miril
8th January 2006, 13:27
Iata ca a trecut ceva timp de la scrisoare mea catre presedintele de atunci al echipei FC National, Gino Iorgulescu. Conducerea s-a schimbat, lucrurile in esenta nu, desi, personal il percep pe Constantin Iacov ca pe o persoana plina de intentii bune. Nu oblig pe nimeni, dar ce se mai poate spune de cele zise atunci, ar fi lucruri care ar fi putut fi spuse, poate o asemenea scrisoare sa aiba un mic impact asupra conducerii clubului? Etc, etc. Astept comentarii!
Iata si reproducerea integrala a scrisorii:
Domnule Presedinte Gino Iorgulescu,
Sunt un suporter fidel al acestei echipe de cand am deschis ochii pentru fotbal si este ceva vreme de atunci. Va vorbesc in nume personal, dar sunt convins ca ceea ce va voi spune in aceasta scrisoare va fi si in asentimentul majoritatii suporterilor echipei noastre, FC National. As dori sa aveti rabdare sa cititi scrisoarea mea, care poate fi perceputa cam lunga, dar care, cred eu, contine cateva ganduri de luat in seama pentru binele echipei noastre iubite. De aceea il rog pe administratorul web-ului sa nu stearga acesta scrisoare si sa-mi promita ca ea va ajunge pe biroul domnului presedinte Iorgulescu, cu rugamintea-mi explicita de a fi citita de dansul.
Ca mai toti suporterii progresisti si, mai nou, nationalisti, sunt foarte ingrijorat de situatia acestei echipe cu istorie mai mult decat decenta si de mare traditie a fotbalului romanesc. In curtea noastra au invatat si s-au afirmat nume mari ale fotbalului autohton, chiar dumneavoastra v-ati numarat printre cei care si-au facut debutul pe marea scena a diviziei A, jucand pentru culorile bleu-albastre, atat de dragi mie si nu numai. In ciuda faptului ca a avut una dintre cele mai valoroase pepiniere de fotbal din tara, desi a fost, prin comparatie, una dintre cele mai oneste si sportive echipe din campionat, desi suporterii progresisti, in jur de zece mii in anii 1955-70, au fost printre cei mai civilizati, soarta si contextul politicosocial au fost potrivnice noua si acest lucru trebuie facut cunoscut.
Am avut nesansa ca fiind formal echipa sustinuta de BNR, o institutie prin definitie capitalista in ochii protipendadei ceausistocomuniste, sa fim defavorizati sistematic, deposedati de cei mai buni fotbalisti si de palmarese majore, si in cele din urma sa ne aflam in prag de desfiintare prin demontarea stadionului si cu riscul confiscarii a tot ceea ce era asociat cu numele clubului Progresul, echipa din Parcul cu Platani. Si pentru ca nedreptatea sa fie desavarsita, prin deciziile patologice ale Odiosului, clica subordonata lui a decis daramarea Dealului Spirii si a imprejurimilor, cartier si leagan al viitorilor sustinatori ai acestei frumoase echipe. Nu a fost de ajuns ca institutiile ceausiste au favorizat pe fata echipele armatei si securitatii, dar lucru acesta a culminat si cu cucerirea de catre echipa Steaua, echipa sustinuta de majoritatea clanului Ceausescu, a Cupei Campionilor Europei.
Vecinatatea de cartier, succesul si jocul atractiv al echipei Steaua, coroborat cu lipsa unui cartier socialmente legat de clubul bancar, aflat atunci in divizia C si in prag de desfiintare, a facut ca acesta echipa iubita prin anii 1950-60 de in jur de zece mii de suporteri sa ajunga sa fie practic fara multi suporteri de varsta tanara si care merg la stadion si fara o sursa naturala de atragere a noi suporteri. Spun toate aceste lucruri pentru a se intelege de ce acest club iubit de multi, candva, a ajuns tinta ironiilor ieftine a massmediei romanesti, lucru nu numai nedrept, dar si o dovada a lipsei de profesionalism a majoritatii jurnalistilor autohtoni, aflati la varsta relativ tanara si crescuti cu Dinamo si Steaua nu numai pe buze dar si in sange. O mica paranteza, sa nu se inteleaga ca nu m-as bucura de faptul ca echipa Steaua a castigat CCE, din contra, ca orice roman simt pentru neamul meu, dar am vrut sa descriu putin cum acesta performanta a fost posibila si in ce context.
