pot spune gimnastica) la Casa Pionierilor :roti, pod, lente ,sfoara ...Nimic mai mult. Am fost alese din clasa de catre o profesoara, nu m-au dus parintii. Ne foloseau la Cantarea Romaniei , nu pe plan sportiv - competitional.
Dar asta m-a facut sa ma uit cu interes si la televizor, atunci cand era si cat era! A povestit Mia destul de bine ca sa mai repet si eu ce eveniment era cand se transmitea o competitie sportiva la tv. Toata familia se uita . Si chiar daca familia nu mi-a impartasit in totalitate dragostea pentru acest sport nu s-a impotrivit niciodata pasiunii mele. Ma lasau sa ma uit de cate ori se putea.
Nu aveam cu cine comenta elemente, executii etc. asa ca s-au sters din memorie. Au ramas insa niste nume bine intiparite in mintea mea.
Studenta fiind am ajuns la Ploiesti pentru ca o prietena avea invitatii , desi invitatiile in sine nu aveau o valoare materiala foarte mare. Pur si simplu au fost motivul unei excursii.
Pe urma am tot fost...
Asa am gasit si forumul. Incercam sa aflu in ce perioada vor fi Internationalele in 2005.

[miafangina]

In sfarsit am aflat si eu unde s-au filmat scenele...marturisesc ca e filmul meu preferat...am mai zis asta de cateva ori:P. Oricum, multumesc pentru amanuntul asta:D

Doar o parte din film s-a facut la Baia Mare,cred ca era si in film un campionat national,iar echipa se numea"Livezile".Ne-au anuntat de la inceput ce se intimpla si nu a trebuit sa facem nimic deosebit,filmarile nu au incomodat competitia .

[crisloregym]

Doar o parte din film s-a facut la Baia Mare,cred ca era si in film un campionat national,iar echipa se numea"Livezile".Ne-au anuntat de la inceput ce se intimpla si nu a trebuit sa facem nimic deosebit,filmarile nu au incomodat competitia .

Dap, echipa se numea "Livezi":D.

Ce nu mi-am dat seama niciodata este cine era in spatele personajului Corina Tanase (personajul principal), adica a cui poveste o spune filmul:D, dca o spune pe a cuiva:P

[mikeyy]

Nu mai vrea nimeni sa ne impartaseasca cum a inceput pasiunea pentru gimnastica? :D
Mie imi place mult acest thread si nu as vrea sa fie uitat!

[Tess_AN]

Am fost invatata de mica sa apreciez munca si sa respect rezultatele obtinute prin munca. Cred ca faptul acesta m-a facut sa ma indragostesc definitiv de gimnastica, faptul ca in acest sport se munceste foarte mult. De aceea, am admirat si stimat tot ceea ce au facut sportivii, sportivele si antrenorii, i-am inaltat pe un pedestal unde nu ii poate atinge, improsca cu noroi sau defaima presa de scandal sau declaratii rautacioase ale unora sau altora, oficiali sau nu.

La materia "dragoste de sport", am avut norocul generatiei din care fac parte sa am cel mai bun profesor ce a existat vreodata in persoana Domnului Cristian Topescu. In 1975, coperta revistei Cutezatorii infatisand-o pe Nadia si un articol in aceeasi revista plus reclama TVR1 ca va transmite inregistrari de la Camionatele Europene de la Skien - asta a trezit curiozitatea copilului din mine pasionat de sport. Sa vad si eu ce e in stare o fetita cu citiva anisori mai mare ca mine... Au urmat celelalte concursuri Olimpiade, Mondiale, Europene, alte articole in ziare si reviste, alte nume de fete si baieti ce ne reprezentau cu cinste. Am renuntat la colectia de servetele si timbre si am inceput sa colectionez fotografii si decupaje din articole despre gimnastica pe care le-am lipit in doua albume. Cartea Nadia a lui Ioan Chirila si Albumul Nadia - color format A4 sunt la loc de cinsta alaturi de albumele facute de mine. L-am admirat in mod deosebit pe Dan Grecu la inele. In mintea mea de copil era cel mai puternic om pentru ca facea "crucea" ceea ce era mai greu decit boxul sau luptele sau fotbalul. Mia a povestit foarte frumos amintiri dragi noua tuturor, nu cred ca as putea adauga mare lucru. Am sarit in sus de bucurie la fiecare victorie romaneasca, am zambit fericita la fiecare aterizare buna, am oftat la fiecare ratare, am tipat la fiecare nedreptate facuta de arbitri, am ras si am plans cu fetele si baietii, mereu altele si altii dar la fel de dragi - de-a lungul vremii.

[miafangina]

Foarte frumos ai scris,Tess,mai detaliaza cind ai timp ca tare-mi place sa citesc.
Abia astept sa ne vizionam reciproc albumele,eu fiind de la tara nu am avut acces la prea multe ziare si reviste pe-atunci.
Promit,promit ca mai scriu cind am timp.

[crisloregym]

Tes, m-ai facut curioasa cu albumele cu notite din ziare, tare mi-as dori sa le vad...poate la nationale??? (daca o fi sa fie:D) Ai vorbit tare frumos, Tes:) Asa cum zicea si Mia, mai povesteste-ne, ca e asa de frumos:)

[ioanavol]

si mie mi-a placut f mult povestea lui Tess, la fel ca si cele ale Miei...de-abia astept sa va cunosc la nationale! :)

[mikeyy]

Multumim ca ne-ai impartasit povestea Tess, sa ne mai povestesti cand ai timp.
Si eu abia astept sa va cunosc la nationale si daca nu va e greu sa aduceti si un album ca sa-l vedem si noi. :D

[Tess_AN]

Fara indoiala o sa am tot "arsenalul" la mine cind ne vom intilni asa cum cred ca o vor face toti dintre noi. Din pacate al doilea album al meu se termina prin anii '80 nu mai retin exact optzeci-si-cat... Am poze cu Catalina, intr-una din ele muscand cu pofta dintr-o pizza si autograful Nadiei cand a fost o demonstratie de gimnastica in Timisoara prin 1985 cred. Mi-ar face mare placere sa ne intalnim anul acesta la Nationale, inca nu pot sa zic da sau nu. Dar sper. O sa va povestesc intilnirea cu Catalina si ce m-a impresionat. Si mie imi place sa citesc ce scrieti, Mia e o adevarata scriitoare, Cris are acuitatea a unui reporter, ... sa continui cu parerile personale? Imi sunteti dragi cu totii. Voi m-ati "salvat" la Mondialele din 2007 cind nu aveam unde sa urmaresc in direct concursrurile. Aici, pe forum am citit ca transmite cctv5 - sau cum ii zice la postul chinezesc dar transmisiunea lor era in urma cam cu 10-20 de minute... Asa ca am urmarit comentariile voastre pe forum. Nu stiti cit de mult v-am multumit. Iar avitarul cu Irina si Steliana il consider de atunci purtator de noroc. Il putem lua drept logo pentru forum? De acord? Ne da voie Mihaela? Vreti un logo? Si avitarul lui Mihai e dragut... Nu am mai citit nimic despre Irina, acusi bat la usa concursurile... Mihaela nu a mai zic nimic.

[mikeyy]

Interesant Tess...nu stiam ca ne citesti inca de pe vremea mondialelor. Inseamna ca ai la fel de multa vechime ca majoritatea dintre noi :).
Asa este, acea poza cu Irina si Steliana chiar a fost ca un talisman norocos....sper ca Mihaela sa-si puna iar acea poza in timpul europenelor si bineinteles in timpul JO.

[Tess_AN]

Asa este, acea poza cu Irina si Steliana chiar a fost ca un talisman norocos....sper ca Mihaela sa-si puna iar acea poza in timpul europenelor si bineinteles in timpul JO.
Si la Nationalele de copii sa-i poarte noroc Irinei. Sa fie ambele pe prima treapta, cea mai inalta a podiumului! Am avut pauze lungi in a intra pe forum si a citi, citesc si din urma dar din pacate nu reusesc sa ajung la zi. Si nici de acum inainte nu o sa pot fi zilnic. Dau vina pe lipsa de timp si scuze daca mai fac gafe - vezi cand am postat un link care deja fusese comentat cu o luna inainte. Scriind celalalt post mi-a venit ideea de logo, talisman, mascota. Ce ziceti? Nu vreau sa fac o alta gafa sau sa pornim un razboi (glumesc) din asta.

[mikeyy]

Nu e nicio problema daca se mai repeta anumite lucruri, dimpotriva poate daca mai revedem anumite exercitii mai observam ceva nou si mai comentam pe baza lor.
Da,acea poza este un talisman si imi doresc sa aduca in continuare noroc. Asa cum gimnastii au superstitiile lor inainte de marile concursuri asa avem si noi, cei pasionati de acest sport. Cred locul acelei poze trebuie sa fie la avatarul Mihaelei!
Tess, cred ca deoarece tu inca citesti mesaje in trecut , ai toate momentele de pe forum mai proaspete in minte...eu unul de exemplu chiar uitasem ca a mai fost postat acel link, pentru ca eu de cate ori am mai mult timp liber citesc multe despre gimnastica de pe mai multe site-uri si cand unul dintre voi pune un link catre o anumita stire sau filmulet, am impresia ca le-am mai vazut undeva si nu stiu exact daca tot pe forum sau prin vreun articol undeva pe internet :D

[ioanavol]

eu nici nu ma mai "bat" in linkuri...sunt mereu cu un pas in urma.

[miafangina]

... sa continui cu parerile personale?

Da,bineinteles.
Eu m-am gindit la un joc:sa scriem fiecare cum credem ca sunt ceilalti,cum ni-i inchipuim si cind ne vom intilni sa le citim si sa ne distram.
Albumele vechi sunt mult mai valoroase,ai grija de ele,cindva tot le vom vedea.

[ioanavol]

o idee buna...incepi tu, mia?...sau o lasam pe tess sa termine?;)

[crisloregym]

eu as pune o conditie aici:d fara critici, chiar daca sunt constructive:D

[miafangina]

eu as pune o conditie aici:d fara critici, chiar daca sunt constructive:D

Normal,rautatile sunt interzise.
Dar eu ma gindeam la scris clasic,pe hirtie,si confruntarea cu realitatea din"teren" la Ploiesti.Daca postam aici ne influentam unul pe altul.
De cind am inceput sa scriu aici ma tot gindesc cum aratati si ca atunci(la Ploiesti) vom avea o noapte intreaga sa ne cunoastem,sa vorbim mult,mult si sa ne distram.
Ma gindesc ca putem face poze si sa le trimitem si celor care nu vor putea veni.Imi trec prin cap multe lucruri,de exemplu sa mergem la barul Corinei Ungureanu.
Categoric,va trebui sa ne cazam la acelasi hotel ca sa putem petrece seara(noaptea) linistiti impreuna.Dar,chiar daca imi place mult sa fac planuri,cred ca mai e mult pina atunci si avem timp sa ne gindim la toate,la vremea lor.
Daca vreti sa postam "cum ne imaginam" intru si eu in joc!

[ioanavol]

scris pe hartie mie imi place mai mult:)

si mie imi place sa fac planuri, de-abia astept sa incep, odata ce-o sa-mi rezerv biletul de avion...atunci pot da "unda verde" imaginatiei:P

[crisloregym]

Da, Mia, imi place mai mult asa:D.

Deci sa ne imaginam cum aratam? Cateva calitati despre fiecare? Mai ce?

[miafangina]

Da,cam la asta ma gindeam.

[miafangina]

In seara asta am chef de-o poveste.
Am ramas cam dupa JO Barcelona 92.In anii care au urmat am avut parte de multe bucurii,succese la campionate europene si mondiale,chiar si in anii in care se spunea ca echipa e slaba si nu are sanse,mai greseau adversarele si iesea bine.Au fost anii de glorie ai Laviniei Milosovici si Ginei Gogean,carora li s-au mai adaugat mai apoi Simona Amanar,Corina Ungureanu,Alexandra Marinescu,Claudia Presecan.A fost pentru un timp si Nadia Hatagan,o fata deosebita,frumoasa si eleganta,dar cred ca s-a accidentat si cariera ei s-a terminat mult prea curind.
In aceasta perioada am inceput si noi sa mergem la concursuri in tara.Mai intii s-a dus Aurica la un campionat national la Timisoara,eu n-am putut merge din motive personale si am suferit mult.Am mers apoi impreuna la Ploiesti la Internationale,cred ca era in 1994 si ne-am distrat tare bine.Am ajuns simbata dimineata si ne-am dus in recunoastere pe la sala,unde niste batrinei vindeau bilete.Erau foarte ieftine si ne-am distrat bine gindindu-ne ca cine stie ce ne-au vindut,pe bilete nu era nimic despre competitie;bineinteles ca au fost bune.Mi-a ramas in minte un nume grecesc,Vasiliki Zavdaridu,avea o sonoritate aparte si am revazut-o in anii urmatori la Ploiesti.
Pe aleea din fata salii l-am vazut pe Dan Burinca si ne-am mirat cit e de mic.Era foarte bine-dispus.
Alexandra Marinescu ne-a impresionat placut,era o super-junioara,avea o birna tare,surub cu 360,ziceai ca-i pe sol,asa bine il facea!La intoarcerea acasa i-am spus sotului meu ca am vazut-o pe viitoarea campioana olimpica la individual compus,dar din pacate nu mi s-a adeverit prezicerea.

[mikeyy]

Ma bucur Mia ca ne-ai mai povestit putin....imi face o deosebita placere sa citesc!!!!:)

[miafangina]

Si a venit Atlanta 1996,cu transmisii din noapte pina in zori.
Cu o echipa decimata de accidentari,ramasa fara rezerva,fetele au luat locul trei,meritoriu in acele conditii.
Echipa americana a fost buna,purtata parca spre succes de un public infierbintat,excesiv de galagios.
La concursul individual compus se calificase si Alexandra Marinescu dar a cedat locul,considerindu-se ca Gina,Lavinia si Simona au mai multe sanse,lucru care s-a si adeverit,toate cele trei urcind pe podium,alaturi de Lilia Potcopaeva din Ucraina.S-a discutat mai apoi pe acest subiect,unii au spus ca Alexandra ar fi fost silita sa renunte,adevarul nu l-am aflat niciodata.
Imi mai amintesc de la finalele pe aparate cum Mo Huilan dadea interviuri deja la sarituri si Simona i-a suflat aurul.
Gata pentru azi.:cya:

[Tess_AN]

Daca ati privit vreodata palmele unui canoist sau spargator de piatra stiti cum arata mainile unei gimnaste. Si vazandu-le, simti ca fara voie, capul se pleaca in semn de adanc respect pentru toata truda ce o fac zi de zi aceste maini. Palmele acestea poarta in ele o intreaga istorie scrisa cu talc, stearsa cu sudoare, rescrisa si iar stearsa intr-o valtoare nebuna pana vor lasa varianta ultima in linii adanc intiparite pe palmele muncitoare…

Rareori se aminteste despre mainile truditoare, in momente iesite din comun cum ar fi palma infectata a Nadiei executand barna atat de necesara sa urce echipa pe cea mai inalta treapta a podiumului la Mondialele din 1979 sau palma crapata a Vanessei lucrand la paralele antrenandu-se sa culeaga lauri europeni si mondiali…

De la palmele copilei ce mama le mangaie cu crema in fiecare seara inainte de culcare in timp ce ii spune o poveste cu zane… la dosul palmei ce sterge pe furis o lacrima dupa o ratare, de la palmele desfacute larg salutand dupa victorie pina la palma ce tine in frau inima sa nu sara din piept de bucurie si emotie cand se intoneaza imnul tarii sale - tuturor - omagiu mainilor truditoare.

[miafangina]

Foarte frumos,Tess,emotionant.
Ar merge bine si pe pagina alaturata,cea cu incurajarile,ce zici?

[Tess_AN]

Multumesc Mia. Poate da, dar ma gandesc ca fetele au nevoie de "cantece de lupta", ritmate acum inainte de europene. Nu vreau sa fie sensibile. Stii cum e, inainte de concurs sa le fortificam, sa nu lasam partea emotionala la suprafata. Am scris la incurajari ca sunt bine pregatite si ca emotiile le preluam noi, ele sa concureze ca si cum nu ar fi nimic emotional... Poate doar evolutiile la sol au nevoie de sensibilitate care sa ajute in prezentarea mai gratioasa a exercitiului.

[miafangina]

Multumesc Mia. Poate da, dar ma gandesc ca fetele au nevoie de "cantece de lupta", ritmate acum inainte de europene. Nu vreau sa fie sensibile. Stii cum e, inainte de concurs sa le fortificam, sa nu lasam partea emotionala la suprafata. Am scris la incurajari ca sunt bine pregatite si ca emotiile le preluam noi, ele sa concureze ca si cum nu ar fi nimic emotional... Poate doar evolutiile la sol au nevoie de sensibilitate care sa ajute in prezentarea mai gratioasa a exercitiului.

Da,asa este,ai dreptate.Poate le-ar emotiona prea tare ,la "razboi" nu te duci cu batistuta ,doar ca mie mi-a placut foarte tare,sunt mai patetica.

[Tess_AN]

Da,asa este,ai dreptate.Poate le-ar emotiona prea tare ,la "razboi" nu te duci cu batistuta ,doar ca mie mi-a placut foarte tare,sunt mai patetica.

Mie imi place mult cum scrii Mia. Esti mai "de actiune". Si nu te vad deloc patetica. Mai scrie cind ai timp, inspiratie si dispozitie.

[crisloregym]

Mie imi place cum scrieti ambele, nimeni nu este patetic...eu vad doar sinceritate si asta imi place cel mai mult pe forumul asta:)

[miafangina]

Poate n-am folosit cuvintul potrivit,mai bine s-ar potrivi "usor de impresionat".
Sunt rationala si realista,dar cind ma emotioneaza ceva imediat "dau apa la soricei".Nu mi-e jena sa-mi exprim sentimentele si ma bucur ca nu ride nimeni de mine.
Dupa ce se termina patinajul va mai povestesc cite ceva.
:cya:

[praf_de_stele]

nu stiam de threadul asta...eu nu am mare experienta si cunostinte prea mari despre trecutul sau istoria acestui sport pt ca eu nu am prins acele competitii...doar ce am citit pe forum, impresii, sau pe site'uri de gimnastica...ce sa mai zic de nadia comaneci...nu stiu si nu pot sa zic prea multe...tot ce pot sa zic este ca am vazut in reluari un concurs, cred ca era campionat mondial, unde nadia a avut niste exercitii poate perfecte...atunci cand, pt a i se acorda nota, a trebuit sa astepte cam o jumatate de ora :P eu's destul de mica in comparatie cu multi de pe forumul de gimnastica si de asta zic ca nu pot sa ma duc prea mult in trecut....
la mine, dragostea pt gimnastica a inceput de la JO de atena din 2004...nu stiam mare lucru despre acest sport...bunicii mei, care urmareau competitiile, m'au facut sa am emotii pt romania si sa traiesc la maxim acele momente alaturi de fetele noastre...pur si simplu am ramas si eu sa vad finala pe echipe si de atunci pot sa spun ca'mi place foarte mult gimnastica, iar primul meu idol a fost si ramane catalina ponor...n'o sa uit niciodata acele momente de la atena, cand tremuram la evolutiile fetelor noastre si mai ales cand concura catalina la individual...stiu ca ma rugam, ma inchinam cand evolua romania :P si urmaream cu sufletul la gura si apoi ma bucuram cand totul se termina cu bine...nu mai zic cum am plans la ascultarea imnului nostru...deja momentele astea imi vor ramane pe veci in minte si'n suflet :D si acum, daca le revad, nu pot sa am abtin sa nu plang :rolleyes: apoi, la proba pe aparate, din nou emotii multe si lacrimi de bucurie :) am fost mandra ca sunt romanca...
si din acel moment urmaresc cu mare interes competitiile de gimnastica...si chiar daca nu ma pricep pe la elemente si pe la codul de punctaj si alte chestii, imi place acest sport foarte mult :)
the end ! :D :P

[mikeyy]

Multumim Ade pentru ca ne-ai impartasit si povestea ta :ok:

[Tess_AN]

n'o sa uit niciodata acele momente de la atena, cand tremuram la evolutiile fetelor noastre si mai ales cand concura catalina la individual...stiu ca ma rugam, ma inchinam cand evolua romania :P si urmaream cu sufletul la gura si apoi ma bucuram cand totul se termina cu bine...nu mai zic cum am plans la ascultarea imnului nostru...deja momentele astea imi vor ramane pe veci in minte si'n suflet :D si acum, daca le revad, nu pot sa am abtin sa nu plang :rolleyes: apoi, la proba pe aparate, din nou emotii multe si lacrimi de bucurie :) am fost mandra ca sunt romanca...
si din acel moment urmaresc cu mare interes competitiile de gimnastica...the end ! :D :P
Frumoasa povestea ta! Ade, sper ca sa nu fie "the end" si sper sa mai plangi/sa mai plangem impreuna pe aceleasi motive! Si sa nu fie nici sfarsitul povestilor spuse de tine, cand vrei poti sa ne mai povestesti...

[praf_de_stele]

asta e sfarsitul primei parti a povestii, doar :P dupa alte noi experiente, voi mai povesti :) si eu sper sa mai avem parte de astfel de momente pe viitor...poate chiar la europene, anul asta...

[crisloregym]

Ade, multumim pentru povestea ta:) Si mai asteptam si partile urmatoare;)

[miafangina]

Si pentru mine este placut sa aflu cum v-ati simtit voi in anumite momente,chiar daca am vazut si eu competitia respectiva.
Voi reveni pe-aici dar probabil doar dupa europene.

