Știm cu toți că internetul este uriaș, iar numărul de utilizatori conectați online crește de la un minut la altul. Potrivit ultimelor statistici, 40% din po****ția globului este conectată la internet. În 1995, procentul era mai puțin de 1%
Așadar, ce se întâmplă în doar un minut pe internet? Ei bine, multe. În 2017, pe internet, într-un singur minut, se urmăresc peste 70,000 de ore de conținut pe Netflix, se cheltuiesc peste 751,000 de dolari în magazine, se efectuează 3,5 milioane de căutări pe google și se trimit peste 156 de milioane de email-uri, conform informațiilor colectate de Lori Lewis pentru site-ul allaccess.com
De asemenea, în același minut se trimit 15,000 de gif-uri pe Facebook Messenger, apar 120 de conturi noi pe Linkedin, se ascultă 40,000 de ore de conținut audio pe Spotify, se trimit aproape o jumătate de milion de tweet-uri, se descarcă peste 340,000 de aplicații (iOS și Android), se urmăresc 4,1 milioane de clipuri pe YouTube sau se trimit 16 milioane de mesaje.
Experții au determinat că o atmosferă asemănătoare Terrei nu poate supraviețui în proximitatea piticei roșii în jurul căreia orbitează planeta Proxima Centauri b, care era extrem de promițătoare în ceea ce privește existența vieții extraterestre.
Această lipsă a atmosferei duce la rândul său la expunerea la radiații solare, ceea ce reduce în mod dramatic potențialul pentru habitabilitate, scrie Daily Mail.
Katherine Garcia-Sage, savant la Goddard Space Flight Center al NASA din Greenbelt, Maryland și autoarea acestui studiu, a precizat că 'ne-am decis să luăm singura planetă habitabilă pe cara o cunoaștem - Terra - și să o punem acolo unde este Proxima Centauri b'. Astfel, echipa a ajuns la concluzia că o atmosferă similară cu cea a Pământului nu ar supraviețui în apropierea stelei pitice violente.
De asemenea, echipa a calculat și câtă radiație produce steaua Proxima Centauri, bazându-se pe observațiile Chandra X-ray Observatory al NASA.
Cu ajutorul acestor date, modelul simulează cum radiațiile intense ale piticei roșii afectează atmosfera exoplanetei.
Piticele roșii precum Proxima Centauri distrug atmosfera cu ajutorul radiațiilor ultraviolete extreme care ionizează gazele atmosferice, înlăturând electronii. În acest proces, electronii care pleacă din atmosferă trag după ei și ionii încărcați pozitiv. În acest caz, nu numai cei mai ușori atomi părăsesc atmosfera, ci și azotul și oxigenul.
Modelul elaborat de savanți indică faptul că radiațile puternice ale Proxima Centauri ar dezintegra atmosfera Terrei cu o viteză de 10.000 de ori decât se întâmplă aici.
Agenția Spațială Americană ia în considerare opțiunea de a efectua experimente pe viitoarea stație spațială 'Deep Space Gateway' chiar și fără echipaj uman, cu ajutorul unui laborator complet automat.
Automatizarea vine ca o soluție naturală, având în vedere progresul tehnologic din ultima perioadă și alte proiecte spațiale, precum roverul Curiosity de pe Marte, care mai nou poate selecta singur eșantioanele pe care le va analiza.
Deep Space Gateway va fi lansată în 2020 și va fi un punct de tranzit pentru destinațiile mai îndepărtate precum Marte. Aceasta va putea fi ocupată de oameni, dar pe o durată mică de o lună sau două, notează Seeker.
'Atunci când echipajul lipsește, Gateway va fi un laborator, efectuând propriile experimente', precizează Bill Pratt, manager la Lockheed Martin în cadrul programului NextSTEP. Acesta mai menționează și că 'laboratorul trebuie să poată face tranziția între modul cu echipaj și cel fără echipaj - aceasta este o zonă de risc'.