Prin cele spuse mai sus, pana acum, am vrut sa subliniez, ca acesta echipa, FC National, fosta Progresul, a fost defavorizata de regimul totalitar al dictaturii ceausiste si ca efectele se resimnt inca si astazi, mai ales ca, dupa revolutie, practicile totalitare s-au perpetuat si in fotbal, ca sa nu zic mai ales in fotbal, ca dovada palpabila fiind si meciul din Cupa Romaniei Dinamo-FC National, unde practicile de pe vremea ceausestilor dau senzatia de deja vu, deja vecu.
Domnule Iorgulescu, v-am descris toate aceste lucruri, multe cunoscute si de dumneavoastra, pentru a va ajuta sa intelegeti ca tot ce ne-a fost potrivinic si umilitor si a dus si la o lipsa relativa de performante, constituie de fapt un capital moral exceptional, care in contextul actual sociopolitic de schimbari majore, in sensul pozitiv al cuvantului, poate fi valorificat si medializat pozitiv si in folosul clubului. Echipa noastra, pe care eu inca o numesc Progresul Bucuresti, prieteni nationalsti, sa nu va suparati, poate constitui exemplul, simbolul si modelul renasterii pasarii Phoenix, in contextul in care societate romanesca prin factorii ei politici si economic al celor aflati la guvernare se afla pe drumul reinnoiri si integrarii europene. Avem dreptul moral, prin istoria clubului, descrisa succint mai sus, sa cerem factorilor de decizie sprijinul, inclusiv economic, in vederea repararii nedreptatilor suferite, dar si a transformarii acestei echipei in simbolul modern al cinstei si performantei obtinute exclusiv prin mijloace sportive si pe terenul de fotbal. Acest simbol asociat echipei FC National trebuie mediatizat eficient si poate constitui si o posibilitate de a aduce sprijin de la toate nivelele, mai ales ca ne aflam intr-un context politicosocial de schimbare in bine a societatii, iar meciul trucat de Dinamo, trebuie valorificat "cat fierul este cald".
Domnule Iorgulescu, v-am perceput dintotdeauana ca pe un om inteligent, de fotbal, un presedinte de club, cel mai bun din divizia A, zic eu, care se descurca excelent, in conditii materiale precare si care a adus si cele mai bune performante din istoria clubului, dar, nota bene, nici un trofeu. Va spun deschis, stiu sigur ca ati facut compromisuri mari in detrimentul performantei acestei echipe, dar stiu ca nu ati avut de multe ori alte alternative, intr-o societate clientelara si intr-un fotbal dominat de o grupare pusa in slujba Cooperativei (stiti la ce m-am referit). In ce proportie ati facut parte din acest sistem, numai dumneavostra stiti, si nici nu este scopul scrisorii mele. Este de fapt treaba exclusiv a dumneavoastra. Vreau sa va spun doar atat, aveti o ocazie unica de a face ceva constructiv pentru acesta echipa lovita nedrept de soarta si care poate fi asociat in viitor si cu numele lui Gino Iorgulescu.
Lumea fotbalistica roamnesca, si nu numai, este revoltata de practicile de a face performanta a celor de la "marile cluburi romanesti". Furtul fara perdea al arbitrului Serea are, mai mult ca sigur, in spate un plan elaborat de oameni aflati in structurile de conducere ale clubului ale carui nume mi-e sila sa-l pronunt. Iesirile primitive ale unui alt "om de fotbal" intr-un program de televiziune au provocat reactia negativa a insusi presedintelui Romaniei, iar despre rezultatele Nationalei si starea jalnica a stadioanelor sa nu mai vorbesc. Concluzia, a venit vremea schimbarilor, iar vremea Cooperativei a inceput sa dea semne de boala terminala. Deci, repet, contextul este favorabil, domnule Iorgulescu, de a bate la usile primariei, BNR-ului si chiar presedentiei sau al altor "usi suspuse" cu potential de sponsorizare si de a mediatiza prin toate mijloacele massmediale acest capital de simpatie fata de echipa noastra, ca si istoria nedreapta, dar demna a acestui club.
Puneti-le pe masa modelul "pasarii Phoenix", care ca sa reinvie din propria cenuse are nevoie de sprijinul major al celor cu putere de decizie politica si economica. Mediatizati peste tot imaginea unei echipe cu o istorie demna, o soarta nemeritata, cu un palmares decent si un public civilizat si sportiv si care detine un potential excelent care tine de plasare geografica a clubului intr-o zona linistita, chic si civilizata. Vorbim despre o echipa care dispune de un stadion cochet, echipat modern si care are planuri bine intocmite de extindere si modernizare, etc, etc. Faceti din FC National Monacoul fotbalului romanesc. Puneti accentul in mediatizare pe calitate si nu pe cantitate. Nu multi, dar buni, romani si europeni, in acelasi timp, astia suntem noi, FC National, cu alte cuvinte.