[ioana20]

Eu am luat pasiunea pentru a urmari competitii sportive si mai ales pentru gimnastica de la matusa mea, care locuia cu noi. Cam de prin 92 am inceput sa urmaresc tot ce a fost transmis la tv. Prin 92 aveam vreo 7 anisori si stiu ca le tineam pumnii stransi fetelor, oricare ar fi fost ele. Din pacate nu mi-au ramas in minte decat numele lor, amintirea emotiilor ce le simteam alaturi de multi altii, si 10,00 Laviniei care m-a facut sa o iubesc pe aceasta minunata gimnasta. Imi spunea matusa de Nadia si notele de 10 primite, eram mandra, dar eu am crescut tinand pumnii Laviniei, Ginei Gogean, Alexandrei Marinescu, Corinei Ungurean, Simonei Amanar samd. Atlanta 96 m-a prins la tara, si ne trezeam impreuna cu matusa sa le tinem stransi fetelor, sa cantam imnul Romaniei, sa plangem in acelasi timp. In acel an s-au facut multe emisiuni despre gimnaste, eu am vazut un reportaj depsre Alexandra Marinescu si am indragit-o imediat, era mititica si era preferata mea. A gresit cred, la barna, iar Belu a cam mustrat-o, multa vreme mi-a ramas in minte felul in care a mustruluit-o. Iar apoi a cam disparut, accidentarile au facut-o sa se retraga. Rand pe rand treceau generatiile prin ochii mei, Lavinia s-a retras, Gina a ramas favorita mea, apoi Simona care a fost o gimnasta exceptionala, apoi m-a surprins placut Maria Olaru cu titlul la individual compus. A fost o perioada buna cu Amanar in forma, Olaru, Presecan, iar din urma veneau junioare precum Raducanu, Loredana Boboc, Isarescu, Floarea Leonida (care a fost o junioara foarte buna). Am plans pentru toate, am plans alaturi de toate cantand imnul Romaniei sau pierzandu-l la musteata. Apoi s-au ridicat si baietii. Pana atunci nefiind favoriti nu prea le aratau exercitiile, preferandu-le pe ale favoritilor. Baietii s-au ridicat din ce in ce mai mult, iar fetele erau in varf, totul culminand cu podiumul 100% roman de la Sydney la individual compus (trecand peste nurofen). Andreea Raducan, dincolo de nedreptatea ce i s-a facut, va ramane una din favoritele mele mereu, iar Urzica, Suciu vor avea mereu respectul meu. Apoi Marian, un acrobat prin desavarsire, m-a facut sa ma indragostesc de exercitiile lui. Apoi dupa retragerea Andreei si celorlalte fete a ramas doar Petrovski, Leonida a fost accidentata iar trecerea de la junioare la senioare nu a fost una exceptionala. Apoi s-a nascut o echipa despre care presa a spus ca s-a nascut "din nimic", dar cata truda si cate sudori si accidentari au stat la baza ei. A venit Eremia, pentru care am avut o slabiciune, a venit Rosu, a venit Banutul din Cluj, a venit Sofronie si Catalina. Pacat de Andreea Munteanu, accidentarile nu au lasat-o nici o clipa. Am plans la fel de mult pentru ele ca pentru oricare alta generatie ce a trecut prin ochii mei. Mi-au facut zilele mai bune de multe ori. Anul 2004 a fost unul foarte bun, unul excelent pentru fete, unul bun pentru baieti. Pacat de saritura lui Marian, pacat ca nu a luat aurul la sol din cauza regulamentului aiurea, pacat de favoritsimele facute lui Hamm Hamm si pacat de Urzica care a fost un gimnast exceptional iar arbitrii l-au facut pe unde au putut in ultimii ani. Apoi s-a retras Urzicam, s-a retras Suciu, s-a desfiintat lotul, au inceput problemele, iar presa a zis ca s-a terminat cu gimnastica. Dar mai vin deocamdata si din urma. Au venit aceste fete minunate, Sandrina (asa imi place sa ii spun), a venit Stela, o fata foarte ambitioasa desi a avut parte de foarte multe probleme de sanatate. Anul trecut a fost unul nu foarte bun (la prima vedere), pentru mine a fost unul groaznic. Ziua in care Marian a cazut si de la care i-au pornit problemele era si asa foarte trista pentru mine (din diverse motive), dar am terminat-o stergandu-mi lacrimile pentru el, si pentru ratarile fetelor (sincer la cat de groaznica a fost ziua am si uitat cine a mai ratat). Sunt si eu o fire sensibile si plang foarte repede, mai ales atunci cand echipele mele favorite, si mai ales loturile olimpice, imi ofera motive (fie ele de fericire, fie de durere). Oricum cu toate ca anul trecut nu ne-a oferit atatea satisfactii, as fi o imbecila daca m-as declara nemultumita de ei, cand stiu cate sudori si cata munca ne-au dat atatea satisfactii. Nu as mai fi un suporter al lor daca as face asta! HAI FETELOR! Pentru noi mereu veti fi cele mai bune! HAI ROMANIA!

[cata10]

Eu am luat pasiunea pentru a urmari competitii sportive si mai ales pentru gimnastica de la matusa mea, care locuia cu noi. Cam de prin 92 am inceput sa urmaresc tot ce a fost transmis la tv. Prin 92 aveam vreo 7 anisori si stiu ca le tineam pumnii stransi fetelor, oricare ar fi fost ele. Din pacate nu mi-au ramas in minte decat numele lor, amintirea emotiilor ce le simteam alaturi de multi altii, si 10,00 Laviniei care m-a facut sa o iubesc pe aceasta minunata gimnasta. Imi spunea matusa de Nadia si notele de 10 primite, eram mandra, dar eu am crescut tinand pumnii Laviniei, Ginei Gogean, Alexandrei Marinescu, Corinei Ungurean, Simonei Amanar samd. Atlanta 96 m-a prins la tara, si ne trezeam impreuna cu matusa sa le tinem stransi fetelor, sa cantam imnul Romaniei, sa plangem in acelasi timp. In acel an s-au facut multe emisiuni despre gimnaste, eu am vazut un reportaj depsre Alexandra Marinescu si am indragit-o imediat, era mititica si era preferata mea. A gresit cred, la barna, iar Belu a cam mustrat-o, multa vreme mi-a ramas in minte felul in care a mustruluit-o. Iar apoi a cam disparut, accidentarile au facut-o sa se retraga. Rand pe rand treceau generatiile prin ochii mei, Lavinia s-a retras, Gina a ramas favorita mea, apoi Simona care a fost o gimnasta exceptionala, apoi m-a surprins placut Maria Olaru cu titlul la individual compus. A fost o perioada buna cu Amanar in forma, Olaru, Presecan, iar din urma veneau junioare precum Raducanu, Loredana Boboc, Isarescu, Floarea Leonida (care a fost o junioara foarte buna). Am plans pentru toate, am plans alaturi de toate cantand imnul Romaniei sau pierzandu-l la musteata. Apoi s-au ridicat si baietii. Pana atunci nefiind favoriti nu prea le aratau exercitiile, preferandu-le pe ale favoritilor. Baietii s-au ridicat din ce in ce mai mult, iar fetele erau in varf, totul culminand cu podiumul 100% roman de la Sydney la individual compus (trecand peste nurofen). Andreea Raducan, dincolo de nedreptatea ce i s-a facut, va ramane una din favoritele mele mereu, iar Urzica, Suciu vor avea mereu respectul meu. Apoi Marian, un acrobat prin desavarsire, m-a facut sa ma indragostesc de exercitiile lui. Apoi dupa retragerea Andreei si celorlalte fete a ramas doar Petrovski, Leonida a fost accidentata iar trecerea de la junioare la senioare nu a fost una exceptionala. Apoi s-a nascut o echipa despre care presa a spus ca s-a nascut "din nimic", dar cata truda si cate sudori si accidentari au stat la baza ei. A venit Eremia, pentru care am avut o slabiciune, a venit Rosu, a venit Banutul din Cluj, a venit Sofronie si Catalina. Pacat de Andreea Munteanu, accidentarile nu au lasat-o nici o clipa. Am plans la fel de mult pentru ele ca pentru oricare alta generatie ce a trecut prin ochii mei. Mi-au facut zilele mai bune de multe ori. Anul 2004 a fost unul foarte bun, unul excelent pentru fete, unul bun pentru baieti. Pacat de saritura lui Marian, pacat ca nu a luat aurul la sol din cauza regulamentului aiurea, pacat de favoritsimele facute lui Hamm Hamm si pacat de Urzica care a fost un gimnast exceptional iar arbitrii l-au facut pe unde au putut in ultimii ani. Apoi s-a retras Urzicam, s-a retras Suciu, s-a desfiintat lotul, au inceput problemele, iar presa a zis ca s-a terminat cu gimnastica. Dar mai vin deocamdata si din urma. Au venit aceste fete minunate, Sandrina (asa imi place sa ii spun), a venit Stela, o fata foarte ambitioasa desi a avut parte de foarte multe probleme de sanatate. Anul trecut a fost unul nu foarte bun (la prima vedere), pentru mine a fost unul groaznic. Ziua in care Marian a cazut si de la care i-au pornit problemele era si asa foarte trista pentru mine (din diverse motive), dar am terminat-o stergandu-mi lacrimile pentru el, si pentru ratarile fetelor (sincer la cat de groaznica a fost ziua am si uitat cine a mai ratat). Sunt si eu o fire sensibile si plang foarte repede, mai ales atunci cand echipele mele favorite, si mai ales loturile olimpice, imi ofera motive (fie ele de fericire, fie de durere). Oricum cu toate ca anul trecut nu ne-a oferit atatea satisfactii, as fi o imbecila daca m-as declara nemultumita de ei, cand stiu cate sudori si cata munca ne-au dat atatea satisfactii. Nu as mai fi un suporter al lor daca as face asta! HAI FETELOR! Pentru noi mereu veti fi cele mai bune! HAI ROMANIA!

Amintiri foarte frumoase. Multumim Ioana pentru ca le imparti cu noi!

[miafangina]

Bravo,Ioana,foarte frumos ai scris.:)
II multumesc matusii tale,te-a ajutat sa descoperi cel mai frumos sport!
Eu sunt de acord cu tine,niciodata nu le voi dezavua pe fete,indiferent de rezultate,eu le iubesc neconditionat;normal ca sunt trista cind rezultatele nu sunt bune,dar suparata pe ele niciodata.

[Tess_AN]

Ioana, esti de 2-3 ani pe forum si abia acum ne spui povestea? Dar a meritat sa asteptam.... Asteptam continuarea... sper ca intr-un interval mai scurt...

[crisloregym]

Ioana, multumim pentru cele impartasite...este atat de frumos sa stii ca suntem atatia care am inceput sa iubim gimnastica datorita lui Milo...eu, incepand de azi, cred ca am sa fiu furioasa pe gimnastica (nu pe gimnaste, antrenori, ci pe conceptul de gimnastica, asa cum este cunoscuta acceptiunea in 2008) incepand cu Bruno Grandi...dar de iubit, am iubit-o (si o s-o mai iubesc cand nu o sa mai aud de gimnasti accidentandu-se cand vin sa ia medalii)....dar e threadul cu amintiri frumoase, asa ca iti pot spune doar ca e extraordinar ca aveai cu cine viziona competitiile noaptea:) si cu cine comenta...:D

[ioana20]

@Tess_AN sunt inscrisa de vreo 2 ani, dar nu prea am intrat; prima data cand v-am gasit a fost in toamna cu campionatele mondiale de la Sttutgart. Am comentat atunci putin, dar apoi au intervenit multe din pacate si nu am mai intrat. Povestea va continua, fiindca orice s-ar intampla, voi fi mereu un suporter al acestor oameni minunati, care sunt gimnastii romani. Fiecare te atrage prin ceva, fiecare te face sa il respecti sa ii respecti munca. Am avut in fiecare generatie cate un favorit si nu neaparat cel mai bun dintre ei/ele, dar din lotul actual, chiar daca Sandra e stelista, toate imi sunt la fel de dragi si tuturor le doresc numai succese. Ma bucur pentru Ana, am vazut-o in toamna si mi-a placut solul ei, desi era usurat dupa accidentare, iar acum ma bucur ca a reusit in calificari exercitii bune. Sper ca Cerasela sa fie bine si sa isi revina si Aluisa Lacusteanu si sa nu se mai accidenteze atat de des fetele.

[cineva_cineva]

Uite ca am ajuns si eu pe aici... Am doar 2 zile de cand m-am inscris aici dar... nu pot sa scred ce frumos este. Am sa va povestesc si eu cand am inceput sa iubesc gimnastica.. am sa incerc sa va povestesc despre momentele frumoase pe care le-am trait. Dar am sa fac asta in episoade, pentru ca din pacate timpul nu prea imi permite si am multe de spus... O sa incep cu inceputul...

[cineva_cineva]

Am reusit sa imi fac putin timp pentru povesti.Prima mea amintire legata de gimnastica sunt povestile 'celor mari' despre Nadia.Primul exercitiu de gimnastica ce l-am vazut si mi-l amintesc este exercitiul mult laudat al Laviniei Milosovici de la sol, de la olimpiada.Asta m-a facut sa iubesc gimnastica si.. ziceam atunci, desi eram foarte mica, despre LAvinia ca ea este si va fi gimnasta mea preferata.Timpul a trecut si.. a venit olimpiada din 1996 de la Atlanta.Asta a fost prima olimpiada pe care am urmarit-o cat de cat, doar gimnastica, restul nu ma interesa.Atunci am descoperit America, ca sa zic asa.Mi-am dat seama ca Lavinia nu e singura gimnasta buna, ca mai exista si altele, printre care, cele mai cunoscute de atunci: Gina si Simona.
Despre Simona imi amintesc ca se spunea ca e noua stea a gimnasticii romanesti, si imi amintesc ca, la mintea mea de copil atunci, parca imi era ciuda putin pe Simona, ca o intrece pe LAvinia la unele aparate, cu unele note.Mai tarziu abia aveam sa imi dau seama ca fetele noastre sunt o ECHIPA, in primul rand, si probabil asta e lucrul pe care il apreciez cel mai mult la fetele noastre, spiritul de echipa.Si mi-am dat seama ca nu pot avea o gimnasta preferata, in adevaratul sens al cuvantului, chiar daca in minte imi e o gimnasta,mai mult ca celelalte, la toate ai ceva bun de zis, la toate ai ceva de apreciat, toate te fac sa te simti fericit, si... pe toate nu poti decat sa le apreciezi pentru munca lor si pentru rezultate.Asa ca... dupa ce mi-a venit mintea la cap, am putut urmari gimnastica mai bine, tinandu-le pumnii la toate fetele noastre, oftand cand ele ezitau, oftand la o ratare, plangand cu ele si de bucurie si de tristete.

De la acea olimpiada mi s-a cam rupt firul pana in 1999. Nici nu aveam decat TVR 1 acasa si.. nici nu prea aveam unde urmari, si de aceea, nu stiam prea multe.Dar atunci, fara s avad vreun concurs, am aflat asa, de prin ziare, de pe la stiri, despre succesul fetelor noastre, despre succesul Mariei Olaru, mai ales, campioana mondiala absoluta,si asteptam cu nerabdare olimpiada de anul viitor. In 2000, in primavara, dupa campionatele europene, a venit tata acasa cu un ziar, in care se scria despre rezultatele frumoase ale fetelor noastre. Atunci, dupa ce am citit, mi-a aparut un zambet maaaare pe fata, m-am bucurat de zambetul lor de pe podium, chiar daca era doar locul 3.M-am mai bucurat si de aurul Simonei la sarituri si celelalte doua medalii de argint.Si m-am gandit ca ar fi frumos sa mai revad poza aia mai tarziu, asa ca am rupt acel articol din ziar, cu tot cu poza, si l-am pus undeva deoparte.Tot atunci, mi-am zis: fetele astea vor lua aurul la olimpiada, cel putin la echipe.

La olimpiada, nu stiu cum, dar, am urmarit olimpiada prin ziare, nu stiu de ce, dar nua m vazut absolut nimic atunci. Nici un concurs, nici un exercitiu.Dupa finala pe echipe, am citit in ziar de aurul fetelor, am citit despre fericirea lor, dupa acea lupta destul de mare cu Rusia.Stiu ca apoi am mers la scoala, si i-am zis colegei mele: uite ce fain! Au luat aur fetele noastre la echipe. Si colega mea de banca mi-a zis ca stie, ca a vazut concursul si ca si ea e foarte fericita si ca spera la un rezultat frumos la individual. I-am zis sa urmareasca ea finala si sa imi povesteasca si mie a doua zi.Abia asteptam ziua urmatoare.Cred ca imi era stricat televizorul, sau nu stiu de ce nu am putut vedea.

Dar, a doua zi, cand am ajuns la scoala si m-am intalnit cu a mea colega, primul lucru am intrebat-o: cine a luat aur? Andreea Raducan! Ce faaaaaain!Ma bucur pentru ea, e asa micuta,dar, a avut rezultate frumoase in ultimul timp. Ce bine pentru ea! Totusi imi pare rau de Simona.Mi-as fi dorit o medalie si pentru ea.Si colegamea imi raspunde: Simona a luat argint! Nu-mi venea sa cred! Era prea frumos sa fie adevarat.2 medalii, primele doua medalii, ale romancelor.Apoi, stiu ca i-am zis: spune-mi orice, numai ca nu e o rusoaica pe locul 3.Aveam noi doua o problema cu rusoaicele. Mai ales cu Svetlana.Si ea mi-a zis:Nu, nu e o rusoaica! Atunci? Mi-ar place sa nu fie nici o americanca, poate o fata din China! Si ea mi-a zis:Nici din SUA, nici din China! Atunci, am zis:O, avem parte de surprize! Si ea mi-a zis: Da, mari surprize, foarte mari surprize.Nu o sa iti vina sa crezi.E ceva ce nu am crezut nici eu, am plans o gramada de bucurie! Cand am auzit cuvantul bucurie, am exclamat: MAriaaaaaaaaaaaaaa?!???? si colega mi-a zis: Da, Maria! Deci avem podium complet romanesc!!!! Eram atat de feericita! Nu imi venea sa cred... Mi-au dat lacrimile atunci. La scoala, toata lumea vorbea doar despre asta, profesori, elevi, nu mai conta ca aveam matematica, romana, biologie, geografie sau... sport. Toti vorbeau doar despre cele 3 printese ale Romaniei. Apoi, am aflat de scandalul in legatura cu Andreea si... nu puteam sa accept asa ceva. Mi se parea complet lipsit de.. orice moral, sa dai o medalie si apoi sa o iei, de la un copil de doar 17 ani.Nu am putut sa cred, dar.. asta a fost.Am fost foarte trista atunci, din aceasta cauza.Dar mereu am sperat ca Andreea se va razbuna, ceea ce a facut, intr-adevar! mentionez ca... dupa acel articol micut de la Europene, am pastrat orice bucatica de hartie din ziare referitor la gimnastica, mai ales feminina. Asa ca nu voi mai sublinia de acum incolo asta.Bine, pana am ajuns sa am acces la internet ca de atunci, adica.. dupa olimpiada din 2004, nu prea am mai strans ziare, pentru ca.. am putut vedea cam orice pe internet.

Asa...revin la olimpiada din 2000, ca sa termin cat de cat intr-o nota optimista, chiar daca.. s-a terminat foarte trist acea olimpiada pentru noi...Simona Aminar a primit titlul de cea mai buna sportiva a anului 2000, probabils i pentru rezultatele d ela Sydney.Si asta e o veste buna, chiar inainte de retragerea ei din activitatea competitionala.Inlegatura cu olimpiada din 2000, am cateva cuvinte spuse de cateva ziare din acea perioada, care... sper sa va reaminteasca de acele momente.Finala pe echipe: Ieri, ultimul complex de inferioritate a fost daramat de 'fetele lui Belu', care, ca de fiecare data, au tacut si au facut."De obicei, se spune despre sportivii chinezi ca au nervi de otel, dar romancele au demonstrat ca sunt mai puternice si din aces punct de vedere.Faptul ca nu au gresit decisiv niciun exercitiu face ca victoria lor sa fie absolut meritata." (Bela Karolyi);

Individual compus: "Cu ochi stralucitori, cu un zambet captivant, micuta barladeanca a castigat titlul olimpic la indvidual compus dar si inimile specatorilor. Cu doar 9 zile inainte de a omplini 17 ani, Andreea a dat impresia ca a realizat cu usurinta acele 38,893 puncte care i-au adus medalia de aur, egaland performanta Nadiei Comaneci, la J O de la Montreal, din 1976.Ca si cand medalia de aur nu ar fi fost de ajuns pentru romance, Simona Aminar si Maria Olaru s-au clasat pe urmatoarele doua pozitii, primind medalia de aurgin, respectiv bronz.Este pentru prima data cand o tara a cucerit toate cele 3 medalii, din 1960, cand Rusia a reusit un astfeld e succes. Cand Andreea a incheiat exercitiul sau la sol, ultimul aparat la care a concurat, echipa Romaniei a si inceput sa celebreze victoria.Prin exercitiile ce se armonizau perfect cu melodia Riverdance, la sol, Andreea parea desprinsa dintr-o poveste cu spiridusi.Dupa exercitiu, a alergat la Octavian belu care a primit-o cu bratele deschise si a ridicat-o pe umerii sai. Intreaga sala trebuia sa o vada si sa o admire pe mica regina.Aminar si Olaru s-au imbratisat, in timp ce Belu a insfacat-o pe Andreea si a asezat-o pe umerii sai, s ao vada tara. A fost cu adevarat maret si un zambet larg i-a cuprins fata.N-a mai contat ca au mai trebuit sa astepte inca 15 minute ca izbanda s afie oficiala, cinci gimnaste efectuand ultimele sarituri. Semanand aproape izbitor cu Nadia, Andreea a dovedit aceeasi nervid e otel ca si ai celei mai valoroase sportive a secolului.In momentul in care si-a terminat executia, o multime de camere i-au urmarit fiecare miscare.Multi nu si-ar fi putut stapani emotiile, dar Andreea si-a mentinut zambetul caracteristic si a salutat brigada de arbitri. Singurul incident care a parut ca intervine in atmosfera care domina prin icoronarea Andreei a fost legat de calul de sarituri, fixat cu 5 m mai jos, ceea ce a costat-o aurul pe Svetlana H, care nu si-a luat destul avant si a cazut direct in genunchi.Cand antrenorul a vrut sa o consoleze, ea l-a impins si a preerat sa-si planga singura esecul. Lacrimi, chipuri triste, aripi frante, dar pentru Andreea Raducan si colegele ei va fi o zi de neuitat.Ea a stralucit de la inceputul competitiei, emanand siguranta si stapanire de sine.A captivat publicul prin privirea senina si sigura.A devenit o mica regina, cucerind medalia prin eleganta, finetea si siguranta miscarilor." Evenimentul de Iasi, 22 sept 2000. "Nu stiu d ece am avut aceste rabufniri de fericire.De obicei sunt foarte serioasa in timpul competitiei.De data asta, a fost ceva cu totul deosebit" (Andreea R.) "Desi pe 30 sept va implini 17 ani, Andreea, atat de sigura pe ea si matura in concurs este un copil timid si modest.LA conferinta de presa, a stat pierduta in margine,langa Maria Olaru, fiind pe punctul de a cadea de pe scaun. Nu a vrut sa ocupe locul din mijloc, crezand ca scaunul respectiv ii este destinat lui Octavian Belu. Deoarece avea medalia de aur la gat, a sarutat-o si a zis: Sunt foarte fericita cu un asemenea cadou de ziua mea.Inca ma simt ca intr0un vis ce as vrea sa nu se mai termine" A primit cel mai frumos cadoua pe care il poate primi cineva la 16 ani. A intrat pentru totdeauna in istoria gimnasticii romanesti si mondiale. A intrat in eternitate...", consemna tot Evenimentul de Iasi.

Nu m-am putut abtine s anu scriu aici aceste cuvinte, care nu sunt toate din perioada aia. Poate v-am plictisit, dar mie imi produc emotii de cate ori le recitesc si sunt sigura ca si voua, asa ca sper ca nu v-am plictisit. Cand voi mai avea timp, promit sa va mai povestesc si alte momente frumoase traite de mine de-a lungul timpului si pe cat posibil, voi veni si cu diferite comentarii d epe vremea aia. Pana atunci, sa le tinem pumnii fetelor noastre de acum, pentru o pregatire cat mai buna pentru olimpiada!M-as bucura ca peste ani sa putem spune si depsre anul 2008 cuvinte frumoase ca cele despre anii olimpiadelor precedente, cum au fost cele din 2000 si 2004!

[mikeyy]

Multumim foarte mult!!! Mi-a facut placere sa citesc ceea ce ai scris :floricica: Multumesc si pentru ca ai avut rabdarea sa ne scrii ceea ce continea acel articol!!!

[ioanavol]

Multumesc mult , Amalia, am citit cu mare placere povestea ta:) Sa stii ca si pe mine ma apuca nostalgia de fiecare data cand ma gandesc la momentele din 2000 (se vede si dupa avatarul meu:P). A fost un podium in intregime romanesc si nimeni nu poate contesta meritul acelor fete.

[myrab3la_19]

Povestea mea incepe la 5 ani cand mama, o fana inraita a gimnasticii si a Nadiei Comaneci m-a dus la o sala de gimnastica din orasul natal.Era insa vorba de o sala de gimnastica ritmica (caci nu erau posibilitati pt dotare cu aparate)dar mi-a promis ca in momentul cand va trebui sa merg la scoala ma va duce la Deva...Imi amintesc de primul meu costum de gimnstica pe care o prietena a mamei mi l-a cumparat chiar de acolo din Deva...era portocaliu cu dungi albe pe maneci si-mi venea sa stau toata ziua imbracata in el.Imi amintesc si ca mama era foarte bine documentata, in ciuda existentei internetului la noi in casa (in anii 90-91)avea o colectie impresionanta de articole decupate din ziare cu Nadia(le am si acum acasa)Almanahul pe coperta caruia Daniela Silivas isi tinea in palma medaliile si vreo trei carti cu si despre Nadia...una foarte groasa doar cu imagini din care "repetam" eu figuriile acasa.A venit si vremea sa merg la scoala iar parintii mei au intuit ca ma voi descurca foarte bine (stiam sa scriu, sa citesc si "socoteli" la matematica de multa vreme) si au considerat ca trebuie sa invat la o scoala cu program normal.Anii au trecut...acum mama nu mai e dar mi-a lasat mie dragostea pentru sportul acesta.Acum sunt studenta la matematica dar am ramas cu o mare neamplinire....