Lockheed va lucra cu MDA, o companie care a creat brațele robotice Canadarm și Canadarm2 și un robot cu două brațe numit Dextre care se află pe Stația Spațială Internațională, pentru a elabora concepte pentru operațiuni robotice pe Gateway.
'Pariul lui Pascal' este numele dat unui argument al credintei in Dumnezeu de catre Blaise Pascal. Numele este inselator, deoarece intr-un singur paragraf din lucrarea sa, Pensées, Pascal prezinta cel putin 3 astfel de argumente, toate putand fi numite 'pariuri'. Ultimul dintre ele este numit, in mod traditional, Pariul lui Pascal. In el se incruciseaza cateva curente importante de gandire: justificare teismului, teoria probabilitatii si teoria deciziilor, folosite aproape pentru prima oara in istorie, voluntariatul (ideea ca credinta tine de liberul arbitru), si folosirea conceptului de infinit.
O alta versiune po****ra a pariului spune ca daca gresesti, nu vei pierde nimic daca devii teist, dar daca gresesti si devii ateu, atunci vei pierde totul si vei ajunge in iad. Aceasta versiune este mai convingatoare (nimeni nu vrea sa ajunga in iad), dar ii lipseste punctul de vedere mai optimist al versiunii originale.
Din moment ce nimic nu poate fi cunoscut cu certitudine, atunci credinta crestina poate fi la fel de buna ca oricare alta, si din moment ce posibilitatea castigului de pe urma credintei este mult mai mare decat posibilitatea castigului de pe urma necredintei, crestinismul ofera maximul de castig. Acesta este rezumatul Pariului lui Pascal.
Din cauza multitudinii de religii posibile, daca o religie este la fel de probabila ca alta, atunci probabilitatea ca crestinismul sa fie religia corecta este P=1/n, unde n este numarul de credinte posibile. Daca presupunem ca exista un numar infinit de zei posibili (in cazul de fata, idei de zei), atunci probabilitatea ca tu sa ai dreptate este infinitezimala.
Deoarece Pariul lui Pascal esueaza in a ne indica care zeu este mai probabil decat altul, tot ce avem e o probabilitate mare ca tu ti-ai ales religia gresita si ca vei ajunge in iadul altei religii. Aceste argument se mai numeste si 'problema evitarii iadului gresit'.
Pariul lui Pascal este rezultatul unei anumite credinte si a probabilitatii ca ea este cea corecta (conform lui Pascal, sansele ca el sa fie corect sunt de 50%, dar dupa cum am vazut mai sus, el greseste). Aceasta argumentatie ne obliga sa alegem, dintre toate religiile posibile, religia cu cel mai rau iad si cu cel mai minunat rai. In acest caz ar trebui sa veneram Inorogii Invizibili Roz (IIR), deoarece ei au un iad infinit de groaznic si un rai infinit de minunat, sau sa refuzam sa ii veneram daca, bineinteles, putem arata ca probabilitatea existentei al unui IIR este EXACT ZERO, adica sa demonstram cu certitudine ca nu exista. Daca probabilitatea este foarte apropiata de zero, dar nu e zero, vom avea castig infinit/pierdere infinita, deoarece orice numar pozitiv adaugat la infinit e egal cu un infinit.
Acest argument se bazeaza pe presupunerea falsa ca ateistii nu castiga nimic dupa ce mor. Majoritatea ateistilor nici nu cred ca vor castiga, dar sunt si alte posibilitati decat intrarea in rai versus intrarea in iad, asa cum ar fi ajungerea intr-un plan superior de existenta sau transformarea in fantome. Nici una dintre aceste posibilitati nu necesita existenta zeilor.
Un exemplu raspandit de al unui punct de vedere ateist asupra vietii dupa moarte este credinta budista in reincarnare. Probabilistic vorbind, acesta e pariul cu cele mai mari sanse de castig, deoarece te lasa sa joci iar, si iar, si iar, si iar la infinit.
