"Am vrea să vă spunem o poveste în care nu este vorba despre malpraxis, ci despre un act medical făcut din solidaritate și empatie, o poveste care vorbește despre solidaritatea tăcută, fără zgomot, ce trece aproape neobservată pentru aceia care sunt prea ocupați în evenimente cotidiene.
O infirmieră numită Adele, asistenta medicală șefă a secției medicale de la spitalul San Giuseppe din Empoli, a făcut un gest care ne-a dat nouă, infirmieri și angajați din sistemul sanitar, sentimentul profund al profesiei noastre. Această dulce, delicată și extraordinară infirmieră a decis să realizeze visul unei bolnave care a vrut să-și trăiască ultimele clipe ale vieții nu într-un pat de spital, la mii de kilometri depărtare de cei dragi, ci acasă la ea, aproape de familie.
Așa că, în liniștea și întunericul nopții, împreună cu doi tineri salvatori de la Misericordia din Empoli și cu fiica bolnavei, au însoțit-o acasă, în România. O călătorie istovitoare, care a durat mai mult de douăzeci și patru de ore. Dar cine dintre noi nu ar vrea să sărute și să-și vadă țara lui și pe cei dragi reuniți, cel puțin pentru ultima dată, înainte de a pleca pe altă lume?
Ei bine, Adele a reușit, lăsând cuvintele, discursurile, birocrația să cadă și să cedeze locul inimii, limba universală. Gestul ei ne face mândri că suntem infirmieri și ne dă speranță. Mulțumiri, Adele. Și mulțumim tinerilor salvatori de la Misericordia din Empoli care au însoțit-o cu ambulanța."
http://m.activenews.ro/stiri-diaspor...ontinuu-140887