[Tess_AN]

@myrab3la_19: "Daca te simti nimeni pentru ca nu ai cucerit o medalie, vei fi tot un nimeni chiar daca o cuceresti" - sunt vorbele unei mame adresate fiului sau inotator dupa un concurs pierdut. Inainte de toate suntem oameni, implinirile si neimplinirile fac parte din viata. Orice mama isi doreste ca fiul sau fiica sa sa devina om. Sunt convinsa ca mama ta ar fi mandra de tine cu ce ai realizat pana acum si de realizarile ce le vei mai avea. Nu putem sa le face pe toate in viata dar important e ca ceea ce facem sa facem bine. Iar faptul ca i-ai "mostenit" mamei tale dragostea pentru sportul ce il indragea cred ca i-a facut si dansei si iti face si tie bucurie... chiar si noua, citind cele scrise de tine... Cine stie, poate peste ani va fi o gimnasta care va spune "am avut o mama matematician si o bunica indragostite de gimnastica"

[myrab3la_19]

@myrab3la_19: "Daca te simti nimeni pentru ca nu ai cucerit o medalie, vei fi tot un nimeni chiar daca o cuceresti" - sunt vorbele unei mame adresate fiului sau inotator dupa un concurs pierdut. Inainte de toate suntem oameni, implinirile si neimplinirile fac parte din viata. Orice mama isi doreste ca fiul sau fiica sa sa devina om. Sunt convinsa ca mama ta ar fi mandra de tine cu ce ai realizat pana acum si de realizarile ce le vei mai avea. Nu putem sa le face pe toate in viata dar important e ca ceea ce facem sa facem bine. Iar faptul ca i-ai "mostenit" mamei tale dragostea pentru sportul ce il indragea cred ca i-a facut si dansei si iti face si tie bucurie... chiar si noua, citind cele scrise de tine... Cine stie, poate peste ani va fi o gimnasta care va spune "am avut o mama matematician si o bunica indragostite de gimnastica"

Multumesc din suflet..citind cele scrise de tine am constatat ca nici ceea ce fac acum nu-mi displace dar sti cum suntem noi oamenii...ce ni se pare noua interzis sau ce nu ne este permis sa facem ne atrage mai mult!Ne intrebam ..."What if?".In mod sigur daca fiicei mele ii va placea gimnastica va avea tot sprijinul meu!

[annemary]

conteaza mult sprijinul parintilor. povestea mea incepe prin 1989 cand intrem in sala de gimnastica cu mama de mana cu gandul ca poate voi ajunge candva acolo sus, dar nu fost sa fi. amintiri sunt multe si frumoase si urate. ce a mai ramas mai sunt cateva diplome, o medalie si cel mai frumos lucru pasiunea si placerea cu care ma uit si scum la gimnastica.

[cineva_cineva]

Ei, normal ca am avut rabdaresa scriu ce contineau articolele de atunci.Am vazut ca au mai postat si altii si inainte ma gandeam sa nu fie probleme dar... mi-am dat seama ca nu e nicio problema.Si am avut rabdares a scriu cateva din cele scrise pe atunci, pentru ca erau multe chestii frumoase, si... m-am gandit si la voi, sa cititi si voi si sa va amintiti cate ceva de pe atunci.Cand o sa mai am ceva timp, o sa mai continui cu povestile, mai ales despre olimpiada de la Atena care imi va ramane cel mai mult in suflet.Dar.. acum am ceva de lucru. Poate mai tarziu...

[cineva_cineva]

Almanahul pe coperta caruia Daniela Silivas isi tinea in palma medaliile

Imi amintesc si eu almanahul ala, dar.. rascolind prin 'arhivele familiei' nu l-am mai gasit.In schimb, am gasit un articol frumos de pe vremea Danielei Silivas, la intoarcerea ei in tara dupa un concurs frumos si cu multe impliniri. O s ava scriu cateva randuri.ce sa fac? Sunt o nostalgica a vremurilor de demult si imi place sa scriu si ceea ce a aparut de mult prin ziare, ca sa ne amintim cu totii, pentru ca ceea ce apare acum, gasim cu totii pe internet.

"Rareori se intampla ca o tara intreaga sa stea clipe, si iarasi clipe, cu rasuflarea taiata de emotie si speranta, cu pumnii stransi pentru ca o fatuca 'de-a noastra', aflata la mii de kilometri distanta, in intrecere cu elita gimnasticii mondiale sa triumfe, fiindca se arata a fi cea mnai buna, cea mai pregatita, cea mai plina de har, asa cum s-au petrecut lucrurile in timpul Olimpiadei de la Seul, cu Daniela Silivas.
De fapt, mai traisem odata acest superb chin al sperantei, cu ceva ani in urma, si eroina acelor neuitate zile se chema Nadia.De data asta, o alta romancuta, si ea cu nume deja intrat in legenda, Daniela, ajunsa pe culmile cele mai de sus ale sportului gratiei si cutezantei, ne-a facut sa traim, din nou, marea incantare a triumfukui.
Inaintea triumfului, a existat, insa, cupa aceea, care pentru altii ar fi fost plina de amaraciune, depinzand de judecata altora, desi a evoluat la un nivel inalt, Daniela a pierdut, la doar 25 de miimi de punct, titlul la individual compus, acesta revenindu-i sovieticii Elena Susunova.In acele momente, zic eu, s-au dezvaluit marile calitati de om si de sportiv ale Danielei: si-a aplaudat adversara si a continuat intrecerea.increderea aceasta in sine si im izbanda nu poate salaslui decat in cei care se stiu, cu adevarat, cei mai buni.La intrecerea pe aparate a urmat un adevarat festival, Daniela cucerind, in mod senzationa, si brigazi de arbitri si public, castigand 3 medalii de aur din cele 4 posibile si una de bronz, dovedind ca a fost de departe cea mai valoroasa si completa gimnasta din competitie.
Dabiela a zburat, realmente in aplauzele spectatorilor care au salutat cu incantare si exuberanta triumful gimnasticii romanesti si al Danielei.Alaturi de ea s-a aflat un buchet de fete valoroase, dintre care: Gabdriela Potorac - argint la sarituri si bronz la barna si campioana mondiala Aurelia Dobre.
Agentia Tass sublinia:Buchetul de aur al Danielei, campioana absoluta a Europei, care si-a luat o revansa neta castigand 3 din cele 4 medalii de aur puse in joc, demonstrand multa siguranta si maiestrie.
Agentia nipona KYODO conchidea: Daniela se misca pe aparate ca un spiridus.Odata cu paralele a anuntat un adevarat recital pe care l-a continuat la barna si sol, cucerind medaliile de aur.
A fost recitalul de aur al Danielei, incheiat cu triumful valorii."
Revista Femeia, anul 1988

[Tess_AN]

Amalia, ma bucur ca esti printre noi! Completezi echipa perfect! Te numesc cronicar istoric.... imi amintesc versurile lui Eminescu spunand: "... si Negruzzi sterge colbul de pe cronice batrane..." asa mi te imaginez, cu munti de ziare si reviste ingalbenite de vreme in jurul tau intr-o incapere cu rafturi intregi de carti, reviste si ziare, citind si selectand ce e mai bun sa ne spui si noua... Multumim!

[Tess_AN]

conteaza mult sprijinul parintilor. povestea mea incepe prin 1989 cand intrem in sala de gimnastica cu mama de mana cu gandul ca poate voi ajunge candva acolo sus, dar nu fost sa fi. amintiri sunt multe si frumoase si urate. ce a mai ramas mai sunt cateva diplome, o medalie si cel mai frumos lucru pasiunea si placerea cu care ma uit si scum la gimnastica.
Povestea Annemary-ei incepe in '89 cind o copila agatata de mana mamei pasea pragul unei sali de gimnastica... Si cum a continuat? Au fost ore de munca, au fost concursuri, medalii, zimbete, lacrimi... Povesteste-ne daca vrei.... Si sunt convinsa ca pe langa pasiunea si placerea pentru acest sport mai e si lectia de viata care doar sportul o poate da: se te lupti cu tine insuti sa fii in fiecare zi mai tare, mai rapid, mai puternic, mai bun.

[annemary]

asa este sportul te educa foarte mult si in orice fac imi place sa fiu prima sa nu fie nimeni mai bun decat mine. au fost multe ore de antrenament petrecute in sala de gimnastica, munca multa dar si rezultate. plecam dimineata si mai ajungeam seara si trebuia sa-mi mai fac si lectile pt a doua zi la scoala, reuseam sa ma mai joc cu copiii doar in week-end si asta daca nu aveam antrenament sambata, dar nu imi pare rau de nimic a fost un episod frumos al copilariei mele.

[venera]

Nici mie nu imi pare rau de cei 7 ani petrecuti in sala de gimnastica. Gimnastica e un sport care te formeaza excelent din multe puncte de vedere. Ajungi sa ai un grad de enduranta psiohica in primul rand excelent. As fi fost o flescaita smiorcaita fara gimnastica. Ca sa nu mai spun ce orientare excelenta in spatiu am. sim ulte, multe avantaje...te maturizeaza f mult, ajungi sa vezi lucrurile cu totul altfel. E un antrenamnet cu tine insuti in gimnastica, in primul rand si apoi antrenamnet pe aparate.

[annemary]

asa este venera ai dreptate

[Mihaela P]

ce a mai ramas mai sunt cateva diplome, o medalie

Pe care le puteti vedea in albumul de la profilul sau...

[cineva_cineva]

Amalia, ma bucur ca esti printre noi! Completezi echipa perfect! Te numesc cronicar istoric.... imi amintesc versurile lui Eminescu spunand: "... si Negruzzi sterge colbul de pe cronice batrane..." asa mi te imaginez, cu munti de ziare si reviste ingalbenite de vreme in jurul tau intr-o incapere cu rafturi intregi de carti, reviste si ziare, citind si selectand ce e mai bun sa ne spui si noua... Multumim!

Nu, Tess, nu am munti de ziare in jurul meu.Asa aveam cand eram minuta, pe timpuri.Acum, le-am selectat, le-amlipit intr-un caiet studentesc, ca sa nu mai stau cu muntii de ziare, le-am pus intr-o ordine, am facut ceva foarte frumos, de care sunt chiar mandra.Camera mea de acum, de aici, de la Iasi nu are rafturi intregi cu carti.Am doar o multime de manuale de chimie organica, prima chimie pe care am indragit-o, datorita profesoarei mele de chimie din liceu, manuale de chimie farmaceutica acum, botanica, farmacologie, biochimie, si acum, placerea mea e farmacognozia, studiul produselor vegetale care se pot folosi in scop terapeutic - plante medicinale mai sigur.Botanica si farmacognozia sunt materiile preferate din facultate.dar, printre astea, mai am si bucati de ziare, reviste, etc si.. acum, de doar cateva zile cartea NADIA.Sunt foarte fericita ca am gasit-o la un anticariat, la un pret accesibil, prea accesibil, mi s-a parut, la valoarea ei.Adica... era prea ieftina, chiar daca asta m-a bucurat foarte mult.Multumesc pentru titlul de cronicar istoric, dar nu cred ca e bun.Insa cu mare placere, cand am timp, va voi mai scrie cate un articol frumos din cele multe pe care le am la indemana.Numai timp sa am...De fapt, va las acum in compania unui alt articol, nu as vrea sa il scriu tot dar daca tot va place, atunci, il voi scrie tot, din revista femeia din anul 1987.revin cu articolul!

[cineva_cineva]

... Aeroportul Bucuresti - Otopeni, 25 Mai, ora 20,30. Se anunta aterizarea aeronavei ce aduce in tara lotul reprezentativ de la Campionatele Europene de Gimnastica de la Moscova. Se simte si in vocea crainicei emotia. Cat despre cei care au venit sa-i intampine pe sportivi.. intreaga sala freamata...
Dar iata-i, iata-le! Zambete fericite, flori, multe flori, strangeri la piept, sarutari. Ies la iveala, in sclipiri pretioase cele 10 medalii cucerite in recentul concurs, 10 simboluri stralucitoare ale gloriei sportive romanesti, 10 note foarte bune si bune, pe care tinerii nostri le-au primit la acest examen, unde milioane de oameni i-au urmarit in cele cateva zile de concurs, cu interes si cu simpatie.
...Complexul olimpic sportiv 23 august din capitala, a doua zi, 17,00.Fetele noastre, abia intoarse din inclestarea competitionala europeana, calme, senine, vesele, sunt in sala la un antrenament.Nu unul greu, ci unul de intretinere a formei sportive.Se reiau, in joaca parca, elementele tehnice care au smuls note excelente arbitrelor si aplauzele entuziaste ale publicului.O caut cu privirea pe Daniela Silivas, sportiva la CSS Cetate Deva, steaua incontestabila a acestui campionat, de 4 ori urcand pe cea mai inalta treapta a podiumului, campioana absoluta a europei.Ochi frumosi si aurii, sprancene desenate, parca, gropite in obraji, degete subtiri si nervoase, palme batatorite, brate viguroase, care si-au pastrat gratia si un zambet ghidus.Cea care a sfidat legile gravitatiei in extraordinarul exercitiu de la sol, cea care a dansat cu dezinvoltura pe cei doar 10 cm ai barnei, amintind parca prin maiestrie si siguranta de marea Nadia Comanesci, imi spune: "Sunt fericita ca am obtinut acest rezultat tocmai pe terenul redutabilelor gimnaste sovietice.A fost o intrecere serioasa.Ca sa ajung aici am inceput lupta acum 10 ani." I se mai spune si "copilul minune" dar am in fata o adolescenta stapana pe ea, ambitioasa.Dintre aparate, ii place cel mai mult barna.Dintre disciplinele d ela scoala, matematica.In palmares, deja 6 medalii de aur, 5 de aregint si 2 de bronz, se afla pe acelasi drum in ascensiune, dovedind in egala masura, o inzestrare nativa remarcabila si o vointa si pitere de munca formidabile.
Le abordez si pe celelalte doua gimmnaste a caror comporatre buna s-a remarcat:eugenia Golea, castigatoare a doua medalii din 10.Zvelta, gratioasa, foarte perseverenta, de 8 ani de zile face gimnastica la "Steaua"; din 1985 inregistreaza rezultate foarte bune cu echipa si la individual.Camelia Voinea, sportiva la "Farul" Constanta ma impresioneaza d el abun inceput, spunandu-mi: "Am plecat la Moscova cu gandul s acastig solul.N-am luat decat argintul, dupa Daniela, pe care o admir foarte mult si doresc sa fiu la fel de buna ca ea." Ii deslusesc in privire acea hotarare frumoasa, ambitia unei sportive autentice de a se autodepasi.
Dincolo de sclipirea medaliilor, de zambetele imortalizate de fotoreporteri, se afla un colectiv de tehnicieni, condus de Adrian Goreac si restul antrenorilor: Octavian Belu, Maria Cosma, si Arian Stan. Adrian Goreac ne spune: "Colectivul tehnic a dovedit unitate, coordonare, atasament fata de fete, impunandu-le rigorile unei discipline pe care ele au acceptat-o cu intelegere. Consider ca suntem pe un drum bun.Progresul echipei noastre s-a realizat atat sub aspect tehnic, cat si psihologic, sportivele noastre capatand siguranta si stapanire de sine.Ne gandim la Campionatele Mondiale din toamna nde trebuie sa prezentam o echipa de elita, in care fiecare componenta sa aiba un cuvant greu de spus.este un obiectiv al scolii de gimnastica din Romania, care a dovedit ca exista si inseamna ceva in lumea acestui sport."
Din nou la scoala, deci. Urmeaza examenul pentru treapta a doua.Emotii?Desigur, dar ambitioase cum va stim, va veti descurca foarte bine si in fata acestui obstacol ce trebuie trecut cu note mari.
CRISTINA BALTEANU

[crisloregym]

Am revenit si eu pe forum cu comentariile...de citit am citit TOT TOT;) Anne Mary, am aruncat si eu o privire pe pozele tale...sunt foarte frumoase...ce frumoasa esti pe barna!!!! Eu credeam ca Anne Mary vine de la Ana Maria, dar am vazut ca esti trecuta la fel si pe diploma, deci i-a trezit curiozitatea.

Amalia, ce surpriza placuta au fost zilele acestea pentru mine articolele scrise de tine. Chiar este superb ca ai articole ATAT de vechi, eu am doar incepand cu 2000, dar sunt articole de ziar local...poate o sa intru si eu in joc;) Oricum, multumesc tare-tare mult pentr efortul pe care l-ai depus:)

[cineva_cineva]

Da, Cris, cu placere! Si eu ma bucur sa stiu ca va fac placere articolele scrise de mine.Cam astea sunt asa, mai vechi.In rest, si eu am tot de la 200o in coace.Si cateva asa.. mai vechi un pic.Am sa mai fac o rascoleala prin arhiva sa vad daca mai gasesc de astea vechi si cu substanta, ca vad ca va plac.Apoi, am sa mai revin cu din astea, de la 2000 incoace din presa, nu doar cea locala!Cris, abia astepts a citesc si de ale tale!!! Si, mai mult, abia astept sa ne vedem prin Iasi, sa ne cunoastem si personal!

[annemary]

o sa mai caut poza pe acasa sa ved daca mai gasesc ceva, evoluand pe la vreun aparet

[Tess_AN]

Pentru Ade si alti admiratori infocati ai Catalinei Ponor… si nu numai pentru ei…
Am auzit/vazut si citit multe despre Catalina, multe lucruri contradictorii, multe usor de crezut altele mai greu, probabil multe adevarate multe nu.

Catalina e o gimnasta de varf, o fata frumoasa dar inainte de toate e om si are si ea ca oricare calitati si defecte. Am mai spus-o nu ma las usor infuentata de declaratii rautacioase si sunt inclinata sa scot in evidenta partea buna a oamenilor, a lucrurilor.

Intr-o zi de februarie a anului trecut am intalnit-o pe Catalina. Era frig, pe langa paltoane, manusi ca acesoriu nelipsit al tuturor erau bocancii sau cizmele. Catalina era impreuna cu Loredana Boboc la Clubul de gimnastica al Cristinei Bontas unde au facut o scurta demonstratie, au dat autografe si interviuri televiziunii locale. A fost multa lume, reprezentanti ai forurilor locale de gimnastica, fetite membre ale clubului, parinti, admiratori ai gimnasticii in general si ai gimnasticii romanesti in special.

Ca la fiecare actiune de felul acesta, au fost sponsori ce isi vineau produsele, tricoruri, maruntisuri si bineinteles nelipsitele pizza, sucuri si dulciuri. Catalina si Loredana pentru mai bine de o ora au dat autografe pe tricouri, pe fotografii, si chiar direct pe mainile fanilor. Fetita Cristinei Bontas si alte fetite se mandreau cu autograful Catalinei pe bratul lor! Catalina s-a pozat cu toata lumea, lume multa care a stat la coada cu multa rabdare. Nu mi s-a parut deloc infumurata. A fost draguta cu toata lumea. Cand lumea s-a mai linistit, s-a asezat turceste pe jos si impreuna cu Loredana si alti apropiati ai lor a inceput sa manince pizza. Cand cineva a incercat sa o surprinda in fotografie muscand din felia de pizza, s-a uitat un pic mirata dar nu s-a ferit nu a comentat. Nu am observat nici o urma de vedetism in atitudinea ei.

Ceva mai tarziu, in holul din fata salii de gimnastica incaltata in pantofi de sport, Catalina statea de vorba cu cineva. A fost chemata inauntru pentru interviul televiziunii locale. Si-a cerut scuze politicos si a intrat in sala. Dar nu oricum. La intrarea in sala unde toti intrasera incaltati in cizme si bocanci, Catalina si-a dat jos pantofii de sport. Am vazut in gestul ei respectul pentru covorul de la sol, grija pentru ceea ce inseamna gimnastica. M-a impresionat in mod placut.

[cata10]

Multumesc mult pt povestire Tess. E placut sa aud asemenea lucruri despre Catalina, de la tine! Au circulat atatea zvonuri....

Ponor este o gimnasta valoroasa! Va ramane pt totdeauna in istoria gimnasticii romanesti si mondiale

[praf_de_stele]

wow...o povestire special pt mine :P iti multumesc mult tess...sincer, pe mine nu m`a surprins atitudinea catalinei din ceea ce tu ai povestit pt ca eu niciodata n`am crezut zvonurile si numeroasele articole de prin ziare sau tot ce a criticat`o...eu stiu cum este catalina...n`am intalnit`o personal, din pacate (poate daca as intalni`o as fi cea mai fericita din lume:)), dar am avut placerea sa primesc un mesaj de la ea pe internet in care`mi spunea ca isi apreciaza mult fanii, ii iubeste si le multumeste pt toata sustinerea acordata...si mi`a mai zis ca increderea pe care o avem in ea o intareste, ii da forta sa mearga mai departe in ciuda atator critici la adresa ei...e o fata pur si simplu normala...aaaa.....si a mai zis ca ii este extrem de dor de gimnastica...dar ca nu se mai poate intoarce :)
eu mereu am crezut in ea...si totusi, ca gimnasta, ramane una dintre cele mai talentate :) cel putin pt mine e cea mai buna, si`mi va ramane mereu in suflet :)
inca o data, multumesc tess :)

[innuendo]

da, draguta povestire, tess :)

[crisloregym]

Multumim, Tes, pentru ca ne-ai impartasit din aceasta experienta pe care ai avut-o :) Eiii, si cum o tineai in "buzunar" :D

[annemary]

am mai pus niste poze in albumul meu daca vrei cineva sa vada, dar sa nu rada

[mikeyy]

Multumim...cu siguranta sunt niste amintiri frumoase!!!

[miafangina]

am mai pus niste poze in albumul meu daca vrei cineva sa vada, dar sa nu rada

Multumesc,Annemary.Nu e nimic de ris,sunt foarte dragute,pe mine ma induioseaza pozele cu tinere gimnaste,cind ma gindesc cit sunt de mindre pentru ca au reusit,cind vad ce tinuta frumoasa au ,nu pot decit sa ma bucur si sa le doresc tot binele din lume.:)

[Tess_AN]

am mai pus niste poze in albumul meu daca vrei cineva sa vada, dar sa nu rada
Nu am ras, dar am zimbit cu drag. Multumim. "Amintiri din tinerete" zici... dar asta se potriveste mai mult celor ce au astfel de amintiri alb-negru... Dar, fie asa cum vrei tu... "pe vremea ta" la concursuri tot impuse erau ca si acum? Daca ai citit ce ne povestea Mihaela si Mary si ceva din comentariile vis a vis de Larisa si Madalina din zilele trecute... Povesteste-ne cum erau exercitiile, te rog... Bineinteles daca iti face placere si daca ai timp.

[venera]

Annemary, frumoase poze...am si eu cateva ca ale tale dar mult mai putine deoarece eu am facut gimastica intre 86 si 92..nu prea avea cine sa imi faca poze pe atunci..frumos...sa ai grija de ele si felicitari !:)

[annemary]

va multumesc nici nu stiti cat ma bucur ca am cu cine sa impart aceste sentimente si trecutul meu despre gimnastica e ceva super. in cea ce priveste dificultatea elementelor pe care eu le-am prins: paai din cate imi amintesc la sarituri nu faceam mare lucru doar un stand pe mani peste cal, la paralele aparatul meu preferat faceam indreptari, gigantici, mai era un element dar nu imi aduc aminte cum il cheama, la barna intram cu o urcare in brate aveam un flic cu maini si unul fara un salt lateral o pirueta cateva elemente artistice si iesirea un salt sau un surub nu mai stiu exact, la sol aveam un rock'n roll super care imi placea si dansam de placere un surub pe prima linie cateva sarituri artistice o adoua linie combinata un salt inainte lecat cu ceva nu mai stiu exact urmat e o parte lnta und imi trageam sufletul iar la ultima linie un salt ceva si finalul ritmat. asta imi mai amintesc din exercitiile de concurs ca la antrenament mai exersam si elemente mai grele dar care nu le stapaneam si care trebuiau perfectionate pt a fi introduse in exerciti, dar imi aduc aminte ca era o concurnta teribila atunci cand invatam cat un element nou, antrenorul cu care sunt intr-una din poze era un super antrenor dar ca multi alti antrenori a plecat din tara, imi face placere sa povestesc au fost niste ani din viata deosebiti pe care mi-ar mai placea sa-i retraiesc. imi doresc mult sa mai ajung la concursuri sa mai treiesc acele emotii.