Si daca din motive personale nu va puteti angaja in acest proces de salvare a echipei, lasati echipa in mana celor care iubesc acest club si nu ne dati pe mana unor persoane straine de istoria acestei echipe.
Daca din motive vechi si personale nu mai aveti legatura sau nu mai vorbiti cu progresisti cu putere financiara sau/si politica, gen Liviu Galan, Vlad Soare, Radu Vasile si altii, ii stiti dumneavoastra mai bine, luati legatura cu ei, propuneti-le impacarea, daca este necesar, si faceti-le cunoscut planurile dumneavoastra. Domnule Iorgulescu, sa stiti ca progresitii si sutinatorii echipei FC National sunt mult mai multi decat cei care vin pe stadion. Multi sunt in varsta si nu pot veni sa vada echipa, multi sunt dezamagiti de ceea ce vad ca se intampla in fotbalul romanesc si sunt dezgustati, dar aproape toti vor sa vada o schimbare profunda si pozitiva a echipei si cu timpul vor veni inapoi pe stadion, ca pe vremuri. Din nefericire timpul trece si trebuie actionat rapid si constructiv in folosul echipei, in numele culorilor bleu-albastre si a frunzei de platan, simbolurile noastre. Sa ne ajute Dumnezeu asa dupa cum meritam si sper sa va alaturati noua, domnule Iorgulescu. Sunt sigur ca si dumneavoastra v-ati saturat de muradariile din fotbalul romanesc si ca doriti din suflet o schimbare profunda. Aveti o unica posibilitate sa dati dovada de acest lucru.
Sa auzim si de bine,
MI, Stockholm
miril@swipnet.se
P. S. Pentru a mari puterea de simbol si de schimbare in bine v-as mai propune sa inaintati in planurile de modernizare a stadionului si un mic detaliu, dar important si de suflet, schimbarea (sau adaugire la numele stadionului) numelui stadionului Cotroceni cu Viorel Mateianu, un mare fotbalist, antrenor, dar mai presus de toate un om in sensul cel mai bun al cuvantului, asociat cu istoria clubului nostru, zbuciumata si nedreapta, dar demna.
Acelasi, MI
Iata si reproducerea integrala a scrisorii:
Domnule Presedinte Gino Iorgulescu,
Sunt un suporter fidel al acestei echipe de cand am deschis ochii pentru fotbal si este ceva vreme de atunci. Va vorbesc in nume personal, dar sunt convins ca ceea ce va voi spune in aceasta scrisoare va fi si in asentimentul majoritatii suporterilor echipei noastre, FC National. As dori sa aveti rabdare sa cititi scrisoarea mea, care poate fi perceputa cam lunga, dar care, cred eu, contine cateva ganduri de luat in seama pentru binele echipei noastre iubite. De aceea il rog pe administratorul web-ului sa nu stearga acesta scrisoare si sa-mi promita ca ea va ajunge pe biroul domnului presedinte Iorgulescu, cu rugamintea-mi explicita de a fi citita de dansul.
Ca mai toti suporterii progresisti si, mai nou, nationalisti, sunt foarte ingrijorat de situatia acestei echipe cu istorie mai mult decat decenta si de mare traditie a fotbalului romanesc. In curtea noastra au invatat si s-au afirmat nume mari ale fotbalului autohton, chiar dumneavoastra v-ati numarat printre cei care si-au facut debutul pe marea scena a diviziei A, jucand pentru culorile bleu-albastre, atat de dragi mie si nu numai. In ciuda faptului ca a avut una dintre cele mai valoroase pepiniere de fotbal din tara, desi a fost, prin comparatie, una dintre cele mai oneste si sportive echipe din campionat, desi suporterii progresisti, in jur de zece mii in anii 1955-70, au fost printre cei mai civilizati, soarta si contextul politicosocial au fost potrivnice noua si acest lucru trebuie facut cunoscut.
Am avut nesansa ca fiind formal echipa sustinuta de BNR, o institutie prin definitie capitalista in ochii protipendadei ceausistocomuniste, sa fim defavorizati sistematic, deposedati de cei mai buni fotbalisti si de palmarese majore, si in cele din urma sa ne aflam in prag de desfiintare prin demontarea stadionului si cu riscul confiscarii a tot ceea ce era asociat cu numele clubului Progresul, echipa din Parcul cu Platani. Si pentru ca nedreptatea sa fie desavarsita, prin deciziile patologice ale Odiosului, clica subordonata lui a decis daramarea Dealului Spirii si a imprejurimilor, cartier si leagan al viitorilor sustinatori ai acestei frumoase echipe. Nu a fost de ajuns ca institutiile ceausiste au favorizat pe fata echipele armatei si securitatii, dar lucru acesta a culminat si cu cucerirea de catre echipa Steaua, echipa sustinuta de majoritatea clanului Ceausescu, a Cupei Campionilor Europei.
Vecinatatea de cartier, succesul si jocul atractiv al echipei Steaua, coroborat cu lipsa unui cartier socialmente legat de clubul bancar, aflat atunci in divizia C si in prag de desfiintare, a facut ca acesta echipa iubita prin anii 1950-60 de in jur de zece mii de suporteri sa ajunga sa fie practic fara multi suporteri de varsta tanara si care merg la stadion si fara o sursa naturala de atragere a noi suporteri. Spun toate aceste lucruri pentru a se intelege de ce acest club iubit de multi, candva, a ajuns tinta ironiilor ieftine a massmediei romanesti, lucru nu numai nedrept, dar si o dovada a lipsei de profesionalism a majoritatii jurnalistilor autohtoni, aflati la varsta relativ tanara si crescuti cu Dinamo si Steaua nu numai pe buze dar si in sange. O mica paranteza, sa nu se inteleaga ca nu m-as bucura de faptul ca echipa Steaua a castigat CCE, din contra, ca orice roman simt pentru neamul meu, dar am vrut sa descriu putin cum acesta performanta a fost posibila si in ce context.
Prin cele spuse mai sus, pana acum, am vrut sa subliniez, ca acesta echipa, FC National, fosta Progresul, a fost defavorizata de regimul totalitar al dictaturii ceausiste si ca efectele se resimnt inca si astazi, mai ales ca, dupa revolutie, practicile totalitare s-au perpetuat si in fotbal, ca sa nu zic mai ales in fotbal, ca dovada palpabila fiind si meciul din Cupa Romaniei Dinamo-FC National, unde practicile de pe vremea ceausestilor dau senzatia de deja vu, deja vecu.
Domnule Iorgulescu, v-am descris toate aceste lucruri, multe cunoscute si de dumneavoastra, pentru a va ajuta sa intelegeti ca tot ce ne-a fost potrivinic si umilitor si a dus si la o lipsa relativa de performante, constituie de fapt un capital moral exceptional, care in contextul actual sociopolitic de schimbari majore, in sensul pozitiv al cuvantului, poate fi valorificat si medializat pozitiv si in folosul clubului. Echipa noastra, pe care eu inca o numesc Progresul Bucuresti, prieteni nationalsti, sa nu va suparati, poate constitui exemplul, simbolul si modelul renasterii pasarii Phoenix, in contextul in care societate romanesca prin factorii ei politici si economic al celor aflati la guvernare se afla pe drumul reinnoiri si integrarii europene. Avem dreptul moral, prin istoria clubului, descrisa succint mai sus, sa cerem factorilor de decizie sprijinul, inclusiv economic, in vederea repararii nedreptatilor suferite, dar si a transformarii acestei echipei in simbolul modern al cinstei si performantei obtinute exclusiv prin mijloace sportive si pe terenul de fotbal. Acest simbol asociat echipei FC National trebuie mediatizat eficient si poate constitui si o posibilitate de a aduce sprijin de la toate nivelele, mai ales ca ne aflam intr-un context politicosocial de schimbare in bine a societatii, iar meciul trucat de Dinamo, trebuie valorificat "cat fierul este cald".
Domnule Iorgulescu, v-am perceput dintotdeauana ca pe un om inteligent, de fotbal, un presedinte de club, cel mai bun din divizia A, zic eu, care se descurca excelent, in conditii materiale precare si care a adus si cele mai bune performante din istoria clubului, dar, nota bene, nici un trofeu. Va spun deschis, stiu sigur ca ati facut compromisuri mari in detrimentul performantei acestei echipe, dar stiu ca nu ati avut de multe ori alte alternative, intr-o societate clientelara si intr-un fotbal dominat de o grupare pusa in slujba Cooperativei (stiti la ce m-am referit). In ce proportie ati facut parte din acest sistem, numai dumneavostra stiti, si nici nu este scopul scrisorii mele. Este de fapt treaba exclusiv a dumneavoastra. Vreau sa va spun doar atat, aveti o ocazie unica de a face ceva constructiv pentru acesta echipa lovita nedrept de soarta si care poate fi asociat in viitor si cu numele lui Gino Iorgulescu.