[venera]

Si eu am exact acelasi sentiment, mi-ar placea sa mai traiesc odata acele momente, aceea munca cu tine ca trebuie sa iti iasa un element si esti doar tu cu el, cu elementul...Si eu as da multe...ca sa mai traiesc cateva din astfel de momente ..in sala de gimnastica...
Eu am fost acum de 1 MAi acasa, in provincie, la ai mei si binenteles ca am trecut si pe la sala, nu era nimeni, era doar paznicul si m-am uitat in sala sa vad ce s-a mai schimbat.....nu multe..ce sentiment am avut ca imi veneea sa intru in sala sa intru din nou in lumea aceea, e ca o alta lume in care intri, tu in sala de gimnastica..Nu sint regrete sint doar amintiri, sper sa foloseasca cuiva ceea ce impartasim pe aici...

[annemary]

daca a-si avea ocazia si acum a-si mai intra in sala de gimnastica si a-si mai urca pe apatarate sa mai traesc acele emoti

[Mihaela P]

Mi-au placut pozele tale, Annemary! Astept sa le vedem si pe ale Venerei...
Este placut sa citesc despre sentimentele pe care le simtiti cand va amintiti de acest capitol din viata voastra. Si cand te gandesti ca lumea este de parere (si am crezut si eu mult timp asta!) ca viata de gimnasta este o viata chinuita, fara copilarie...
Imi spunea odata Annemary ca si acum duce dorul concursurilor, sa se prezinte in fata arbitrelor si sa lucreze. Mi-au ramas intiparite in minte aceste cuvinte! Si le-am folosit inainte de Scolare pentru a o face pe Irina sa scape de emotii si sa se gandeasca ca ea concureaza doar pentru placerea ei de a-si prezenta exercitiile. Asa ca ne sunt foarte utile trairile voastre, noua- parinti si copile - la inceput de drum.
Mult succes in tot ceea ce faceti acum!

[annemary]

multumim!!! si eu sper ca cei care au sau isi vor da copii la gimnastica sa fie sanatosi si sa reuseaca sa aibe cat mai multe performante sa faca tot ce le sta in putere sa-si ajute copii daca ei isi doresc sa face ceva e foarte important un sprijin din partea parintilor. in cea ce ma priveste pe mine numai mama a fost de partea mea si a umblat cu mine si statea si croseta pana se termina antrenamentul.eu ii multumesc si imi pare rau ca am dezamagit-o atunci cand am renuntat, tata era mai asa nu stiu cum, mai rece. imi doresc mult de tot sa mai intru intr-o sala de gimnastica sper daca licenta nu imi da prea mute batai de cap sa reusesc anul acesta.

[Tess_AN]

Este extraordinara aceasta lume din interiorul gimnasticii! Imi pare bine ca m-am alaturat voua si sunt nespus de bucuroasa ca voi, foste gimnaste, mamici si... Flavius sunteti printre noi! Citesc pe nerasuflate tot ce scrieti. Imi imaginez bucuria dupa fiecare element reusit si ce frumoase amintiri aveti! Mai scrieti!

Edit: (sa nu ma certe Mihai ca pun posturi consecutive ;) ) Tocmai i-am facut un "control" profilului Mihaelei si am vazut ca ... in sfarsit... a pus si ea un album cu poze de-ale Irinei! Multumim Mihaela si asteptam noi poze cu noi medalii dupa Nationale!

[miafangina]

Multumesc,Tess pentru "pont" si multumesc Mihaela si Irina ca impartiti cu noi bucuria acestor minunate amintiri.
Toate sunt frumoase,e super aia cu echipa de "pitice"(citi ani aveau acolo?erau mai la-nceput?) si imi place grozav cum isi arata Irina medalia,bravo!:)

Bineinteles,prima poza,cea cu Stela,s-a lipit de sufletul meu;e asa multa bucurie in ochii fetitelor !:)

[ioanavol]

Si eu multumesc ca ne povestiti ce simtit/ati simtit...eu nu am fost gimnasta, desi m-au dus ai mei de cateva ori la sala...nu eram in stare nici podul din picioare sa-l fac, sfoara nici atat, iar roata e de domeniul SF-ului pt mine:P. Asta e, fiecare cu talentul lui. Dar faptul ca n-am putut sa practic acest sport m-a facut sa-i admir si mai mult pe cei care fac asta.
Ma bucur ca aveti amintiri frumoase, poate ar trebui impartasite si celor care striga in gura mare ca gimnastele romance sunt niste fetite chinuite (desi nu subestimez munca uriasa necesara pt a ajunge acolo sus).
Mi-au placut si pozele f mult...si poate veniti si la Nationale sa ni le aratati pe toate, in album;)

[venera]

Ne vedem la Nationale ! Cat despre munca chinuita, poate ca e mult spus chinuit dar intr-adevar este un sport f greu, nu a zis nimeni ca este usor, este un sport de forta, cel putin catonamentele...te rup, eu cat am stat 7 ani le-am avut pe toate..de la palme, incheituri la palme, glezne si mai ales calcaie...la toate am avut cate ceva, ca sa nu mai zic de basicile cu sange din palme..si de toate cazaturile in cap, in fund si pe toate partile.:yes:..dar vezi tu, ca daca gimnastica iti place cu adevarat, daca simti ca zbori atunci cand esti in sala si daca nu faci acest sport doar pt ca te-a dus parintii acolo si te cam obliga......iti ramin niste amintiri atat de speciale, unice..care nu se pot compara cu nici o alta amintire..:)
Si sa nu uitam, antrenorul este poate cel mai important pion in acest sport..daca nu te sustine antrenorul, nu ajungi nicaieri, va pup !

[annemary]

ai dreptate venera antrenorul este un pion fparte important eu de aceea m-am lasat de gimnastica. m-au dat la 6 ani la scoala si cand am trecut in calsa a 5 a faceam antrnamente cu cineva care deabea iesise de pe bancile facultatii si faceam antrenament doar eu cu ea, si era nasol de atunci nu mia mai placut de aici sa rupt filmul sambata cand faceam entrenamente cu celelalte fete si cu antrenoarea realizam si eu dar si ea ca sunt in urma si nu puteam sa recuperez sambata ce pierdeam toata saptamana atunci i-am spus mamei ca nu ma mai duc ca nu mai vreau ca o sa ma plimb pe strezi in loc sa ma duc la sala, nu ma crezut pana intr-oseara cand a sunat antrenoarea acasa si i-a spus ca nu am mai fost de la antrenament, si asta a fost sa terminat destul de brusc a mai avut mama o tentativa dar nimic daca imi intra ceva in cap nu imi mai achimba minemi ideea.

[Mihaela P]

Multumesc,Tess pentru "pont" si multumesc Mihaela si Irina ca impartiti cu noi bucuria acestor minunate amintiri.
Toate sunt frumoase,e super aia cu echipa de "pitice"(citi ani aveau acolo?erau mai la-nceput?) si imi place grozav cum isi arata Irina medalia,bravo!:)

Bineinteles,prima poza,cea cu Stela,s-a lipit de sufletul meu;e asa multa bucurie in ochii fetitelor !:)

In acea poze era la gradinita, avea probabil 5-6 ani.Tot ce mai tine minte este ca tortul era rosu-albastru.

[venera]

ai dreptate venera antrenorul este un pion fparte important eu de aceea m-am lasat de gimnastica. m-au dat la 6 ani la scoala si cand am trecut in calsa a 5 a faceam antrnamente cu cineva care deabea iesise de pe bancile facultatii si faceam antrenament doar eu cu ea, si era nasol de atunci nu mia mai placut de aici sa rupt filmul sambata cand faceam entrenamente cu celelalte fete si cu antrenoarea realizam si eu dar si ea ca sunt in urma si nu puteam sa recuperez sambata ce pierdeam toata saptamana atunci i-am spus mamei ca nu ma mai duc ca nu mai vreau ca o sa ma plimb pe strezi in loc sa ma duc la sala, nu ma crezut pana intr-oseara cand a sunat antrenoarea acasa si i-a spus ca nu am mai fost de la antrenament, si asta a fost sa terminat destul de brusc a mai avut mama o tentativa dar nimic daca imi intra ceva in cap nu imi mai achimba minemi ideea.

Si eu am patit cam la fel Annemary, trageam trageam dar antrenorii stateau pe hol la tigara de cele mai multe ori, eu eram prea tinerica ca sa am aceea maturitatea de a merge mai departe, de a te gestiona cumva singur..si daca ei nu isi dadeau interesul...tot asa, dintr-odata nu m-am mai dus...poate resusim sa mergem in Bucuresti aici la sala de gimastica..sa ne mai "antrenam " un pic..seara...mi-ar placea sa incep sa fac din nou atat cat pot...macar sa ma intind pe aparate un pic, sa fac ceva exercitii la sol, piruete...mai ales ca am nu prea am facut sport in ultima vreme si ar cam trebui :)

[annemary]

ar fi super dar la ce sala crezi ca putem merge ar fi super de super ma incanta mult ideea si eu sunt in aceeasi situatie nu am mai facut sport de mult

[venera]

Nu cunosc salile de gimnastica din Bucuresti, desi nu cred ca ne vor da voie sa intram...ma gandesc cum am putea seara cand nu mai sint antrenamente..nu stiu

[annemary]

eu le cunosc dar trebuie vb la fata locului

[mandea]

Am avut privilegiul de a ma naste acum foarte multi ani si am fost martora la rezultatele extraordinare ale Nadiei si ale celor ce i-au urmat. am o mare rugaminte daca cineva ma poate ajuta cu o informatie. Cum pot vedea competitii de gimnastica live (asta in cazul ca n-am un televizor in preajma)?
Cu multumiri.

[ancaqwe]

Prima mea amintire legata de gimnastica - nici nu stiu daca reala sau din povestirile parintilor (aveam 2-3 ani) este din 82-83 cand se uitau la televizor, la gimnastica, si imi spuneau uite-o pe Nadia! iar eu fugeam si nu vroiam sa ma uit. Am crescut cu povesti despre Nadia, gimnastica, despre olimpiada din 80. Parintilor mei le placea mult sportul, nu numai gimnastica (tata a facut polo de performanta).
Urmatoarea amintire este din 84, cand deja eram fascinata. In timpul Olimpiadei eram la Macin in vacanta si nu aveam televizor. Plecam cu tata (seara cred) la un bar din sat unde era un televizor si ne uitam la gimnastica, la Katy Szabo, Simona Pauca, Lavinia Agache etc.
Vroiam sa fiu si eu ca fetele de la televizor, sa inteleg ce si cum fac ele exercitiile. Ma cocotam pe toate bordurile si ziceam ca e barna, saream, am invatat singura sa fac ceva ce semana cu roata, podul de sus, de jos, tumbe, spagatul, sfoara, piruete, ma balansam si dadeam peste cap pe batatorul de covoare (ca multi copii pe vremea mea)... Cand am ajuns in clasa I au venit si la noi la scoala sa selecteze fete pentru gimnastica, si mi-au zis ca sunt prea inalta si prea grasa. Am plans ore intregi dupa, eram singura din clasa careia chiar ii placea (in afara de o fetita care facea deja gimnastica). La alte sporturi m-au primit dar nu m-am tinut deloc ca nu imi placeau atat de mult (in afara de badmington dar nu stiam nici un club). Vroiam sa pot sa urc si eu pe aparate, nu pentru performanta, ci pentru mine. Acum citesc ca in alte tari exista gimnastica de recreere, nu numai grupe de performanta si bine ar fi sa se faca si la noi.
Revenind la amintiri - tin minte mondialul din '87 si victoria Aureliei Dobre, apoi nu s-a transmis olimpiada din '88 (sau asa tin minte). Urmeaza mondialul din '89 si nu intelegeam unde este fetita care a castigat in '87 - nimeni nu o mai tinea minte in afara de mine... Atunci mi-a placut mai mult Aurelia decat Daniela, dar acum o prefer pe Daniela, pe chipul careia se citea placerea de a face gimnastica.
In '90 s-a desfiintat lotul, Daniela nu si-a revenit si multi se intrebau ce o sa se aleaga de gimnastica, dar, de nicaieri, a aparut la nationalele din '90 (primele pe care le-am vazut la televizor) Lavinia Milosovici, pe atunci junioara, cu un sol care m-a castigat ;) A mai concurat o fata la nationale (iar nu mai stiu numele) multi ani la rand, din placere. Se antrena la Deva, nu avea nici o sansa sa prinda o echipa, dar tin minte din comentariile lui Topescu ca ii placea gimnastica si vroia sa se antreneze si sa concureze pentru ea.
Tot la nationalele din anii '90 le-am vazut si pe surorile Rusan, Claudia super talentata dar din pacate s-a accidentat grav, si Lucia mai putin talentata dar careia ii place gimnastica (acum am vazut ca este antrenoare la Deva)
De urmatoarele competitii ati scris cu totii asa ca nu le mai detaliez, in '91 sau '92 a aparut si Betty Okino de care imi placea mult, cu tata ugandez, mama romanca, si care concura pentru SUA. In '95 s-a infiintat un nou lot la Bucuresti, si au prezentat la televizor fetitele, printre care si Alexandra Marinescu, Claudia Presacan, si o roscata careia nu ii mai tin minte numele, nu am mai vazut-o, dar era foarte draguta.
Romania incepuse sa domine gimnastica mondiala dar deja antrenorii ziceau ca sunt probleme la nivelul cluburilor. Eu eram fericita ca dadeau mai multa gimnastica la televizor, puteam urmari competiile, dar forumuri de gimnastica am descoperit abia in 2002-2003 cand am inceput sa lucrez si stateam toata ziua pe net. Pe gymworld am intalnit pasionati de gimnastica din toata colturile lumii si am inceput sa mai retin numele unor elemente. Doar de foarte curand am descoperit forumul asta, si este extraordinar sa vad ca si in Romania mai sunt oameni pasionati de gimnastica :)

[ancaqwe]

Am uitat sa zic ca prin '99 cred ca prima tv a transmis o competitie de gimnastica categoria IV - mi-a placut foarte mult, atunci mi-am dat seama ca imi plac mult mai mult competitiile de calificare, unde vezi exercitiile tuturor gimnastelor decat finalele. Dintre fetitele de atunci nu imi aduc aminte decat de Aluissa Lacusteanu, parca a castigat ceva la sol si barna... Comenta Anca Grigoras (am trecut pe langa ea prin Constanta si m-a socat sa vad ca e la fel de inalta ca si mine - nu ca sunt eu inalta, dar ma asteptam ca fosta gimnasta sa fie mai micuta).
Cand am descoperit forumurile am descoperit si un izvor nesecat de exercitii pe net :D Am downloadat in continuu, am facut si schimburi de casete video (pe care spre rusinea mea nu am avut timp sa le captez), si am scris muulte dvd-uri.
Din 2002 mi-am convins prietenul (acum sotul) sa vina cu mine la competiile de gimnastica. Am fost pe la nationale, internationale de cate ori puteam si erau aproape de Bucuresti. Mi s-a parut fascinant. E cu totul altceva sa fi acolo in sala decat sa te uiti la televizor. Vezi cu totul altfel. La nationale poti sa vezi si concursurile de junioare (de unde le stiu si unde mi-au placut atat de mult Porgras, Racea, Huidu, Trenca, Savoaia, Man, Voicu etc).
Nu m-am dus niciodata dupa autografe pentru ca nu e genul meu. Mie imi place gimnastica in sine mai mult, nu un gimnast sau gimnasta anume. Am mai scris ca mi-ar placea sa stiu sa evaluez, sa disec un exercitiu :)
Deci in 2002 m-am angajat si m-am hotarat ca vreau sa merg la olimpiada de la Atena. Am strans 2 ani bani dar m-am dus o saptamana :) Am prins concursul de calificari si pe finala pe echipe (pe care le-am preferat finalelor pe aparate). Din Grecia am plecat imediat in Italia (visul sotului, deh, el a venit cu mine la Olimpiada).
A fost extraordinar!! Atmosfera de concurs, sala plina, emotiile... La Olimpiada chiar merita sa te duci - nu numai la gimnastica. Chiar Vic (sotul), care culmea, nu e pasionat de sport ca mine, mi-a zis ca mai vrea sa mai mergem la o olimpiada... Nu se compara cu nimic, mii de oameni din toate colturile lumii entuziasti, cu zambetul pe buze... Si si grecii au organizat excelent :)
Anul trecut din pacate am pierdut competitiile, dar anul asta vreau sa recuperez ;) Cam asta e, am scris 100 de ani si ma ia sotul cu maturoiul ca ii e foame :)))

[Tess_AN]

Am avut privilegiul de a ma naste acum foarte multi ani si am fost martora la rezultatele extraordinare ale Nadiei si ale celor ce i-au urmat. am o mare rugaminte daca cineva ma poate ajuta cu o informatie. Cum pot vedea competitii de gimnastica live (asta in cazul ca n-am un televizor in preajma)?
Cu multumiri.
Bine ai venit pe forum!
Si eu fac parte din generatia de inceput al anilor '60! Avantaje si dezavantaje! Avantajul ca avem multe amintiri frumoase despre sportul ce l-am indragit.
Sunt unele site-uri pe internet ce transmit direct si unele televiziuni se pot prinde in direct. O sa-ti trimit un link ca mesaj privat, nu stiu exact regulile vis a vis de reclama aici pe forum. Sau poate se pot scrie si aici... Posibil ca altcineva sa iti raspunda chiar direct aici.
Daca esti in tara la sfarsit de iunie, impatimitii gimnasticii pun la cale o intalnire la Ploiesti la nationale. Vezi Alte discutii ->Intalnirea forumistilor.
Inca o data, bun venit! Mai scrie.

[Tess_AN]

Anca, nu sunt invidioasa de felul meu, dar ca ai fost la JO si inca la cele din Atena e un motiv suficient de invidie! ;)
Faptul ca ai vazut pe viu intrecerile de gimnastica pe echipe unde Romania a avut prestatia ce a avut-o.... asta ma face chiar sa spun: mai scrie inca 100 de ani chiar daca iti ramane sotul flamand :D Ma ofer voluntar sa iau bataia cu maturoiul numai sa ne mai povestesti despre atmosfera!

[myrab3la_19]

Am uitat sa zic ca prin '99 cred ca prima tv a transmis o competitie de gimnastica categoria IV - mi-a placut foarte mult, atunci mi-am dat seama ca imi plac mult mai mult competitiile de calificare, unde vezi exercitiile tuturor gimnastelor decat finalele. Dintre fetitele de atunci nu imi aduc aminte decat de Aluissa Lacusteanu, parca a castigat ceva la sol si barna... Comenta Anca Grigoras (am trecut pe langa ea prin Constanta si m-a socat sa vad ca e la fel de inalta ca si mine - nu ca sunt eu inalta, dar ma asteptam ca fosta gimnasta sa fie mai micuta).
Cand am descoperit forumurile am descoperit si un izvor nesecat de exercitii pe net :D Am downloadat in continuu, am facut si schimburi de casete video (pe care spre rusinea mea nu am avut timp sa le captez), si am scris muulte dvd-uri.
Din 2002 mi-am convins prietenul (acum sotul) sa vina cu mine la competiile de gimnastica. Am fost pe la nationale, internationale de cate ori puteam si erau aproape de Bucuresti. Mi s-a parut fascinant. E cu totul altceva sa fi acolo in sala decat sa te uiti la televizor. Vezi cu totul altfel. La nationale poti sa vezi si concursurile de junioare (de unde le stiu si unde mi-au placut atat de mult Porgras, Racea, Huidu, Trenca, Savoaia, Man, Voicu etc).
Nu m-am dus niciodata dupa autografe pentru ca nu e genul meu. Mie imi place gimnastica in sine mai mult, nu un gimnast sau gimnasta anume. Am mai scris ca mi-ar placea sa stiu sa evaluez, sa disec un exercitiu :)
Deci in 2002 m-am angajat si m-am hotarat ca vreau sa merg la olimpiada de la Atena. Am strans 2 ani bani dar m-am dus o saptamana :) Am prins concursul de calificari si pe finala pe echipe (pe care le-am preferat finalelor pe aparate). Din Grecia am plecat imediat in Italia (visul sotului, deh, el a venit cu mine la Olimpiada).
A fost extraordinar!! Atmosfera de concurs, sala plina, emotiile... La Olimpiada chiar merita sa te duci - nu numai la gimnastica. Chiar Vic (sotul), care culmea, nu e pasionat de sport ca mine, mi-a zis ca mai vrea sa mai mergem la o olimpiada... Nu se compara cu nimic, mii de oameni din toate colturile lumii entuziasti, cu zambetul pe buze... Si si grecii au organizat excelent :)
Anul trecut din pacate am pierdut competitiile, dar anul asta vreau sa recuperez ;) Cam asta e, am scris 100 de ani si ma ia sotul cu maturoiul ca ii e foame :)))

Wow...mai povesteste-ne cate ceva.Mi-a placut foarte tare relatarea ta!Si eu imi doresc sa merg la concursuri,macar la noi in tara dar nu am cu cine(pt ca eu nu mi-am convins inca prietenul sa urmareasca gimnastica,dar mai incerc:D).

[myrab3la_19]

Nu cunosc salile de gimnastica din Bucuresti, desi nu cred ca ne vor da voie sa intram...ma gandesc cum am putea seara cand nu mai sint antrenamente..nu stiu

Daca va hotarati sa mergeti ma inscriu si eu..:)

[crisloregym]

Annemary, venera, multumim tare mult pentru povesti. Annemary, multumim si pentru poze...esti o scumpa:)
Mandea, bine ai venit, si eu sper, ca si Tess, sa mai scrii:)

Anca, adica vrei sa spui ca voi ati fost unii dintre acei multi-multi romani care erau acolo si le incurajau pe fetele noastre???? Si care, la premiere, au cantat "Desteapta-te, romane!" atat de frumos si atat de "auzibil" la TV????Pai asta este una dintre cele mai frumoase amintiri ale mele!!!:) Te rog, Anca, povesteste-ne cum a fost, daca le-ai incurajat pe fetele noastre, cum era publicul, cu s-a vazut de acolo, din sala, din iures, aurul:P

[cineva_cineva]

Ancaqwe, este extraordinar ce ne povestesti, mai asteptam povesti, si cum ziceau si ceilalti, asteptam impresii despre atmosfera de la Atena. Si cum zicea si Cris, tu ai fost printre cei multi care au cantat atat de tare imnul Romaniei? Si pt mine amintirea premierei de la finala pe echipe de la Atena e una din cele mai frumoase amintiri legate de gimnastica. Abia astept sa aud impresii detaliate, dar, da-i si de mancare sotului tau! Seara frumoasa!