Lumea fotbalistica roamnesca, si nu numai, este revoltata de practicile de a face performanta a celor de la "marile cluburi romanesti". Furtul fara perdea al arbitrului Serea are, mai mult ca sigur, in spate un plan elaborat de oameni aflati in structurile de conducere ale clubului ale carui nume mi-e sila sa-l pronunt. Iesirile primitive ale unui alt "om de fotbal" intr-un program de televiziune au provocat reactia negativa a insusi presedintelui Romaniei, iar despre rezultatele Nationalei si starea jalnica a stadioanelor sa nu mai vorbesc. Concluzia, a venit vremea schimbarilor, iar vremea Cooperativei a inceput sa dea semne de boala terminala. Deci, repet, contextul este favorabil, domnule Iorgulescu, de a bate la usile primariei, BNR-ului si chiar presedentiei sau al altor "usi suspuse" cu potential de sponsorizare si de a mediatiza prin toate mijloacele massmediale acest capital de simpatie fata de echipa noastra, ca si istoria nedreapta, dar demna a acestui club.
Puneti-le pe masa modelul "pasarii Phoenix", care ca sa reinvie din propria cenuse are nevoie de sprijinul major al celor cu putere de decizie politica si economica. Mediatizati peste tot imaginea unei echipe cu o istorie demna, o soarta nemeritata, cu un palmares decent si un public civilizat si sportiv si care detine un potential excelent care tine de plasare geografica a clubului intr-o zona linistita, chic si civilizata. Vorbim despre o echipa care dispune de un stadion cochet, echipat modern si care are planuri bine intocmite de extindere si modernizare, etc, etc. Faceti din FC National Monacoul fotbalului romanesc. Puneti accentul in mediatizare pe calitate si nu pe cantitate. Nu multi, dar buni, romani si europeni, in acelasi timp, astia suntem noi, FC National, cu alte cuvinte.
Si daca din motive personale nu va puteti angaja in acest proces de salvare a echipei, lasati echipa in mana celor care iubesc acest club si nu ne dati pe mana unor persoane straine de istoria acestei echipe.
Daca din motive vechi si personale nu mai aveti legatura sau nu mai vorbiti cu progresisti cu putere financiara sau/si politica, gen Liviu Galan, Vlad Soare, Radu Vasile si altii, ii stiti dumneavoastra mai bine, luati legatura cu ei, propuneti-le impacarea, daca este necesar, si faceti-le cunoscut planurile dumneavoastra. Domnule Iorgulescu, sa stiti ca progresitii si sutinatorii echipei FC National sunt mult mai multi decat cei care vin pe stadion. Multi sunt in varsta si nu pot veni sa vada echipa, multi sunt dezamagiti de ceea ce vad ca se intampla in fotbalul romanesc si sunt dezgustati, dar aproape toti vor sa vada o schimbare profunda si pozitiva a echipei si cu timpul vor veni inapoi pe stadion, ca pe vremuri. Din nefericire timpul trece si trebuie actionat rapid si constructiv in folosul echipei, in numele culorilor bleu-albastre si a frunzei de platan, simbolurile noastre. Sa ne ajute Dumnezeu asa dupa cum meritam si sper sa va alaturati noua, domnule Iorgulescu. Sunt sigur ca si dumneavoastra v-ati saturat de muradariile din fotbalul romanesc si ca doriti din suflet o schimbare profunda. Aveti o unica posibilitate sa dati dovada de acest lucru.
Sa auzim si de bine,
MI, Stockholm
miril@swipnet.se
P. S. Pentru a mari puterea de simbol si de schimbare in bine v-as mai propune sa inaintati in planurile de modernizare a stadionului si un mic detaliu, dar important si de suflet, schimbarea (sau adaugire la numele stadionului) numelui stadionului Cotroceni cu Viorel Mateianu, un mare fotbalist, antrenor, dar mai presus de toate un om in sensul cel mai bun al cuvantului, asociat cu istoria clubului nostru, zbuciumata si nedreapta, dar demna.
Acelasi, MI