[ancaqwe]

La Atena a fost foarte frumos :) Cum spuneam, merita sa mergi la o olimpiada, si nu numai pentru gimnastica. Atmosfera este extraordinara la toate sporturile, toti sunt entuziasti, canta, rad, vorbesc. Plus ca era si impresionant ;)
Dupa parerea mea grecii au organizat extraordinar. Se ajugea extrem de repede dintr-un colt al Atenei in altul, existau autobuze gratuite care legau toate locurile unde se tineau competitii. Acestea aveau o banda rezervata pe care nici o alta masina nu intra (ma intreb daca la noi s-ar fi respectat asa ceva). In plus mai era si metroul rapid.
Noi am stat cam la 35-45 de minute de Atena, ajungeam in o ora, o ora si 1/2 in locurile unde se tineau competitii, dar erau multi oameni care faceau naveta, ne strangeam mai multi pe un taxi daca nu mai mergea autobuzul etc. M-a impresionat faptul ca toti erau prietenosi (intr-o zi ne-am ratacit incercand sa ne intoarcem la hotel si un brazilian ne-a descurcat, desi saracul a mers o groaza pe jos :))
La gimnastica a fost extraordinar. Am avut niste emotii imense. Am stat undeva sus la cucu-rigu ca acolo am putut lua bilete, dar tot se vedea foarte repede. Mi s-a parut ca sala a tinut cu Romania, nu am simtit ostilitate sau o alta echipa incurajata mai mult (poate a fost numai impresia mea). La finala pe echipe am stat langa o spanioloaica, a fost impartiala pe parcursul concursului, dar o vedeam cum tresarea si ea la o executie buna (cred ca se pricepea, nota si elementele), iar l-a sfarsit m-a felicitat si mi-a zis "you won" :))) In momentul ala mi se parea ca si eu castigasem, desi stiam bine ca era numai munca micutelor gimnaste si a antrenorilor :) Erau foarte multi romani, steaguri, cantece. La sfarsit fetele noastre au alergat in jurul salii si faceau cu mana, lumea incerca sa dea mana cu ele, sotul meu se chinuia sa faca poze (dar din pacate nu au prea iesit, insa daca mai mergem, ne-am schimbat aparatul foto :D). A venit momentul premierii si nu prea mai tin multe minte de atunci, eram prea emotionata... Cert e ca a fost extraordinar. Iar la cateva scauna la stanga mea si putin mai jos statea Loes Linders (a fost un scandal legat de gimnasta olandeza care a avut dreptul de participare la Atena).
Nu stiu daca la toate olimpiadele este atmosfera aceasta, dar la Atena a fost de vis. Toti fanii isi incurajau favoritii, cantau, strigau ("Allez les bleus, allez les bleus" mi-a ramas intiparit in minte (scuzati franceza mea nu stiu daca se scrie asa, din liceu nu am mai avut de-a face cu ea)). Entuziasmul tuturor era contagios :)

Mi-am promis sa ma mai duc la competitii, dar nu am mai reusit decat la cele interne. Ma batea gandul sa ma duc la europenele de anul acesta, cazarea era ieftina, numa' ca biletele de avion super scumpe pentru 2-3 zile cat puteam sa merg eu asa ca am renuntat. Dar tot o sa ma duc eu, si sper ca si la o olimpiada... La Beijing nici nu se pune problema (+ ca fetita e mica), la Londra nu stiu daca o sa pot ca si asa e super scumpa, ma intreb in timpul olimpiadei ce preturi o sa fie... Sa vedem unde o sa fie olimpiada din 2016, dar pana atunci mai e drum super lung ;)

In concluzie e o amintire la care nu as renunta niciodata, sa fii in mijlocul unei mari de oameni care impartasesc acelasi entuziasm ca si tine, aceeasi pasiune, acelasi vis...

Am uitat sa spun: si mancarea era foarte buna, si nu scumpa. A fost prima (si singura pana acum) excursie in Grecia pentru mine, si peste tot, chiar in cadrul chioscurilor organizate langa salile de competitii mancarea era foarte foarte buna.

[cineva_cineva]

Multumim, mult pentru povestirile tale. E impresionant sa ne povesteasca cineva carea fost acolo,in sala in acele momente extraordinare. Mi-au dat lacrimile cand povesteai ca la final fetele noastre alergau in jurul salii si faceau cu mana si toti voiau sa faca poze, sa le felicite. Imi amintesc din nou de sentimentul pe care l-am simtit eu cu acea ocazie, pe cand le vedeam la tv pe fete alergand in jurul salii, cum plangeam de nu ma mai opream. Cum, la sfarsitul exercitiului Catalinei, cand Andreea Raducan a strigat: Am castigaaaaaaaaaaaat!Iar eu am inceput sa plang, dar tare, nu asa... si mama s-a speriat, era langa mine si mi-a zis atunci: ce s-a intamplat? De ce plangi? A gresit ceva? S-a accidentat si ea? Andreea a zis ca am castigat, tu d ece plangi. Si eu i-am raspuns: Plang de bucurie, mama, de bucurie! Ce frumoase momente! Imi inchipui ce ati simtit voi acolo, in sala!

[praf_de_stele]

multumim pt ca ne impartasesti si noua acele momente deosebite pe care le`ai trait acolo, in sala...si eu acum plang, chiar nu m`am putut abtine...imi vin in minte acele imagini cu romania ridicand steagul dupa exercitiul de la sol al catalinei...am plans si eu atunci, mai ales la podium si la ascultarea imnului...imi imaginez cam ce a fost in sala atunci...de fapt, incerc sa`mi imaginez...

[cata10]

E tare frumos ce ne-ai povestit, Anca! Multumim!

Sper sa reusesc si eu sa ajung candva la olimpiada! Sau macar la un campionat mondial de gimnastica!

[miafangina]

Abia acum am reusit sa citesc ce ati mai scris si sunt foarte impresionata.Ce povesti frumoase,multumesc mult!
Anca,esti o comoara la casa forumistului;ma bucur mult ca ai reusit sa faci ceea ce eu visez de zeci de ani si asa cum spune Tess ,te invidiez si eu dar nu in sensul propriu al cuvintului.Felicitari pentru sotul tau,e de nota zece!:)

[deni]

maine am un examen super greu, dar acum vreau sa ma destind si sa va povestesc si eu cum m-am indragostit de acest sport minunat.cred ca am vazut si olimpiada de la Barcelona, dar de aici u mi amintesc nimic.
prima imagine o am in minte de la campionatul mondial din 1993, finala la barna cu Gina gogean, prima finalista si Lavinia ultima.m am uitat cu sufletul la gura.gina si a facut exercitiul bine si pana la Lavinia toate celelalte gimnaste au cazut.asa ca eu tipam prin casa ca o sa avem aur si argint.de atunci am vazut toate competitiile majore de gimnastica.incepand cu 1994 am inceput sa colectionez poze cu fetele.dupa fmondialele din 1994 am decupat dintr-un ziar poza cu fiecare gimnsata in parte , am lipit-o pe un cartonas si am scris pe spate cine era si ce medalii a obtinut.apoi prin 95 m am gandit ca ar fi bine sa colctionez si articolele, nu numai pozele.am teranmis acest microb al gimnasticii la toate prietenele mele de la bloc.asa ca la mondialele din 1997, dupa ce ne am jucat in fata blocului de gimnastica am fugit toate in casa pentru a incuraja romania.au urmat europenele din 1998, mondiale din 1999 si olimpiada de la Sydney.atunci m am invoit de la orele de mate ca sa prind finala pe echipe.iar pt ca la individual nu mi am mai permis acest lucru am stat ca pe ghimpi si am veni acasa intr u suflet sa aflu ce am facut.
am suferit o mare "drama" dupa mondialele din 2001.ca de obicei cumparasem toate ziarele in care aparusera gimnastele.si cum eram clasa a 12 a nu am avut timp sa mi le pun imediat in albumul dedicat gimasticii.asa ca mama a vut ideea geniala sa le dea unui vecin care venise la noi sa ceara niste ziare.cum le o fi gasit mama tocmai pe acelea, nu stiu.dar am plans dupa ce am vazut disparitia lor vreo 2 zile si n am mai vb cu mama.ei, adr am supravietuit si mi am continuat colectia.

[mikeyy]

Multumim ca ne-ai impartasit povestea ta :) si multa bafta la examen!

[ioanavol]

:) multumesc pt poveste. bafta multa maine (azi)! si sa stii ca si eu as fi plans in hohote in situatia aceea, ma si imaginez:P

[Tess_AN]

Colectia ta Deni se completeaza foarte bine cu celelalte colectii ceva mai vechi ale unora de pe aici... Iti tinem si tie pumnii pentru examen... ca avem antrenament de la concursul Irinei... Sper sa ai rezultate de podium!

[cata10]

La insistentele lui Mihai m-am hotarat sa scriu si eu cateva cuvinte despre momentele extraordinare pe care mi le-au oferit gimnastele si gimnastii nostri, momente pe care le-am trait, ce-i drept, din fata televizorului, dar care mi-au umplut sufletul de bucurie si m-au facut sa nu-mi para destul de rau ca m-am nascut in Romania, tara unde s-a nascut Nadia Comaneci, zeita de la Montreal sau perfectiunea in gimnastica. Dar faptul ca am aceeasi nationalitate cu Nadia si ca trebuie sa fiu mandru de asta am inceput sa constientizez mult mai tarziu, odata cu conectarea la internet si vizionarea filmuletelor de pe youtube. E drept ca uneori, la vreo aniversare, si televiziunea romana mai prezenta mici secvente cu evolutiile Nadiei, in comentariul lui Cristian Topescu, dar eu am inceput sa le urmaresc cu atentie, sa doresc sa le vad din ce in ce mai des dupa anul 2000, dupa Olimpiada de la Sydney, care a reprezentat, zic eu, momentul zero in devenirea mea ca mare fan al gimnasticii romanesti! Pana atunci nu mai urmarisem, in adevaratul sens al cuvantului, nicio competitie de gimnastica. Poate am mai vazut cateva secvente de la un CM de prin 1997 sau 1999 dar fara sa vreau si deci nu-mi mai amintesc mare lucru! Singura imagine care-mi vine acuma in minte este cea cu ratarea unei gimnaste la barna, dar numele ei si tara nu mi le mai amintesc. Asadar, cum va spuneam, putine amintiri dinainte de anul 2000.
In 2000 JO olimpice au avut loc la Sydney, undeva mai in toamna; stiu asta deoarece incepuse deja scoala, era trecut de 15 septembrie iar eu eram in clasa a 12-a si la istorie aveam profesor nou, un domn trecut de 55 de ani, un adevarat specialist in istorie dar pe care eu l-am retinut nu doar pt faptul ca stia sa predea istoria in asa fel incat sa-ti placa ci , mai ales, pentru ca mi-a deschis ochii si m-a facut sa iubesc acest minunat sport numit gimnastica!
Domnul profesor nu intarzia niciodata, asa ca ziua in care a intrat in clasa dupa ce se scursesera vreo 10-15 minute din ora ne-a atras imediat atentia dar domnul profesor s-a scuzat spunand ca e finala la individual compus si a mai ramas cateva minute in cancelarie sa le vada evoluand pe fetele noastre! La acel moment eu habar n-aveam ca se desfasura olimpiada (eram un ignorant, nu-i asa) si mai ales, habar nu aveam ce-i acela individual compus! O colega mai indrazneata l-a intrebat pe domnul profesor despre cum se descurca ale noastre, iar dumnealui (si parca-i aud si acum cuvintele) a spus: ''Bine, sunt printre primele (locurile 3, 4....) si urmeaza solul unde ne descurcam foarte bine......concursul continua dar eu am venit la voi sa va invat istorie''.Profesorul ne-a mai spus cate ceva si despre aurul de la echipe dupa care a inceput sa ne povesteasca istorie, pentru ca istoria spusa de dumnealui era o poveste pentru noi.
Ei, ăsta a fost, dragii mei, momentul din care eu am inceput sa urmaresc gimnastica, sa iubesc acest sport si, astfel sa ajung sa fiu alaturi de voi pe acest forum iar in curand sa mergem cu totii la Ploiesti, la Nationale!

[cata10]

Dupa ore am mers acasa si am dat drumul la tv. Concursul se terminase dar televiziunea romana a tot reluat in ziua aceea finalul exercitiului de la sol al Andreei Raducan si festivitatea de premiere cu podiumul ocupat de 3 romance! De atunci n-am mai pierdut nicio competitie de gimnastica! N-are rost sa mai povestesc drama care a urmat, cu totii stiti ce s-a intamplat atunci si cu totii ati retinut, pentru totdeauna, podiumul romanesc! CM din 2001 le-am asteptat cu mare emotie, era prima competitie pe care aveam s-o urmaresc cu mare interes. Formatul a fost cel clasic: calificari, concurs pe echipe, individual compus si finale pe aparate astfel incat s-a intins pe durata unei saptamani. Fiind la facultate n-am reusit sa vad la tv finala la echipe dar am stat cu urechea la radio ca sa aflu vesti despre concurs. Stiu ca Andreea a incheiat concursul la sol si a adus echipei Romaniei medalia de aur, a cincea consecutiva si a 7 a in total! Restul competitiei am urmarit-o la tv (pentru asta am facut un drum foarte lung, din orasul unde faceam facultatea pana acasa, dar rasplata a fost pe masura!) si-mi amintesc bronzul luat de Andreea la individual compus dar si revansa pe care si-a luat-o in fata rusoaicelor dupa ce a urcat pe prima treapta a podiumul atat la barna cat si la sol. De fapt, vedetele acestei editii a mondialelor au fost Andreea Raducan si longeviva Svetlana Khorkina, care si-au impartit cele 6 medalii de aur in mod egal, Khorkina impunandu-se si la sarituri si paralele!
La baieti rezultatele au fost extraordinare: 3 medalii de aur aduse de Marian Dragulescu (sol, la egalitate cu bulgarul Jovcev si sarituri) si Marius Urzica la cal. De asemenea, imi amintesc faptul ca Marian a scapat printre degete o medalie la individual compus dupa ce a ratat de 2 ori, parca, la paralele iar Dan Potra s-a clasat pe locul 4 in urma unui concurs bun!

[Tess_AN]

Cata, trebuie sa pui neaparat la "Eu si gimnastica" impresiile de reporter in teren.... deci asteptam in continuare ... continuarea :)

[crisloregym]

Am reusit in sfarsit sa iau de pe hub-ul pus de Amalia acum ceva vreme finala la sol de la Campionatele Mondiale de Gimnastica de la Tianjin 1999 (il gasiti la Alte discutii - > HUB-ul de gimnastica)...aur Andreea Raducan; argint Simona Amanar. Mondialele de la Tianjin a fost prima competitie pe care am premeditat sa o vad, pana atunci ajungeam pe gimanstica pur si simplu intamplator. Atunci, insa, m-am documentat si programat dinainte timpul...si tocmai de aceea am vrut sa gasesc imagini de la acea competitie (dar imagini de concurs, nu doar evolutii separate). Culmea este ca nici macar vesnicul ajutor Youtube nu m-a ajutat, asa ca am fost foarte bucuroasa sa pot viziona intreaga finala de la sol. Mi-aplacut ce am vazut, pentru ca a fost o finala TARE...4-5 gimnaste aveau in acea vreme diagonale pentru care acum sunt apreciate si laudate gimanstele: dublu grupat inainte, sau, altfel spus, dublu apel; surub cu 2.5 intoarceri+salt echer inainte; sarituri artistice si elemente Shushunova cat cuprinde). Practic, a fost o finala la care nu s-a ratat, cu o reprezentanta a Chinei puternica la sol (dublu apel) si alte cateva surprize, precum si cu niste coregrafii exceptionale si totodata diferite intre ele, un amestec de maiestrie sportiva, acrobatie si artistica...din acest punct de vedere, gimanstica mondiala mi se pare ca a scazut ca nivel...adica, uitandu-ma la nivelul de acum al gimnasticii, m-as fi asteptat ca in 1999 nivelul sa fie muuult mai jos...insa din contra, executia elementelor era ampla, insurubarile erau terminate. pasii de la aterizae foarte mici sau poate inexistenti, asa cum a fost la Raducan. Da, ceva picioare incrucisate, insa asta avem si astazi, inclusiv la campioana olimpica la individual compus. Deci ce s-a schimbat? Astept si parerea voastra.

P.S. Ioana, Mihai, am modificat mesajul astfel incat sa se incadreze mai degraba aici decat sub rigida egida "Hub-ul de gimnastica"...la urma urmelor este o parte si poveste si impresii:P Daca tot nu e bine, puteti sterge de aici si lasa numai linkul acolo:D

[mikeyy]

E mai binisor asa....eu ti-am mutat mesajul pentru ca nu se potrivea absolut deloc aici. Acest thread nu vreau sa devina unul cu date tehnice sau cu discutii pe baza unor exerictii anume....pe acest thread tre sa uitam de arbitraj, de cod, de greseli...trebuie sa ramana tot ce a fost frumos...amintiri dragute :ok:

Despre campionatul din 1999 pot spune ca este cam primul campionat pe care mi-l amintesc cat de cat oki(aveam vreo 12 ani)...reprezinta si momentul in care am sesizat-o pe Andreea Raducan. Asa cum am mai zis si prin alte topicuri,solul ei de atunci este unul dintre preferatele mele din toate timpurile. In acel an, Andreea a suprins in mod placut pe toata lumea...nici macar Belu nu se astepta ca ea sa castige aurul la sol...dar Andreea a fost pur si simplu extraordinara :) Pana si Bart Connor care comenta pt Sua era uimit de evolutia Andreei....cred ca a tot repetat "uitati o romanca care danseaza", referindu-se bineinteles la solul Andreei :). A prins-o de minune melodia "Las Carretas del Rocio":ok:

[blue_ray]

Am inceput sa urmaresc competitiile de gimnastica in 2004 si interesul meu a crescut incet dar constant de atunci. Ceea ce imi place in mod deosebit la acest sport este faptul ca talentul nu are rol determinant pentru succes, diferenta fiind facuta mai mult de munca si sacrificii. In general tin cu sportivii care nu se dau batuti niciodata si stiu sa treaca peste momentele de insucces cu capul sus.

In 2004 am fost foarte impresionat de ce a reusit Catalina Ponor si am revazut solul ei de multe ori pentru ca pare tehnic si mai ales artistic. Pe langa asta am revazut si saritura perfecta a lui Dragulescu si imi face placere in general sa urmaresc inregistrari de acest fel din cateva sporturi. Ma bucur ca am gasit adresa de hub pe acest forum ca sa pot downloada ce nu am gasit pe torrente. :drak:

Dintre gimnastii/gimnastele care au concurat la Beijing cel mai mult mi-au placut Anamaria Tamarjan, Sandra Izbasa, Marian Dragulescu, Steliana Nistor si Shawn Johnson. Cand am citit despre Anamaria Tamarjan si problemele ei de sanatate si nu mi-a venit sa cred. Eu unul nu mi-as putea risca sanatatea pentru nimic in lume dar ea a fost eroina echipei feminine fara care nu stiu daca se putea obtine bronzul. Deci am devenit imediat un fan al ei pentru ca a suferit in tacere si nimic nu e mai dureros decat asta.

[Cata_RB]

...pentru ca a suferit in tacere si nimic nu e mai dureros decat asta.

Foarte frumos zis! :)
Si bine ai venit!!! :ok:

[blue_ray]

Merci de urare yanna. :floricica:

Mi-a facut placere sa citesc povestirile celor care i-au intalnit pe gimnasti.

[crisloregym]

hop si eu dupa cateva zile, momentan nu sunt acasa:P Dar mi-a placut sa citesc povestea ta, Blue Ray. Bine ai venit!!!!

[alexa_andra]

Datorita unui post de la CE, am ajuns si eu aici :D
Puteti sa nu ma bagati in seama, azi (si in ultimii 20 de ani) sufar de logoree.
Prima mea intalnire cu gimnastica a avut loc cand aveam vreo 5 ani si a venit o tanti la gradinita si ne-a intrebat daca vrem la gimnastica. :P
Raspunsul logic a fost ca in fata starii civile: DA, clar si raspicat!
Din pacate, si, poate, datorita conditiilor cel putin mizere din acea imitatie de sala, in mai putin de 2 luni am fost nevoita sa renunt. Mai exact, mi s-au declansat o serie de alergii si gratie unei bronsite am facut astm. Asa ca adio efort fizic. I know, I’m a drama queen! :P

Anii s-au scurs si m-am trezit in 2000, venind mai devreme de la scoala (tocmai luasem un 10 pe un cocostarc desenat :D) si am prins exact momentul in care Andreea Raducan isi incepea exercitiul la sol. Am intepenit in mijlocul camerei cu ghiozdanul in spate….si nu m-am miscat pana n-a stat la ultima linie. Am inceput sa rad si sa plang in acelasi timp privind-o pe Andreea pe umerii lui Belu. Cand s-a afisat nota am strigat-o pe sarmana mama, care dormea dupa o noapte de munca. Draga de ea, i-au dat lacrimile cand a vazut podiumul 100% romanesc. Eu oricum boceam fara oprire. :D

Au urmat alte lacrimi- si de bucurie, si de tristete…Bucuria cea mai mare a fost titlul lui Marius Urzica. El e gimnastul meu preferat si in ziua de azi. Si nu vorbesc doar despre performante si despre faptul ca e cel mai elegant gimnast al nostru din toate timpurile, ci si despre caracterul lui. Imi pare un om deosebit.
Momentele triste se stiu prea bine, deci n-ar avea rost sa le mentionez din nou…
In urma acestor Jocuri Olimpice, am inceput sa urmaresc gimnastica (recunosc, si alte cateva sporturi) tot mai mult, de cate ori aveam posibilitatea. Si uite-asa am ajuns in anul de gratie 2007, cand am urmarit Mondialele din umbra, alaturi de voi. De atunci, m-am apropiat si mai mult de gimnastica, in special pt ca voi ati comentat si competitiile interne despre care pana atunci nu stiam mare lucru (nici macar cand aveau loc!).Aici iar vin cu periutza si va multumesc tuturor!:floricica:

Nu pot sa nu mentionez aici si cativa din preferatii mei...
La baieti, Urzica-i clar no. 1, urmat de Ioan Suciu. Din generatia actuala, Alin Jivan si Selariu.
La fete, am trei mari slabiciuni: Gabita, Anamaria si Cera.
Dupa cum spuneam mai sus, imi plac atat ca sportivi, cat si ca oameni.
La capitolul “epoca de aur”, preferata mea este Aurelia Dobre. Se intelege, banuiesc, ca am vazut-o doar pe youtube, dat fiind faptul ca in ’87 nu eram nici macar in planuri.
In concluzie si in urma unor descrieri amanuntite si poate inutile, asa am ajuns sa iubesc gimnastica!

[cineva_cineva]

Nu sunt inutile descrierile tale,ba, din contra, mie mi-a facut mare placere sa citesc tot ce ai scris! Ne bucuram ca esti aici, cu noi!

[anna.09]

Anii s-au scurs si m-am trezit in 2000, venind mai devreme de la scoala (tocmai luasem un 10 pe un cocostarc desenat :D) si am prins exact momentul in care Andreea Raducan isi incepea exercitiul la sol. Am intepenit in mijlocul camerei cu ghiozdanul in spate….si nu m-am miscat pana n-a stat la ultima linie. Am inceput sa rad si sa plang in acelasi timp privind-o pe Andreea pe umerii lui Belu. Cand s-a afisat nota am strigat-o pe sarmana mama, care dormea dupa o noapte de munca. Draga de ea, i-au dat lacrimile cand a vazut podiumul 100% romanesc. Eu oricum boceam fara oprire. :D


Ma regasesc in momentul 2000 prin lacrimi si bucurie...desi in cazul meu nu au fost primele (de...varsta!).... inceputul pentru mine a fost Barcelona 1992...Lavinia Milosovici, primele lacrimi...urmate de lacrimile f amare de la Atlanta...

[LuisaGym]

Pentru mine inceputul a fost 1988 Olimpiada de la Seul. Prima mea imagine din gimnastica: Daniela Silivas cu parul permanent pe barna. :)

[anna.09]

Pentru mine inceputul a fost 1988 Olimpiada de la Seul. Prima mea imagine din gimnastica: Daniela Silivas cu parul permanent pe barna. :)

Frumos inceput...cea mai fumoasa perioada a gimnasticii (si nu adaug romanesti)...pacat de permanentul Danielei...probabil vroiau sa o faca sa para de 18 ani cand draga de a avea doar 16....

[Cata_RB]

...venind mai devreme de la scoala (tocmai luasem un 10 pe un cocostarc desenat :D) si am prins exact momentul in care Andreea Raducan isi incepea exercitiul la sol.

:ras-plans: Foarte tare cocostarcul :D
Ai scris foarte frumos! Pe langa faptul ca mi-ai amintit de momente frumoase, ai un stil deosebit de-a povesti, serios! Talent de povestitor :)

Eu n-am avut norocul ca scap mai repede de la scoala, n-am prins nimic din individual compus. Nici nu eram eu foarte constienta de gimnastica, ma uitam de ceva ani dar nu urmaream in mod special programul transmisiunilor. Tin minte ca eram aproape in fata blocului, veneam de la scoala, nici nu stiam prea bine ca a fost gimnastica, si m-am intersectat cu mama care pleca in oras cu ceva treaba. Ea avea o saptamana de concediu si vazuse. Mi-a spus: stii ce-am facut la gimnastica?! Aur, argint si bronz! Eu n-am inteles la ce se refera, ma gandeam ca au fost finala pe aparate, si-am ramas foarte uimita cand mi-a zis ca nu nu, nici nu aparat, la individual. Am vazut apoi franturi din finala aia, pana sa "apara" internetul. Of, mama ei de scoala :P

[AuriB]

Minunat ai povestit Andra sau Alexa:)Frumoasa povestea ta, de fapt ca povestile tuturor iubitorilor gimnasticii de pe acest forum.Povestea mea incepe cu......inceputul:D,adica cu Nadia,si odata o voi spune si eu.

[LuisaGym]

Sydney 2000: intr-un camin de studenti inghesuiti claie peste gramada pentru a ne uita la un televizor sport (din ala mic cu diagonala de 14 -15 cm) daca nu ma insel la un cablu "intepat". Ce vremuri!

[niagara64]

Si ca sa ne mai si distram .Intalnira mea cu gimanastica e undeva in 1970 si ceva .Locul faptei : Dinamo .Asta dupa ce "tovarasa antrenoare "(na ca ii ziceam altfel atunci :happy) venise si ne luase de la scoala .
Doamne ce departe e totul !

[anna.09]

Si ca sa ne mai si distram .Intalnira mea cu gimanastica e undeva in 1970 si ceva .Locul faptei : Dinamo .Asta dupa ce "tovarasa antrenoare "(na ca ii ziceam altfel atunci :happy) venise si ne luase de la scoala .
Doamne ce departe e totul !

Ce frumos!!!!

[Tess_AN]

Puteti sa nu ma bagati in seama, azi (si in ultimii 20 de ani) sufar de logoree.
Ai inceput sa vorbesti (logoree) de la 2 luni jumate? Wow! De aceea scrii asa de frumos! Alexa_Andra te rog sa ne mai povestesti! O faci asa de frumos! Tu si Mia parca aduceti o raza de soare si un zambet prin felul cum povestiti! Abia astept sa ma citesc! Ma bucur ca esti aici pe forum cu noi si ca ai trecut si pe la acest topic tare drag mie!

@Niagara: Uite ca sunt oameni indragostiti de gimnastica inainte de '75-76... Sa imi testez si eu intuitia? Cu parul scurt, prima din stanga randul de jos, diametral opus coltului unde e "tovarasa" antrenoare?

@Auri, daca nu vrei sa ne spui mai multe poate o face Mia in locul tau... :)

Multumesc tuturor pentru povestiri...

[niagara64]

Ai inceput sa vorbesti (logoree) de la 2 luni jumate? Wow! De aceea scrii asa de frumos! Alexa_Andra te rog sa ne mai povestesti! O faci asa de frumos! Tu si Mia parca aduceti o raza de soare si un zambet prin felul cum povestiti! Abia astept sa ma citesc! Ma bucur ca esti aici pe forum cu noi si ca ai trecut si pe la acest topic tare drag mie!

@Niagara: Uite ca sunt oameni indragostiti de gimnastica inainte de '75-76... Sa imi testez si eu intuitia? Cu parul scurt, prima din stanga randul de jos, diametral opus coltului unde e "tovarasa" antrenoare?

@Auri, daca nu vrei sa ne spui mai multe poate o face Mia in locul tau... :)

Multumesc tuturor pentru povestiri...

Tu vrei sa atentezi la locul intai ,categoria "soacre"?:happy

[Tess_AN]

Tu vrei sa atentezi la locul intai ,categoria "soacre"?:happy
Nu neaparat... Mai repede schema aia cu: "atata-le drace ca si mie-mi place"... Adevarul e ca ma doare capul de la CE si as face orice altceva - chiar si concurs de soacre... ;)

[niagara64]

Nu neaparat... Mai repede schema aia cu: "atata-le drace ca si mie-mi place"... Adevarul e ca ma doare capul de la CE si as face orice altceva - chiar si concurs de soacre... ;)


Tu mie imi spui de dureri de cap? Sa vezi aici cate au fost ...
ca sa te mai descretesti ,ia de aici articol

http://www.libertatea.ro/stire/mutule-baga-te-aici-234775.html .
Se pare ca o sa ne inmultim romani pe aici .

[miafangina]

Vai,da ce frumos ati povestit pe-aici!Mai vreau!
Orice amanunt dragut cum e cel cu cocostircul ma binedispune.:)Continuati,deci.

Tess,n-am cunoscut-o pe Auri decit mult mai tirziu,asa ca n-as putea sa-i spun eu povestea de-nceput,te asigur insa c-o va face chiar ea,n-ai observat ca zilele acestea am inversat rolurile:eu am tacut chitic(de fapt n-am incaput la calculator) si Auri a fost intr-o verva de zile mari?!

Niagara,daca Tess are asa fler si te-a dibuit in poza,o primim macar ca si "cumatra":happy.Am aflat ca mai avem ceva-n comun si anume acel "D"-cind eram copil,fratele mai mare mi-a spus ca Dinamo e cel mai bun club si eu l-am crezut;nu ma omor eu dupa cluburi,dar nostalgia "D"-ului mi-a ramas:)
Fotografia e de milioane!

[alexa_andra]

In primul rand, multumesc de aprecieri! Ma bucur ca nu plictisesc lumea! Nu stiu cum se face, dar tocmai aceste mici detalii mi-au ramas atat de bine intiparite in minte, se intrepatrund atat de bine cu concursul in sine si cu emotiile de atunci, incat deja devin parte din eveniment.


Ai inceput sa vorbesti (logoree) de la 2 luni jumate? Wow! De aceea scrii asa de frumos! Alexa_Andra te rog sa ne mai povestesti! O faci asa de frumos! Tu si Mia parca aduceti o raza de soare si un zambet prin felul cum povestiti! Abia astept sa ma citesc! Ma bucur ca esti aici pe forum cu noi si ca ai trecut si pe la acest topic tare drag mie!

Ce sa-i faci? Copil precoce…nu putea mama sa asculte meciul la radio de gura mea :D

A, si va rog, nu va legati de cocostarcu’ meu!:P Sunt un total antitalent la desen, asa ca e un adevarat motiv de mandrie!

Cat despre talentele mele oratorice, trebuie sa le indrept catre un sector de varsta ceva mai diferit...sa zicem 3-10 ani. Daca si piticii ma vor trata ca voi, nu pot decat sa fiu fericita!:)

[AuriB]

@Auri, daca nu vrei sa ne spui mai multe poate o face Mia in locul tau... :)

..

Tess,o sa va spun si eu povestea mea de inceput in curind:)

[Tess_AN]

Cat despre talentele mele oratorice, trebuie sa le indrept catre un sector de varsta ceva mai diferit...sa zicem 3-10 ani. Daca si piticii ma vor trata ca voi, nu pot decat sa fiu fericita!:)
Poti sa-ti faci practica aici. Pot sa-ti spuna toti, si eu recunosc... sunt pe la vreo 3 ani jumate (nu am crescut de anul trecut :(). Si mai sunt si altii cu suflet de copil pe aici... Sunt sigura ca piticotii te vor asculta cu gurita cascata si nu vor mai vrea sa mearga acasa!

@Auri: Abia astept sa citesc.

[alexa_andra]

Poti sa-ti faci practica aici. Pot sa-ti spuna toti, si eu recunosc... sunt pe la vreo 3 ani jumate (nu am crescut de anul trecut :(). Si mai sunt si altii cu suflet de copil pe aici... Sunt sigura ca piticotii te vor asculta cu gurita cascata si nu vor mai vrea sa mearga acasa!

Te-am luat!:P Eu ma mentin la 2 jumate de ceva vreme :D
Cat despre pitici, sper din suflet! Uneori am impresia ca noi (adica cei din generatii ce au atins deja majoratul) am fost si suntem altfel de copii.
Stiu ca sunt total off-topic dar vreau sa exemplific printr-o mica povestire. Acum ceva vreme, o colega ce lucreaza ca educatoare, mi-a povestit ca a trebuit sa evalueze copiii din grupa ei. Dupa mii de explicatii si exemple s-a trezit cu o gagalice de 3 ani copiind...un mar!:ras-plans: (Testul consta in a descoperi si colora marul intre alte fructe si legume). Din ce-mi aduc aminte, eu de copiat am auzit printr-a cincea...de aplicat, si mai tarziu:P
Asa ca-mi pregatesc nervii...

[crisloregym]

Andra, chiar ca ai povestit frumos...am venit si eu acasa de pe drumurile patriei si mi-a facut foaaarteeee bine sa citesc povestea ta:)

La gimnasti sa stii ca avem aceleasi gusturi:P

La gimnaste, asa cum am mai spus, am deschis "ochisorii" cu Lavinia.

Ce frumos, sa fii educatoare:) Bravo tie:)

Daca Tess e de trei ani si jumatate (si tot se lauda ca nu s-a mai schimbat), din pacate eu, una, nu ma pot incadra in categoria piticotilor. Cica sunt "pensionar universitar"...or avea si dreptate, eu stiu? Chit ca nici eu nu cred ca am mai mult de trei ani incepand de la urcarea pe barna incoace:D

[Tess_AN]

Cica sunt "pensionar universitar"...or avea si dreptate, eu stiu? Chit ca nici eu nu cred ca am mai mult de trei ani incepand de la urcarea pe barna incoace:D
La unii e pe dos merg de la pensionare catre gradinita! (pazea Andra_Alexa - in curand inca un client ;) ) Sau poate au nevoie de un soc - in cazul tau socul barnei de la Ploiesti :P sa isi revina!
Cris, daca tu vrei te acceptam in grupa noastra de gradinita!

[alexa_andra]

Andra, chiar ca ai povestit frumos...am venit si eu acasa de pe drumurile patriei si mi-a facut foaaarteeee bine sa citesc povestea ta:)

La gimnasti sa stii ca avem aceleasi gusturi:P

La gimnaste, asa cum am mai spus, am deschis "ochisorii" cu Lavinia.

Ce frumos, sa fii educatoare:) Bravo tie:)

Daca Tess e de trei ani si jumatate (si tot se lauda ca nu s-a mai schimbat), din pacate eu, una, nu ma pot incadra in categoria piticotilor. Cica sunt "pensionar universitar"...or avea si dreptate, eu stiu? Chit ca nici eu nu cred ca am mai mult de trei ani incepand de la urcarea pe barna incoace:D

Ei, mai am inca multi ani pana sa ajung acolo, plus ca eu vreau mai mult invatatoare!:D
Parerea mea: n-ai stil de pensionar! Si de aici ai libertatea sa interpretezi cum doresti! Dar eu te astept cu drag la grupa mea :P
-----------------

Pentru a nu ma abate de la subiect (in continuare) prea mult, spun si eu ca de-abia o astept pe Auri cu povestea ei!
Si intr-o zi cu soare, cand voi avea ochii mai bine deschisi, voi reveni cu alte amintiri din gimnastica...:)

[Andreea_Aca]

BUNA!Ma numesc Andreea Acatrinei.Ma bucur ca am gasit fani ai gimnasticii si ca voi putea sa discut cu voi ......cand voi avea timp.voi mai intra pe forum.....!Daca aveti intrebari astept mesejele voastre ,si cand voi mai intra va raspund la tot ce este legat de gimnastica!!!va pop:);)

[lory]

Buna, Andreea! Bun venit pe forum! Ne bucuram sa te avem printre noi!

[cineva_cineva]

Andreea, iti spun si public: bun-venit pe forum! Si eu ma bucur ca esti aici!!! :D

[anna.09]

WOW! Bun venit Andreea!

[mikeyy]

Buna Andreea! Bun venit pe forum!!!:)

[AuriB]

Bine ai venit Andreea!!!

[Cata_RB]

Ce frumos, bine ai venit, Andreea!! Ma bucur tare mult, mie mi-ai fost tare draga :)
Cred ca am avea cu totii intrebari, dar nu indraznim...asa ca incep eu. Ce mai faci, unde esti acum, cu sanatatea cum te simti? In masura in care o sa poti si o sa ai timp, orice ne povestesti va fi interesant pentru noi :)

[Auré_Gym]

Bine ai venit Andreea. Sper ca sunt bine :) .

[ioanavol]

Bine-ai venit, Andreea, ce ma bucur ca ni te-ai alaturat:)

Si mie mi-ai placut f mult ca gimnasta, sper din toata inima ca-ti merge bine in ceea ce faci acum. Si ca esti sanatoasa, asta-i cel mai important.

Te asteptam cu tot ce vrei tu sa ne spui despre perioada aceea sau despre acum, sau oricum, te asteptam sa participi la discutiile noastre si sa ne corectezi daca ne dam aiurea cu parerea!

[niagara64]

BUNA!Ma numesc Andreea Acatrinei.Ma bucur ca am gasit fani ai gimnasticii si ca voi putea sa discut cu voi ......cand voi avea timp.voi mai intra pe forum.....!Daca aveti intrebari astept mesejele voastre ,si cand voi mai intra va raspund la tot ce este legat de gimnastica!!!va pop:);)

Buna Andreea , ne bucuram ca ai intrat aici .
Cred ca prima intrebare care ti se pune va fi unde esti , ce faci si ce planuri ai ,nu ?
Suntem aici din toata lumea si pasiunea noastra e gimnastica .

[Andraf]

Si eu ma bucur sa te "vad" si sa te "aud", Andreea. Ne bucuram nespus ca avem profesionisti in "ale gimnasticii" printre noi. Te asteptam cu drag oricand...

[Tess_AN]

Bun venit Andreea! Esti chiar Andreea Aca ?!? (Acatrinei), gimnasta?!?
Da... vazusem doar postul tau cu urarile adresate Amaliei!... dar fiind si ziua Amaliei si a Miei ... mi se scuza :) -prea mult suc de visine fermentat!

Bun venit. Ma bucur ca ni te-ai alaturat... si trebuie sa ii multumesc tot Amaliei (cred) ca te avem in mijlocul nostru!

[crisloregym]

BUNA!Ma numesc Andreea Acatrinei.Ma bucur ca am gasit fani ai gimnasticii si ca voi putea sa discut cu voi ......cand voi avea timp.voi mai intra pe forum.....!Daca aveti intrebari astept mesejele voastre ,si cand voi mai intra va raspund la tot ce este legat de gimnastica!!!va pop:);)

Buna, Aca (sper ca nu te superi ca iti zic asa)...ma bucur si eu tare mult ca ni te-ai alaturat, mai ales ca anul trecut te-am incurajat unii dintre noi la Nationale impreuna cu Ramonica (Ramona Micu).

Eu am doar o intrebare: nu vii si tu la Nationale, la Buzau?:D Ma gandesc ca poate le incurajam impreuna, cu totii, pe fete...

[cineva_cineva]

Nu mie trebuie sa imi multumiti, Tess, ci Andreei, pentru ca... oricat mi-as fi dorit eu ca ea sa vina aici, printre noi, daca nu ar fi avut ea dorinta asta, nu venea. Asa ca... de data asta nu aveti pentru ce sa imi multumiti! Sper doar ca tu, Andreea, sa te simti bine printre noi, asa cum cred ca ne dorim cu totii!

[Andreea_Aca]

Da eu sunt...Acatrinei:);) Poi sunt acasa... deocamdata ma ocup de scoala ...si de niste antrenamente........:)imi doresc ca din toamna sa pot antrena.....niste fetite de 4 ani!!in schimb cu sanatate nu prea bine...dar ce sa fac asta e trebuie sa mergem cu totii inainte....!!!ASTA E VIATA!! va pup!!si astept sa-mi scrieti orice .....!!!cu incredere, ca raspund:):):)

[Cata_RB]

Imi pare rau sa aud ca nu te simti prea bine...tot spatele te deranjeaza? N-au fost in presa detalii despre retragarea ta din pacate, era o accidentare veche, de unde au pornit problemele?
Eu nici nu stiu ce sa te intreb...as vrea sa stiu atatea, dar parca nu e frumos sa intreb unele lucruri :) Spune-ne care era aparatul tau favorit, unde iti era cel mai greu, daca aveai elemente in pregatire dar n-ai mai apucat sa le prezinti in concurs...orice iti vine in cap poti sa ne povestesti daca vrei, orice detalii :)

[monalexa]

BUNA!Ma numesc Andreea Acatrinei.Ma bucur ca am gasit fani ai gimnasticii si ca voi putea sa discut cu voi ......cand voi avea timp.voi mai intra pe forum.....!Daca aveti intrebari astept mesejele voastre ,si cand voi mai intra va raspund la tot ce este legat de gimnastica!!!va pop:);)

Bine ai venit Andreea!!! :yeah:
Ma bucur mult ca esti aici alaturi de noi :*

[mesteritza]

Si eu ma bucur ca esti pe acest forum Andreea:) Sper sa-ti rezolvi problemele de sanatate si planurile tale de viitor sa ti se implineasca! Pentru fetitele de 4 ani iti urez multa rabdare ;)

[Tess_AN]

Andreea, sau Aca? Cum preferi sa iti zic? - Uite prima intrebare :) Apoi - ca tot vin Mondialele, ce zice de fetele noastre de la lot? Ai aruncat o privire in curtea vecinilor (SUA, China)? Ce parere ai?
Sa ma opresc aici. Ca intrebari sunt dar sa ai timp pentru fiecare... As vrea sa ne spui cum naiba arbitreaza doamnele in costume negre ca noi vedem una si ele altceva... dar cum ziceam pe asta mergem pe caz concret cand va fi un concurs sau ne amintim de vreunul...

Unde ti-ai gasit gradinita de copii? Cite fetite de 4 ani o sa ai ? O sa fie sala-sala de gimnastica sau unde o sa le antrenezi... Dar am zis ca ma opresc aici... Voi reveni si cu alte intrebari... nu vreau sa te sperii de la inceput :)

[Maxmold]

Bine ai venit, Andreea! :floricica: Ce surpriză plăcută!
Aș vrea să-ţi spun vă mulţumesc foarte mult pentru munca mare la echipa! :ok:
Mă bucur foarte mult să vă văd pe forum! :)

[Andreea_Aca]

Buna, Cata!!eu aveam probleme la spate,dar inainte de olimpiada m-am accidentat la paralele la o desprindere am venit in hiperextensie....si acolo sa taiat tot filmul....!!aparatul meu favorit era si este SOLUL.:):):)

[Andreea_Aca]

Buna,TESS!!imi poti zice AKA:):):).....eu zik ca vom avea surprize anul acesta la cm feminin:):).....vom vede atunci mai multe..!!!da asa e la tv se vede altceva...dar in realitate e cu totul diferit,arbitrajul este corect,ele au acolo in fata lor ca un fel te tv si vad absolut orice greseala!!la concursurile internationale,la ce nationale probabil ca ai fost si u si ai vazut ca este o diferenta de la cer la pamant intre ele!1!

[Andreea_Aca]

SI eu ma bucur sa vorbesc cu voi!!:)::X:X:*:*:*:*:

[maria_alexandra]

andreea, tu o sa vii anul acesta la nationale?

[ancaqwe]

Bine ai venit Aka ! Ma bucur mult sa vad sportivi care chiar stie cu se mananca sportul pe forum !
Si am tot respectul pentru atata ambitie, curaj si munca pentru a ajunge la Olimpiada :)
Cred ca o sa profitam de tine in perioada nationalelor, mondialelor si a altor competitii sa ne lamuresti cu partea tehnica :) Si ma bucur cum vorbesti de fete, si surprize la mondiale :)
Mai ales ma bucur ca inca iti mai place gimnastica. Asta mi se pare extraordinar
Insa tare sper sa se gaseasca o cale sa se rezolve problemele medicale.

[niagara64]

SI eu ma bucur sa vorbesc cu voi!!:)::X:X:*:*:*:*:

Ce faci mai departe Aka ? Ce vei alege ca studi ? Unde?

[Auré_Gym]

Am doar întrebare pentru tine (Andreea) pentru acum...Te-ai din nou relatii bune cu alte membru din lotul olimpic din gimnastica ? (îmi pare rau pentru meu romana, eu invata...) Sper ce tu poate raspunde...

[Andreea_Aca]

BUNA!!poi mai departe imi voi termina scoala la BRASOV,si voi face facultatea de sport!!!

[Andreea_Aca]

eu nu mai fac gimnastica,m-am lasat!!!!

[Auré_Gym]

eu nu mai fac gimnastica,m-am lasat!!!!

Da, stiu, dar are tu relatii cu alte membru desi tu esti nu în gimnastica ? A fost întrebarea mea...

[ioanavol]

Aure te intreaba daca mai mentii legatura cu fostele colege :)

[niagara64]

BUNA!!poi mai departe imi voi termina scoala la BRASOV,si voi face facultatea de sport!!!

Bravo ....ANEFS-ul la Bucuresti ? Sau parca are si Brasovul sectie ?

[Andreea_Aca]

da are si Brasovu!!! LA BRASOV :):):)

[niagara64]

da are si Brasovu!!! LA BRASOV :):):)

poate e mai bine asa . Cea de la Bucuresti e recunoscuta ca fiind una dintre cele mai "dure" .
Bafta si sa auzim despre antrenoarea Acatrinei numai lucruri bune .

[larisa24]

sal.tuturor.Mi-au placut povestile voastre,asa ca m-am gandit sa vi-o spun si pe a mea.Aveam 7 anisori,asteptam sa ma duc pt prima data la scoala...eram afara si ma cocotam pe berile de batut covoare,cand m-a vazut o d-na care m-a intrebat daca mi-ar placea sa vin la gimnastica.Mi-a dat un bilet cu adresa de la sala si data la care sa ma prezint.l-am dus parintilor f.fericita si ne-am prezentat apoi la sala.S-au facut selectii peste selectii si am ramas doar 6 fete.Era munca multa,dar si satisfactii.Am fost in nenumarate concursuri,vara in cantonamente la mare,cand aveam 11 ani am fost in Franta...La 13 ani cand veneam de la un concurs d la Arad,m-am suparat f tare pe dnu profesor si nu m-am mai dus la sala,pt ca nu era la prima abatere de genu asta.Vazand ca sunt f hotarata sa nu mai vin,a venit dupa mine acasa,a vb cu parintii mei si cu mine sa ma intorc,dar nu am mai vrut,pt ca realizam ca se fac f multe magarii...7 ANI din viata mea au ramas la sala de gimnastica si nu imi pare rau,pt ca mi-a placut f mult si inca imi place.

[larisa24]

vreau sa i-au si eu legatura cu gimnastele din Galati sau parintii lor.

[Gimnastique]

Foarte interesante povestile, mi-a placut sa le citesc :D
Acum sa vi-o zic pe a mea ..
Prima oara m-am indragostit de gimnastica in clasa a cincea (acum 2 ani adica caci acum sunt in cls a saptea) cand in curtea scolii am vazut niste fete facand exercitii ; una din ele se invartea pe bara de batut covoare in timp ce alta facea roata aterizata in sfoara.
In minte am facut conexiuni si mi-am dat seama ca ce faceau ele acolo nu era altceva decat gimnastica ; si am vrut si eu atat de mult! Dar eram deja prea mare, la 11 aproape 12 ani ..
.. totusi, la cateva zile, am descoperit impreuna cu prietenii mei ca puteam face lucruri ciudate, de genul sa-mi duc picioarele dupa cap sau sa mi le duc aproape de cap.
In acelasi timp, mi-a parut rau de o problema ce nu ma afectase pana acum; neavand destul colagen si calciu in oase, gleznele mele in special sunt foarte sensibile si nu pot sari mai deloc, fiindca nu am stabilitate in ele. Mi-am rupt piciorul drept de vreo 2 ori si de multe ori tendonul meu ahilian a fost in pericol din cauza unor lucruri ce ar fi fost normale la alti copii, lucruri precum alergatul sau saritura in lungime.
Cu toate astea, oasele mele slabite imi ofereau totusi o flexibilitate ciudata. Am hotarat sa devin contorsionist, mai precis dislocator de umeri si indoitor de coloana. Si tot jocul a durat un an, pana in vara asta.
Eram in pat si stateam pe barbie, tragandu-mi picioarele spre cap, iar mama a trecut prin camera mea. Avand un tricou scurt mi-a putut vedea coloana vertebrala indoita dramatic si mi-a zis sa incetez. A zis ca parea ca si cum s-ar fi despicat in doua, intr-un unghi mai mare de 90 de grade.
Mi s-a interzis apoi sa imi mai indoi coloana si singurele lucruri pe care aveam voie sa le fac erau spagatul si sfoara.
Asa ca am urmat cursuri de patinaj, dupa lupte foaarte grele cu parintii mei ce erau siguri ca nu voi reusi fiindca am sensibilitate in glezne si la cea mai mica saritura mi le pot rupe.

In fine, cred ca am deviat putin de la subiect si introducerea e prea lunga .. scuze ..
Oricum, cert e ca prima olimpiada pe care am vazut-o a fost cea din 2008. Ma bucur totusi ca i-am vazut exercititul Sandrei la sol, am fost foarte bucuros ca a luat aur. Iar dupa Beijing 2008, gimnastica a prins un alt sens pentru mine.
Am cautat fiecare clip posibil pe YouTube, de la Sandra pana la Nadia, de la Nastia pana la Olga Korbut, si asa am dezvoltat o noua pasiune.
De la JO din 2008 nu am mai ratat nicio competitie de gimnastica si scopul meu este sa o tin tot asa, sa fiu un tovaras al gimnasticii pana la pensie daca se poate :D
Sper ca nu v-am plictisit cu povestea mea !

[mikeyy]

Multumim pt ca ne-ai impartasit si povestea ta.
Trebuie sa recunosc ca am tresarit putin cand am citit despre exercitiile pe care le faceai. :D

De ce doar pana la pensie?...toata viata mai bine :)

[Gimnastique]

Multumim pt ca ne-ai impartasit si povestea ta.
Trebuie sa recunosc ca am tresarit putin cand am citit despre exercitiile pe care le faceai. :D

De ce doar pana la pensie?...toata viata mai bine :)

Multumesc :)
Da, exercitiile pe care le faceam erau cu siguranta .. ciudate! Mi-a fost putin frica, desi ma incalzeam, se spune ca dauneaza coloanei vertebrale si deseori mai aveam dureri .. asta e, cresc si vad daca patesc ceva in viitor :D Sper sa nu ..

Si da, ma corectez, toata viata e mult mai bine :))!

[Tess_AN]

Multumim de poveste, Gimnastique! ... Departe de a ne plictisi... daca ai citit aici probabil ai sesizat ca sunt multe povesti interesante scrise de practicanti sau nu ai gimnasticii... dar cu siguranta iubitori ai acestui sport frumos.

La varsta ta nu cred ca e tarziu sa te apuci de gimnastica. Ai putea incerca aerobica sau ritmica sau acrobatica... daca spui ca ai mobilitatea ce o ai... bineinteles in cadru organizat si supraveghere calificata (antrenor) cu buletin de la medic cu ce ai voie si ce nu. Ai inceput si ai renutat acasa? Te-ai gandit sa mergi la un club unde eventual au si specialisti in medicina sportiva care pot sa iti spuna daca poti sau nu (din punct de vedere medical) sa practici acest sport? Si daca nu poate fi gimnastica poate inot sincron (asta e doar pentru fete si am inteles eu bine, esti baiat? scuze) sau sarituri in apa...

Vorbesc si eu... dar e pacat sa nu faci un sport mai ales daca ai pasiune... Chiar daca nu performanta, sportul e cel mai bun medicament pentru multe.... Gleznele se intaresc cu exercitii simple (ti-o spune cineva care a avut glezna dreapta (peroneu/maleola) rupta de doua ori :D)... Exercitii prescrise de fizioterapeut ce se pot face de unul singur acasa: ridicari de varfuri lasind greutatea corpului pe calcaie alternind cu ridicari pe varfuri, rotatii ale labei piciorului aternind rotatii spre interior/exterior, etc...

Citeste cele de mai sus ca pe o idee... daca nu e o idee buna, nu ma baga in seama! Multe succese si sanatate indiferent ce vei alege sa faci in viata si esti binevenit pe forum cind doresti sa scrii la orice sectiune!

[Gimnastique]

Multumesc foarte mult pentru sfaturi, Tess AN :D! Sunt chiar utile.
Gimnastica ritmica mi-a placut dintotdeauna dar din pacate sunt baiat :(
Aerobica am incercat, dar profesoara oarecum nu a mai vrut sa ma primeasca la ore :D Nu, nu din rautate.
Cand faceam fandari am alunecat si am cazut in sfoara, dar un m-a durut caci la momentul acela deja puteam ajunge jos de cateva luni, si atunci m-a vazut si m-a intrebat daca vreau sa merg la circ. Am luat-o ca pe o gluma dar vorbea serios; a zis ca circul cauta baieti cu mobilitate in picioare si contorsionisti si ca ar trebui sa incerc.
Parintii mei au sarit in sus cand au auzit .. au zis ca oferta era ciudata si nu voiau ca eu sa devin un "ciudat al circului".
Atunci antrenoarea a propus baletul, dar sincer nu ma atrage atat de mult .. tot respectul pentru balerini, stiu ca depun o munca foarte grea, dar nu prea ma vad in colanti si poante ..
Acum totusi imi amintesc ca , dupa ora in care se intamplase faza cu sfoara , antrenoarea mi-a zis ca daca mai strang vreo 5-6 copii de la mine din clasa va face o ora speciala cu noi, de gimnastica acrobatica combinata cu aerobica si poate putin ritmica (partea cu , contorsiile).
Nu am analizat vreodata oferta asta si cred ca a cazut, aerobica am facut-o acum multe luni, la inceputul verii, si nu cred ca antrenoarea isi mai aminteste macar cum ma cheama ..

De inot mi-a fost mereu frica :happy Atunci cand eram mic am luat cursuri dar nu ma puteau dezlipi de peretele bazinului, ma tineam atat de strans de el incat aproape imi sangerau coatele.

Ma gandeam deasemenea sa apelez la un medic specializat, poate fac ceva cu gleznele astea. Ma gandeam si la o radiografie la coloana, sa ma asigur ca anii mei de contorsionism nu au lasat o amprenta rea, dar mama nu vrea sa imi fac acea radiografie, zice ca nu e bine sa faci radiografii prea des, ca sunt radiatiile alea...
Dar multumesc foarte mult pentru exemplele de exercitii pentru glezna, le voi pune in practica :D Si apropo, si eu am avut tot glezna dreapta rupta de 2-3 ori , ce coincidenta :)

Oricum, multumesc ca ti-ai facut timp sa imi citesti post-ul :D!

[niagara64]

Multumesc foarte mult pentru sfaturi, Tess AN :D! Sunt chiar utile.
Gimnastica ritmica mi-a placut dintotdeauna dar din pacate sunt baiat :(
Aerobica am incercat, dar profesoara oarecum nu a mai vrut sa ma primeasca la ore :D Nu, nu din rautate.
Cand faceam fandari am alunecat si am cazut in sfoara, dar un m-a durut caci la momentul acela deja puteam ajunge jos de cateva luni, si atunci m-a vazut si m-a intrebat daca vreau sa merg la circ. Am luat-o ca pe o gluma dar vorbea serios; a zis ca circul cauta baieti cu mobilitate in picioare si contorsionisti si ca ar trebui sa incerc.
Parintii mei au sarit in sus cand au auzit .. au zis ca oferta era ciudata si nu voiau ca eu sa devin un "ciudat al circului".
Atunci antrenoarea a propus baletul, dar sincer nu ma atrage atat de mult .. tot respectul pentru balerini, stiu ca depun o munca foarte grea, dar nu prea ma vad in colanti si poante ..
Acum totusi imi amintesc ca , dupa ora in care se intamplase faza cu sfoara , antrenoarea mi-a zis ca daca mai strang vreo 5-6 copii de la mine din clasa va face o ora speciala cu noi, de gimnastica acrobatica combinata cu aerobica si poate putin ritmica (partea cu , contorsiile).
Nu am analizat vreodata oferta asta si cred ca a cazut, aerobica am facut-o acum multe luni, la inceputul verii, si nu cred ca antrenoarea isi mai aminteste macar cum ma cheama ..

De inot mi-a fost mereu frica :happy Atunci cand eram mic am luat cursuri dar nu ma puteau dezlipi de peretele bazinului, ma tineam atat de strans de el incat aproape imi sangerau coatele.

Ma gandeam deasemenea sa apelez la un medic specializat, poate fac ceva cu gleznele astea. Ma gandeam si la o radiografie la coloana, sa ma asigur ca anii mei de contorsionism nu au lasat o amprenta rea, dar mama nu vrea sa imi fac acea radiografie, zice ca nu e bine sa faci radiografii prea des, ca sunt radiatiile alea...
Dar multumesc foarte mult pentru exemplele de exercitii pentru glezna, le voi pune in practica :D Si apropo, si eu am avut tot glezna dreapta rupta de 2-3 ori , ce coincidenta :)

Oricum, multumesc ca ti-ai facut timp sa imi citesti post-ul :D!

Ma scuzi ca intervin . Ai consultat un endocrinolog ? Ti s-a pus diagnosticul de "Sindrom Marfan" ?? Ptr ca din ce descrii asta pare sa fie . Bine , pana nu te vad supozitia asta se bazeaza doar pe ce descri dar ar fi bine sa faci niste investigatii medicale .Pentru ca in cazul asta treaba ar fi serioasa si nici nu s-ar pune problema de sport fara a-ti pune in pericol viata .

[Gimnastique]

Ma scuzi ca intervin . Ai consultat un endocrinolog ? Ti s-a pus diagnosticul de "Sindrom Marfan" ?? Ptr ca din ce descrii asta pare sa fie . Bine , pana nu te vad supozitia asta se bazeaza doar pe ce descri dar ar fi bine sa faci niste investigatii medicale .Pentru ca in cazul asta treaba ar fi serioasa si nici nu s-ar pune problema de sport fara a-ti pune in pericol viata .

M-am documentat putin despre acest sindrom si nu stiu .. imi voi face analize.
Anatomic vorbind, eu am maini si picioare lungi si foarte subtiri. Asta e si din cauza inaltimii, am 1.73 cm la 13 ani si 42 de kg, ceea ce ma face sa arat intradevar putin ciudat, dat fiind ca parintii si bunicii mei nu depasesc 1.60cm.

Acum nu stiu, in general nu pot sa zice ca am decat gleznele sensibile, nu tot corpul. Mainile si coloana sunt rezistente si mi le misc normal, la picioare <respectiv glezna dreapta si tendonul> sunt cateva probleme doar, mai ales fiindca am lipsa de calciu si mi se pun des carcei etc.

Oricum, multumesc pentru sfaturi, voi tine cont :)

[niagara64]

M-am documentat putin despre acest sindrom si nu stiu .. imi voi face analize.
Anatomic vorbind, eu am maini si picioare lungi si foarte subtiri. Asta e si din cauza inaltimii, am 1.73 cm la 13 ani si 42 de kg, ceea ce ma face sa arat intradevar putin ciudat, dat fiind ca parintii si bunicii mei nu depasesc 1.60cm.

Acum nu stiu, in general nu pot sa zice ca am decat gleznele sensibile, nu tot corpul. Mainile si coloana sunt rezistente si mi le misc normal, la picioare <respectiv glezna dreapta si tendonul> sunt cateva probleme doar, mai ales fiindca am lipsa de calciu si mi se pun des carcei etc.

Oricum, multumesc pentru sfaturi, voi tine cont :)


Discuta cu parinti tai si mergi la un enocrinolog bun (intr-un centru serios ). Este un lucru serios si nu te juca cu asta , pana nu ti se pune un diagnostic nu mai incerca sa faci sport .

[Tess_AN]

Aerobica am incercat, dar profesoara oarecum nu a mai vrut sa ma primeasca la ore [...] Atunci antrenoarea a propus baletul, dar sincer nu ma atrage atat de mult ... De inot mi-a fost mereu frica :happy
Ai putea incerca un alt club de aerobica, alt antrenor cu vederi mai largi :P Pe langa gimnastica si inot ar mai fi voleiul - sport ce iti antreneaza toate categoriile de muschi si nu forteaza gleznele... mai ales ca spui ca esti si inalt... Calitatile iesite din comun ce le ai trebuie sa le folosesti in avantajul tau, repet, totul ce se face insa cu aprobarea medicului si sub supraveghere calificata (antrenor). O sa iti trimit un PM ca ne indepartam de la subiect...

[miafangina]

Multumesc de povesti,Larisa si Gimnastique.

Larisa,ma bucur mult ca ai ramas cu amintiri frumoase din timpul petrecut in sala de gimnastica,e frumos ce-ai spus despre cum te-ai simtit facind gimnastica si-mi place mult ca te bucuri si acum vorbind despre sportul care ne-a adus aici pe toti.
Bun-venit pe forum,mai scrie unde si cind vrei tu.

Gim,esti o mare si placuta surpriza pentru mine,nu-mi vine sa cred ca esti atit de tinar,vazind ce frumos si coerent te exprimi,ai harul povestirii,asta-i clar.
Vezi ce si cum cu sanatatea si fa ce ti se potriveste,idei ai primit destule:)
Aceasta sectiune a forumului imi este atit de draga si citesc cu placere povestile tuturor,sunt interesante,amuzante si induiosatoare.:)

[Tess_AN]

Gim,esti o mare si placuta surpriza pentru mine,nu-mi vine sa cred ca esti atit de tinar,vazind ce frumos si coerent te exprimi,ai harul povestirii,asta-i clar.
Vezi ce si cum cu sanatatea si fa ce ti se potriveste,idei ai primit destule:)
Aceasta sectiune a forumului imi este atit de draga si citesc cu placere povestile tuturor,sunt interesante,amuzante si induiosatoare.:)
Gymnastique, Mia are dreptate... din ideile date mai sus, ia doar ce ti se potriveste si daca poti - inainte de a le pune in aplicare - mai cere parerea cuiva... Chiar si pentru exercitiile acelea pentru glezne - eu nu cred ca fac rau dar daca intr-adevar sunt potrivite sau nu si cit de multe si cit de des trebuie facute poate e bine sa te consulti cu cineva...

Si mie imi place cum povestesti... ai har (talent). Mai povesteste-ne de pe la sala... Cit de dese si intense sunt antrenamentele la aerobica?

[Gimnastique]

Multumesc foarte mult Mia si Tess :)! Pai mie imi place mult sa povestesc fiindca imi place sa vorbesc foarte mult [dar este obositor, uneori nu imi mai tace gura] .. asa ca, Tess, o sa povestesc despre antrenamentele de aerobica in post-ul acesta ...
La prima ora nu am rezistat decat 30 de min, vorbesc serios! Aerobicul este atat de obositor si solicitant, pur si simplu fiecare muschi din corp incepe sa tremure si lucreaza fara ca tu sa-ti dai neaparat seama, de ex. cand faceam exercitii de picioare ma lua durerea de abdomen si vice-versa.
Este si sentimentul acela alert fiindca se face pe muzica si mereu ai senzatia ca trebuie sa grabesti pasii ca sa nu iesi din ritm, dar defapt nimeni nu te obliga sa urmezi ritmul ala, e un lucru pe care ti-l inpui obisnuindu-te cu melodia :D
Ca exercitii .. nu pot zice ca faceam lucruri neaparat grele sau imposibile, ora incepea cu exercitii de incalzire [invartiri de maini, ridicari laterale ale picioarelor, fandari] iar apoi faceam exercitii precum cumpana pe un picior, din stand in fund aducerea unui picior la cap etc. pe o saltea.
Profa facea deseori haz pe seama proastei mele coordonari [bine, nu intr-un sens rautacios] fiindca eu niciodata nu puteam reproduce pozitia pe care o impunea ea - ba aveam o mana prea inclinata, ba un picior prea inclinat, ba prea drept etc. ; asa ca ea pur si simplu imi lua picioarele si se " juca cu ele ", tragandu-le pana eu ajungeam intr-o sfoara sau lipindu-mi-le de cap si apoi usor dupa cap in lateral .. era distractiv, pana cand se termina ora si a doua zi constatam ca nu mai puteam merge bine din cauza febrei musculare in tot corpul.
Imi tremurau complet muschii si la cea mai mica miscare dupa primele ore de curs, dar dupa aceea m-am obisnuit cat de cat.
Oricum, ma bucur ca am urmat acele antrenamente [aveam 3 antrenamente pe saptamana, lunea miercurea si vinerea] si uneori imi pare rau ca m-am lasat ..
Dar eu ma lasasem pentru contorsionism, fiindca incercam sa-mi fac coloana flexibila in paralel cu aerobica insa aveam febra musculara si intinderi de la aerobica si nu puteam lucra pentru coloana.
Contorsionismul il practicam acasa, zilnic, o ora pe zi, ma uitam la televizor; dar nu in pozitiile obisnuite; ba in cosulet, ba cu un picior dupa cap, ba cu un picior in lateral si macar 10 min in sfoara. Lucrurile le faceam pe ascuns, parintii mei nu voiau sa ma vada asa , credeau ca imi distrug incet corpul de fiecare data cand mi-l vedeau contorsionat.
De asemenea mai stateam in tocul usii, cu pieptul lipit de partea stanga si picioarele deasemenea lipite, aplecandu-ma spre fund. Cand eram aproape, mai trageam cu ochiul la oglinda ce era chiar in fata tocului si deseori imi era putin greata de coastele care imi ieseau foarte mult inafara si coloana cum se arcuia .. dar continuam, voiam sa ating odata.. si am continuat, pana m-au vazut parintii; asta a fost un alt lucru care a pus capat pasiunii mele.
Cam asta ar fi povestioara mea .. sper ca nu am scris prea mult, scuze daca am deviat de la subiect .. chiar nu am vrut..

[miafangina]

Scrie,scrie,esti foarte dragut!

Mi-ai amintit si mie de primele ore de aerobica(bine,era chiar pentru amatori-amatori,de fapt amatoare,era de intretinere),aveam si o anumita virsta,ma asezam mereu in spate,sa nu fiu chiar sub ochii profesoarei,dar nu chiuleam,ma straduiam foarte tare.
Un perete era numai cu oglinzi,dar nu-ndrazneam sa ma uit decit cu coada ochiului,stiam ca nu fac corect.
La sfirsitul orelor abia puteam merge,eram ca personajul acela din desene animate,inspector(profesor?)Gadget,ca pe arcuri.
Ma imbracam de fiecare data cu costumul,sa ma simt si eu un piculet gimnasta:D si primisem niste papucei de gimnastica foarte draguti,eram tare mindra de ei.
Din pacate n-am mai facut asta de (prea) mult timp:(

[Gimnastique]

Scrie,scrie,esti foarte dragut!

Mi-ai amintit si mie de primele ore de aerobica(bine,era chiar pentru amatori-amatori,de fapt amatoare,era de intretinere),aveam si o anumita virsta,ma asezam mereu in spate,sa nu fiu chiar sub ochii profesoarei,dar nu chiuleam,ma straduiam foarte tare.
Un perete era numai cu oglinzi,dar nu-ndrazneam sa ma uit decit cu coada ochiului,stiam ca nu fac corect.
La sfirsitul orelor abia puteam merge,eram ca personajul acela din desene animate,inspector(profesor?)Gadget,ca pe arcuri.
Ma imbracam de fiecare data cu costumul,sa ma simt si eu un piculet gimnasta:D si primisem niste papucei de gimnastica foarte draguti,eram tare mindra de ei.
Din pacate n-am mai facut asta de (prea) mult timp:(

Oau , foarte frumos! Pacat ca nu ai mai mers totusi la cursuri ..
Dar partea cu costumul si papuceii de gimnasta mi se pare asa super , e o idee foarte buna :)! Nu stiu de ce dar cred ca daca porti costumul de gimnastica castigi motivatie.

[Tess_AN]

O sa ma determinati si pe mine sa ma apuc de aerobica. De fapt am incercat deja aseara pirueta Alexandrei pe mocheta - bineinteles ca nu mi-a iesit!
(eu nu va povestesc cum ... pe la vreo 10-12 ani faceam soluri pe iarba in costum de baie intreg pe post de costum de gimnastica, avand determinata suprafata "covorului" de patru tarusi si intinsa sfoara intre ei :evil:)

[miafangina]

O sa ma determinati si pe mine sa ma apuc de aerobica. De fapt am incercat deja aseara pirueta Alexandrei pe mocheta - bineinteles ca nu mi-a iesit!
(eu nu va povestesc cum ... pe la vreo 10-12 ani faceam soluri pe iarba in costum de baie intreg pe post de costum de gimnastica, avand determinata suprafata "covorului" de patru tarusi si intinsa sfoara intre ei :evil:)

Hi,hi,tarusii erau un motiv foarte serios sa nu iesi din covor :happy

[maria_alexandra]

Saptamana trecut am avut de pregatit un discurs despre mine la ora de dirigentie, pe care sa il sustin in fata clasei.. il pun aici pe tot, pentru 90% e despre gimnastica..


Numele si datele despre mine nu are rost sa vi le amintesc. Incep sa va spun despre mine, multe lucruri de care sunt sigura ca nu stiti nimic. Nu sunt genul de persoana care sa spuna in stanga si in dreapta ceea ce face, de aceea probabil multi dintre voi nu ma cunoasteti asa cum sunt eu.
Imi place sa ma plimb, si ma consider privilegiata ca stau aproape de parc. Imi place sa citesc, numai cartile care le vreau eu. Probabil multi dintre voi m-ati vazut cum citesc in timpul orelor, sau prin pauze. Imi place sa cant, am facut lectii de canto cand eram mica, insa am renuntat.. acum mai cant cateodata.. asa ca sa imi amintesc de acea perioada.
Practic gimnastica aerobica, asta stiti cu toti, e motivul pentru care lipsesc de la scoala, si motivul pentru care am cele mai multe absente. Ceea ce nu stiti multi dintre voi, e ca eu sunt chiar priceputa in ceea ce fac.. putin dintre voi m-ati vazut la spectacole sau concursuri, ca sa stiti despre ce vorbesc. Am adunat deja destul de multe medalii incat sa ma pot mandrii cu ele, si am peste 40 de diplome, pe care le tin la loc de cinste.
Dupa ce voi termina liceul, vreau sa continui cu gimnastica, planuiesc sa fac facultatea de educatie fizica si sport de la noi din oras, si apoi scoala de antrenori de la bucuresti. Vreau sa devin antrenoare. Stiu ca nu se castiga atat de bine cum se castiga ca si progamator, insa oricum nu imi doresc vila cu piscina de la viata. Stiu ca tatal meu inca mai spera ca eu sa ma razgandesc si sa ii spun ca m-am hotarat sa dau la facultatea de drept sau medicina, insa asta nu se va intampla. Dar ma sustine, si stiu ca abia asteapta si el si mama mea sa ma vada la primul meu concurs in calitatea de antrenoare. Pana acum m-au vazut la toate concursurile/ spectacolele, si desi particip de vreo 3 ani incoace, inca ii mai vad ca ma aplauda cu lacrimi in ochi, si imi spun ca sunt cea mai buna – desi ies pe ultimul loc. Daca as putea m-as antrena toata ziua. Nu am lipsit niciodata de la vreun antrenament, spectacol sau concurs.. nici nu as putea. Gimnastica parca imi curge prin vene.
Stiu ca e putin ciudat faptul ca ma “chiunui” in acest liceu, pentru a studia apoi ca sa devin antrenoare, dar atunci cand ma pregateam sa intru la liceu, nu stiam ce o sa fac pe viitor. Si numai cand imi amintesc cat am muncit sa intru aici, ma face sa raman ferma, si sa inlatur orice gand de a ma muta intr-un liceu sportiv.


cu asta am reusit sa las cu "gura cascata" pe dirigintele meu, si pe aproape toti colegii mei..

[miafangina]

Bravo,Alexandra,chiar nu mai am cuvinte!:floricica:

Cinste parintilor tai pentru modul in care te-au crescut.
Si eu sunt mindra de tine!

[Tess_AN]

Multumesc Alex ca mi-ai confirmat ca am dreptate. :) (am zis seriozitate, as putea schimba usor cuvintul spunind maturitate).

Nu ai nici o sansa sa te creada lumea neserioasa cand gandesti, faci si spui lucruri de astea. Un profesor-diriginte si o clasa intreaga de la un liceu de prestigiu nu raman cu gura cascata cu una cu doua. Si posibil sa mai ramina si altii cind vor citi/auzi. Nu pot decit sa iti mai zic o data, ce ti-am zis dincolo, la aerobica:

De oameni ca tine cu vointa si pasiune e nevoie oriunde. :yes: Si sunt convinsa ca poti reusi in orice domeniu! :yeah:
Mult succes, Alex! :ok:

[crisloregym]

Foarte frumos si bine zis, Alex!!!! Noi suntem mandri ca te stim (unii au avut si ocazia sa va cunoasca, pe tine si pe ai tai)...multumim ca ai impartasit cu noi randurile/ vorbele pe care le-ai impartasit cu colegii tai:)

[Clau93]

Monalexa mi-a spus si mie sa intru pe aici...nu am intrat pe site-ul acesta inca deci imi voi povesti si eu povestea mea!!

Prima data cand am auzit de gimnastica a fost in 1999. Mama s-a pus sa se uite la televizor la campionatele mondiale de gimnastica la fete! Si ghiciti ce, cand Andreea Raducan a mers la sol, am stat si eu jos si m-am uitat! A fost asa de uimitor pentru mine la varsta aceea!!:) Niciodata nu o voi uita pe Andreea! Dupa aia nu prea am fost cu gimnastica pana la olimpiada in 2000.

In anul 2000, m-am uitat cu placere la gimnastica! Toate fetele romance aveau asa mult talent!! Ma uitam la parinti cum ca erau ingrijorati (daca pot spune asta:D) la faptul ca ei credeau ca Romania nu va lua aurul. Cand Rusii evoluau la parele, Khorkina a cazut si eu si mama (mai ales mama), ne-am speriat de numa...nu ne asteptam deloc!! Din momentul acela stiam ca Romania va lua aurul si de atunci am inceput sa ma uit la mai multe competitii de gimnastica!

Ani si ani au trecut pana cand au venit campionatele europene din 2004. O noua echipa! Am fost asa de fericit la cate medalii a luat Romania! Ma gandeam ca poate luam iarasi aur la Atena:rolleyes:. Au avut loc campionatele nationale si am zis ca "gata...mare posibilitate la aur!!" Imediat a sosit olimpiada si bineinteles, Romania a luat bronzul la baieti, si AUR la fete!! Ceva foarte frumos!! De atunci cred ca sportul meu favorit a fost gimnastica si tot ii spuneam lui mama sa ma duca si pe mine la gimnastica. Din pacate eram prea batran (LOL):no:. Dar eu nu m-am dat batut...am zis ca eu mai pot inca face gimnastica...dar dupa ce am distrus DVD player si alte chestii si dupa ce mama a tipat la mine de multe ori, am zis ca chiar nu e posibil hehe.

In anul 2005, din pacate parintii mei s-au decis sa plece din Romania din cauza ca viitorul era nesigur si vroiau un viitor mai bun pentru toti! Eram fericit dar si suparat in acelasi timp (dupa cum multi stiti). Cand am ajuns in noua mea tara, nimeni nu stia nimica de gimnastica, si nimica nu era transmis la televizor despre acest subiect! Asa ca am zis ca ce rost are??? In anul 2006 am intrat pe internet si m-am gandit sa scriu gimnastica. De la ce am citit am fost tare suparat! Nici nu mai vroiam sa aud!!:no: In 2007 am auzit ca Catalina a revenit in sala si m-am gandit ca va da mai multe sperante Romanaiei. Dupa bronzul pe echipe la mondiale in 2007 am revenit de a ma uita la gimnastica. Au fost suparari dar si multe fericiri!

Din anul 2008 la europene, iarasi gimnastica a fost sportul meu preferat impreuna cu tenisul!:cool:

Asta este povestea mea! Sper ca va placut! Daca aveti intrebari, ma intrebati:).

[miafangina]

Mulţumim de poveste,Claudiu.Felicitări părinţilor tăi că te-au învăţat să te uiţi la un sport atît de frumos.
Totuşi,n-am înţeles prea bine ce legatură are distrugerea dvd player-ului cu spulberarea speranţelor tale de-a ajunge gimnast.

[praf_de_stele]

eu am inteles ca a distrus dvd-ul de nervi ca nu-l lasa la gimnastica :P

[Tess_AN]

Claudiu, multumesc pentru poveste. Pacat ca nu ai putut face gimnastica asa cum ti-ai dorit, dar faci alt sport? ... si oricum niciodata nu e tirziu sa te apuci de un sport oricare ar fi acela.

Povestindu-ne aici avem ocazia sa ne cunoastem mai bine. Eu am citit toate povestile voastre de aici si mi-au placut. Citeam si imi imaginam ca suntem prieteni vechi care ne-am intilnit si ne povestim ce am mai facut de cind nu ne-am vazut.

[Clau93]

Mulţumim de poveste,Claudiu.Felicitări părinţilor tăi că te-au învăţat să te uiţi la un sport atît de frumos.
Totuşi,n-am înţeles prea bine ce legatură are distrugerea dvd player-ului cu spulberarea speranţelor tale de-a ajunge gimnast.
Te-aş mai întreba,dacă vrei să spui,în ce ţară locuieşti de nu se vorbeşte deloc despre gimnastică,sau te referi la faptul că nu aveai informaţii despre gimnastica românească?

Mersi!! Am partinti asa de buni!:cool:. Pai faza cu DVD-ul a fost ca l-am distrus, mama s-a infuriat, si n-am mai facut gimnastica in casa ;)). (ceea ce a spus praf de stele hehe). Eu locuiesc la sfarsitul lumii...nu pot spune exact, ma intrebi u pe mine si iti zic! Dar aici in afara de rugby, criket, golf si jocuri prostesti, nimica nu se da!! ;((


Claudiu, multumesc pentru poveste. Pacat ca nu ai putut face gimnastica asa cum ti-ai dorit, dar faci alt sport? ... si oricum niciodata nu e tirziu sa te apuci de un sport oricare ar fi acela.

Povestindu-ne aici avem ocazia sa ne cunoastem mai bine. Eu am citit toate povestile voastre de aici si mi-au placut. Citeam si imi imaginam ca suntem prieteni vechi care ne-am intilnit si ne povestim ce am mai facut de cind nu ne-am vazut.

Mersi mult! Dar ma bucur ca fac parte acestui forum si ca mai pot vedea gimnastica pe youtube! Eu mai fac tenis!! Imi place foarte mult!:D


eu am inteles ca a distrus dvd-ul de nervi ca nu-l lasa la gimnastica :P

Nu chiar!:happy L-am distrus din gresala....si mama s-a infuriat!

[Serena2010]

Buna Everyone.

Numele meu este Serena. I am new and glad to be on this forum where I can talk about the BEST GYMNASTS in the WORLD - ROMANIA!!!!

As Romanian is not my first language, I have to write in english but I am slowly learning Romanian so please be patient with me. My good friend Claudiu told me to join this forum as I was on International Gymnast where I felt that if I talked about my love for romainian gymnastics I would be banned so I had to fake that I loved other gymnasts.. when really I did not (ha ha).

I discovered Romanian gymnasts in 1984 Olympics (WOW I AM AN OLD BAG)........ I had of course heard about Nadia Comaneci and was awed by her perfect tens but never saw her compete in Olympics but my first taste of the romanians was the 1984 Olympics whre I saw Ecaterina Szabo .. the beauty and talent she had and I was hooked on loving Romanian gymnasts.


Then 4 years later in 88 - Silivas,Dobre,Bontas... OMG... You have to pardon me but I come from a country where Rugby is the No 1 sport (although I know live in the USA.. don't shoot me ok) so the only exposure of gymnastics is Olympics. I also felt that both Szabo AND Silvas should have won the AA title at Olympics . Along came 92 and with that Milo,Gogean and then 1996 where I hoped for Romania to take gold in TF and AA but sadly...NO. 1996 though produced Simona Amanar and I saw the elegant Marinescu compete and fall in love with her. 2000.. ahhhh, winning the Team,AA,2nd and 3rd placings in AA comp reminded me of the dominance of the romanians. Watching Raudcan's story and feeling her pain as she competed in event finals and fall on her best apparatus which she was favoured to win (FX).. I was sad but happy that the world fall in love with her (Raducan).

2004 again great success for Romania in Team and 3 apparatus finals (VT,FX,BB) and to me that was the best team in all Olympics I have seen. Beijing sadly was NOT my favourite Olympics in team final as everything was so American/Chinese... ahhhh i couldn't stand it. The success of Izbasa on fx was great although it is sad that from that team all of the girls are either retired or injured and currently not competing.

So my love for Romania goes as far back as 84 and it continues today.
To be continued.

[Tess_AN]

Thank you Serena. It is so a nice sotry! I love it. As I said in the English section, don't worry about language, English or Rmanian, just shoot it out!

It is a nice story and since not all around here speak English I think we'd translatate it. If someone is doing it right now, please say it. If not, in 5 minutes I start translating Serena's story.

[Serena2010]

Part TWO...


I LOVE Romania and my love for them continues to this day. I constantly daily scroll youtube videos looking at the young juniors and seeing if I can spot who will be the next AA CHAMPION from Romania.

And Ana Porgras... well I saw videos of her in 2008 around the time of Beijing and saw her talent back then when she was performing at the 2008 Jnr Europeans and I saw her take the BB title. WOW I said to myself and then she explodes at this years Worlds and everyone is WHO IS SHE>. I was proud to say I have been a fan of hers WELL before Worlds. And the young juniors coming in this quad - i have to say I am seeing some AMAZING talent in the young ones and that is who I follow now.. the future of the sport, the future hopes and champions from Romania.

I have made some friends from youtube who clearly see "Wow this person LOVES Romania"... YES I DO. I think the Juniors who turned Seniors - Racea,Haidu,Voicu,Andrei,Trenca,Sabau, and Span will contribute to the teams success this year. I believe that Romania has made BIG Leap on UB and has improved in this quad on UB and though they have slipped a little on VT - I see Racea giving us hope for medals on this apparatus.

And looking beyond them to the even little ones - Iordache,Bulimar,Neagu,Rusu,Tufa,Rauta,Balea,Marga rit,Stefan,Paun and SO MANY MORE ... They are going to show the world "NEVER UNDERESTIMATE ROMANIA"!!!!!!

If you see me on youtube say hi to me there and on here. I am always wanting to learn more from the warm,friendly people of Romanian OR from the NON-ROMANIANS who LOVE Romanian gymnastics like I do.

IMI PLACE MULT DE ROMANIA

te pup si ai grija de tine.
Serena

[niagara64]

So , you are from USA ...I am little surprised because I found a lot about gymnastics in US . (TV, media ,,,). More like in Canada(where I am ).

[mikeyy]

Thanks Serena..I translated the first part:

Am tradus prima parte a celor povestite de Serena:

Nu am stiut cum sa traduc..faza cu "old bag"...sa se potriveasca contextului...sugestii va rog.



Buna tuturor
Numele meu este Serena. Sunt noua si ma bucur ca sunt pe acest forum unde pot vorbi despre cei mai buni gimnasti din lume – ROMANIA
Deoarece limba romana nu este limba mea materna, va trebui sa scriu in engleza, dar usor usor voi invata si lb romana, asa ca va rog sa aveti rabdare cu mine. Bunul meu prieten, Claudiu, mi-a zis de acest forum, caci eu eram pe International Gymnast unde mi-am dat seama ca daca as vorbi de dragostea mea pentru gimnastica romaneasca as putea fi banata…asa ca a trebuit sa ma prefac ca iubesc si gimnastica din alte tari, dar in realitate nu e asa (ha ha)

Am descoperit gimnastica romaneasca la JO1984 (wow sunt..)…am auzit bineinteles de Nadia Comaneci si de notele de 10, dar nu am vazut-o niciodata concurand, insa primul contact cu romanii a avut loc in 84 unde am vazut-o pe Ecaterina Szabo….frumusetea si talentul ei, care m-au determinat sa-mi placa gimnastica romaneasca.

Apoi, dupa 4 ani, in 88 – Silivas, Dobre, Bontaj…Dumnezeule. Va trebui sa ma scuzati, dar eu provin dintr-o tara unde sportul nr1 e rugby (desi acum locuiesc in SUA), deci singurul contact cu gimnastica l-am avut la Olimpiade. De asemenea, din pct meu de vedere, Szabo si Silivas ar fi trebuit sa castige titlul olimpic la individual compus. Apoi a urmat 1992 cu Milo si Gogean, apoi 1996 cand am sperat ca Romania sa castige aurul pe echipe si AA, dar din pacate…nu a fost asa. Totusi in 1996 am remarcat-o pe Amanar si pe Marinescu, pe care am indragit-o din acel moment. Anul 2000….ahhhhh victoriile cu echipa, individual compus si podiumul de la AA mi-au reamintit de domninatia romanilor. Urmarind povestea lui Raducan si simtindu-I durerea concurand in finalele pe aparate si ratand la cel mai bun aparat al ei – solul….Am fost trista, dar fericita in acelasi timp ca o lume intreaga s-a indragostit de ea (Raducan)

Anul 2004 a fost un alt an de succes pt Romania..la echipe si 3 finale pe aparate (sarituri, sol si barna), iar pentru mine acea echipa a fost cea mai buna dintre toate echipele pe care le-am vazut vreodata la o Olimpiada. Din pacate Beijing nu a fost Olimpiada mea preferata in finala pe echipe deoarece totul a fost o afacere SUA/China…ahh si nu am suportat acest lucru. Succesul Izbasei a fost extraordinar, dar e trist ca din acea echipa aproape toate fetele sunt retrase, accidentate sau nu sunt in forma pt concurs.

Deci dragostea mea pt Romania incepe in 84 si continua si astazi.
Va urma.

[Serena2010]

So, you are from USA ... I am little surprised because I found a lot about gymnastics in the U.S.. (TV, media ,,,). More like Canada (where I am).

Buna

How are you? I am orignally from the country,New Zealand where rugby and cricket dominate more than gymnastics. I moved to the United States about 8 years ago - YES there is alot of gymnastics here but if your a ROMANIAN fan and you want to see ROMANIAN gymnastics, sadly the USA will NOT SHOW Romanian gymnastics much. Example, the 2008 Olympics, NBC (American cable tv) showed in team finals 2 or 3 routines from Romania and the rest of the team finals was the big show down between China and USA. Do you think I want to watch that NOOOOOOOO :headbang:.. I wanted to see the team finals and see all the girls compete but they showed maybe 2-3 routines and that was that.

In AA at least I got to see a little of Nistor and Izbasa but that is pushing it... a little means A LITTLE (putin)!!!!!

It's great to see other people love romania as much as I do.
Canada... wow - COLD up there!

pe curand
Serena

[Cata_RB]

Thanks Serena..I translated the first part:

Am tradus prima parte a celor povestite de Serena:

Nu am stiut cum sa traduc..faza cu "old bag"...sa se potriveasca contextului...sugestii va rog.

"Acum mult timp" sau "urmaresc de multa vreme" sau "am multe amintiri din gimnastica"...nu cred ca poate fi tradus in romana, expresiile astea mi-au venit in minte ca sugerand sensul celei din engleza...cred :)

By the way, welcome, Serena!! :)

[mikeyy]

Daca are cineva timp si vrea...sa traduca partea a doua. Eu am de terminat ceva la un proiect......

[Cata_RB]

O sa ajut si eu cu tradusul, dar dupa sesiune...sau saptamana viitoare, eventual.

[Tess_AN]

"I am an old bag" as traduce-o ca pe o expresie, tinind cont si de context, cu un pic de umor as zice "sunt batrana"... sau mai frumos spus "nu m-am nascut ieri. Adica, "iubesc gimnastica romaneasca din 1984... ce mult e de atunci... am vechime... sunt un suporter vechi. Asta e!
"I am an old bag" ="Sunt admirator/suporter cu "state vechi" (cu experienta) al gimnasticii romanesti"... Asa inteleg eu... Dar cum zicea Mihai, astept si alte sugestii :)

[Tess_AN]

O sa ajut si eu cu tradusul, dar dupa sesiune...sau saptamana viitoare, eventual.
Cata, incerc sa traduc eu acum partea a doua. Ramine oferta ta ca "rain check" :) - adica o iau de promisiune ferma pentru data viitoare.

[Cata_RB]

Cata, incerc sa traduc eu acum partea a doua. Ramine oferta ta ca "rain check" :) - adica o iau de promisiune ferma pentru data viitoare.

Ramane, ramane :) Cand o sa mai aiba Serena nevoie de traduceri...sunt pe lista!

[Tess_AN]

Traducere aproximativa a postului #233. Ca de obicei intre paranteze mari [...] nota traducatorului.

Part TWO...
Partea a doua…

Iubesc ROMANIA [gimnastele romance] si dragostea mea pentru ele continua si in ziua de azi. In mod constant, zilnic, caut pe youtube filmulete cu junioarele incercind sa imi dau seama cine va fi urmatoarea campioana a Romaniei.

Si Ana Porgras… bine, am vazut-o in filmulete in 2008 cam in perioada JO de la Beijing si i-am remarcat talentul pe vremea cind concura la CE de juniori din 2008, cind a castigat titlul de campioana la barna. Wow ! – mi-am zis… si ea a confirmat cu evolutia explosiva de la CM 2009 si acum toata lumea site CINE E ANA P. ! M-am mandrit ca am remarcat-o si admirat-o cu mult timp inainte de Mondiale. Junioarele care vin in acest ciclu olimpic – trebuie sa spun ca am observat ca sunt extraordinar de talentate – pe ele le tin in vizor acum – sperantele si campioanele viitoare ale Romaniei.

Am citiva prieteni pe youtube care si-au dat seama clar si zic [despre mine] "Wow, fata asta iubeste Romania". Da, iubesc Romania. Cred ca noile senioare – Racea, Haidu, Voicu, Andrei, Trenca, Sabau si Span vor contribui la succesele echipei anul acesta. Cred ca Romania a facut un MARE salt inainte la paralele si si-au imbunatatit evolutiile la paralele si cu toate ca la sarituri s-a regresat un pic – o vad pe Racea dandu-ne sperante pentru medalii la acest aparat.

Privind inainte la junioarele mici – Iordache, Bulimar, Neagu, Rusu, Tufa, Rauta, Balea, Margarit, Stefan, Paun si multe altele…. Ele vor arata lumii ca NICIODATA SA NU SUBESTIMEZE ROMANIA !!!

Daca ma vedeti pe youtube, abordati-ma fie acolo fie aici. Sunt totdeauna dornica sa aflu/invat [ sa aud vesti/sa vorbesc] multe de la [cu] oamenii prietenosi romani sau ne-romani dar care iubesc gimnastica romaneasca asa cum eu o iubesc.

[Finalul in limba romana... daca vreti traducerea inversa :)]
I like a lot Romania

Kiss you and take care !
Serena.
Completari/corecturi/comentarii la traducere sunt binevenite!

[Tess_AN]

Serena, after learning your story, it is my turn to say WOW! Amazing! Thank you a lot for telling us this great story, thank you for your appreciation to Romanian gymnasts! You mentioned about youtube… is it ok to post here the link to your youtube channel? I hope you’ll spend wonderful time here and all of us will celebrate future Romanian gymnasts achievements!

(Dupa ce ti-am aflat povestea, e randul meu sa zic: Wow! Impresionant! Multumesc pentru poveste si pentru cat de mult apreciezi gimnastica romaneasca. Ai pomenit de youtube, poti sa ne dai si link-ul la canalul tau de youtube ? Sper sa te simti bine aici si cu totii sa ne bucuram de viitoarele succese romanesti in gimanstica !)

[Andraf]

Tess, este si o parte a 3-a din povestea Serenei. Ai inceput sa faci deja traducerea? daca nu, incerc eu...sper sa imi iasa, nici eu nu sunt o experta in engleza.

[Andraf]

How are you? I am orignally from the country,New Zealand where rugby and cricket dominate more than gymnastics. I moved to the United States about 8 years ago - YES there is alot of gymnastics here but if your a ROMANIAN fan and you want to see ROMANIAN gymnastics, sadly the USA will NOT SHOW Romanian gymnastics much. Example, the 2008 Olympics, NBC (American cable tv) showed in team finals 2 or 3 routines from Romania and the rest of the team finals was the big show down between China and USA. Do you think I want to watch that NOOOOOOOO :headbang:.. I wanted to see the team finals and see all the girls compete but they showed maybe 2-3 routines and that was that.

In AA at least I got to see a little of Nistor and Izbasa but that is pushing it... a little means A LITTLE (putin)!!!!!

It's great to see other people love romania as much as I do.
Canada... wow - COLD up there!

[/QUOTE]

Ce mai faci? [catre Niagara64]. Eu sunt originara din alta tara, Noua Zeelanda, unde rugby-ul si cricket–ul sunt mai presus decat gimnastica. M-am mutat in US acum 8 ani – DA, exista foarte multa gimnastica aici insa daca esti un fan al gimnasticii romanesti si vrei sa vezi gimnastica romaneasca, din pacate USA NU VA ARATA niciodata prea multa gimnastica romaneasca. De exemplu, la Olimpiada din 2008, NBC a aratat in finalele pe echipe 2 sau 3 exercitii ale Romaniei si restul finalei pe echipe a fost un show total intre China si USA. Credeti ca eu vreau sa vad asta? NUUUUUUUU….Am vrut sa vad finala pe echipe si sa le vad pe toate fetele concurand dar ei [NBC-ul] poate au aratat 2-3 exercitii si asta a fost tot.
La concursul individual compus am reusit sa vad un pic din [exercitiile lui] Nistor si Izbasa dar asa, din virtutea inertiei [in sensul ca nu aveau incotro]….adica putin!!!!
Este grozav sa vad si alte persoane [aici, Serena crede ca nici Niagara nu e romanca] iubind Romania la fel de mult ca mine.
Canada….wow – E FRIG RAU acolo!

E posibil ca Serena sa fi facut referire nu neaparat la Niagara ci si la ceilalti ne-romani (asa cum i-a numit ea) iubitori ai gimnasticii romanesti.

[miafangina]

Ce frumos,Serena! O surpriză foarte plăcută.
Mulţumesc pentru poveşti,eşti deosebită.:floricica:

Mulţumesc şi celor care au făcut traducerile.

[Clau93]

Thank you Serena for your story!! I wish there would be more loving fans like you from other countries!! [multumim Serena pentru povestea ta! ar fi fain daca ar mai fi alti fani ca tine din alte tari!]

Multumim tuturor pentru ajutor!!:D

Rock 'n' roll people!!:yeah:

[niagara64]

Ce ma amuza rau ideea de frig in Canada ...Ok e o tara mare si nordica dar ...Detroit este exact peste rau la noi si pana si cei din Detroit au senzatia ca in Windsor este mai frig ca la ei ptr ca este "Canada ".
Serena , I am from Windsor -Ontario(border Detroit ) , it's not so cold .

[Clau93]

Ce ma amuza rau ideea de frig in Canada ...Ok e o tara mare si nordica dar ...Detroit este exact peste rau la noi si pana si cei din Detroit au senzatia ca in Windsor este mai frig ca la ei ptr ca este "Canada ".
Serena , I am from Windsor -Ontario(border Detroit ) , it's not so cold .

Asa e si cu mine unde locuiesc!!:D:D Chiar daca e vara sau iarna, tot timpul e vant!