Teistii pot spune ca castigul unei vieti in rai e superior castigului unei vieti pe Pamant, asa ca credinta lor e superioara celei a reincarnarii.
Dar ei refuza sa inteleaga ca o viata traita la infinit, va aduce un castig infinit atata vreme cat acel castig e pozitiv. Dupa cum am mai zis, orice numar pozitiv adaugat la infinit este egal cu un infinit. Chiar si un infinit adaugat la un infinit va fi egal cu un infinit, asa ca singura posibilitate prin care credinta teistilor ar fi superioara celei a budistilor, ar fi doar in cazul in care credinta budistilor ar avea un castig negativ sau ar fi egala cu zero. Adica ei ar trebui sa urasca viata si lumea in care traiesc pentru a valida acest argument. Sau cineva ar trebui sa demonstreze ca probabilitatea ca credinta lor sa fie corecta este EXACT ZERO.
Credinta intr-un zeu gresit prezinta si o alta problema. Majoritatea religiilor ne asigura ca blasfemiatorii vor fi pedepsiti mai sever decat necredinciosii. Daca calculam, tinand cont de toti zeii posibili, e foarte probabil ca tu, credinciosul, sa gresesti, adica P=1-(1/n). Deci credinciosii au o probabilitate mai mare sa fie pedepsiti sever decat au ateii.
Pascal a mai afirmat (incorect) ca nu ai nimic de pierdut daca alegi sa crezi, dar gresesti. Complet fals! Sa presupunem ca ai gresit, atunci cand ai devenit teist. Asta inseamna ca ai pierdut mult timp si energie mergand la biserica, rugandu-te si participand la ritualuri religioase. Imaginati-va cum ar fi daca toata acea energie si toate acele resurse, irosite de oameni de-a lungul istoriei, ar fi fost folosite pentru a face lumea un loc mai bun. Poate ca am fi avut deja raiul pe Pamant.
Imaginati-va lumea de azi, daca toate acele resurse ar fi fost folosite pentru stiinta, arte si muzica. Da, au fost si multi crestini care si-au dedicat vietile acestor domenii, dar ganditi-va cat de multe alte lucruri ar fi putut sa mai faca, daca nu si-ar fi pierdut timpul cu rugaciuni si ritualuri. Imaginati-va ce ar fi putut face Pascal pentru matematica si fizica, daca nu ar fi parasit stiinta pentru Dumnezeu.
Credinta nu este un pariu, nu e bazata pe speranta unei rasplate sau pe teama unei pedepse. Crezi in ceva ce consideri ca trebuie sa fie adevarat. Nicio persoana inteligenta nu o sa creada in Dumnezeu din cauza pariului lui Pascal, si e greu de crezut ca un geniu ca Pascal credea in Dumnezeu din cauza acestui pariu. Mai degraba credem ca si-a pierdut credinta si ca acest pariu era ultimul lucru care il mai tinea legat de crestinism.
Deci esenta pariului lui Pascal e 'daca tu crezi in Dumnezeu, tu crezi ca vei avea de castigat de pe urma venerarii Lui'. Nu e un argument prea convingator pentru ateisti.
Daca exista Dumnezeu si este drept, el nu ar trimite ateii decenti in iad, doar pentru ca nu cred in El. Un judecator drept judeca oamenii pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce mintile lor le zice ca e probabil sa fie adevarat sau nu. Un zeu drept ar salva ateistii daca ar fi oameni decenti.
Nicaieri in cartile sfinte nu scrie ca Dumnezeu te va rasplati daca DOAR il venerezi. Majoritatea teistilor cred ca Dumnezeu te va rasplati pentru ceea ce esti. Cu alte cuvinte, Dumnezeu nu te va rasplati daca ajuti oamenii doar pentru ca vrei sa ii faci Lui pe plac. Te va rasplati daca ajuti oamenii din compasiune.
E foarte probabil ca oamenii ipocriti, care il venereaza pe Dumnezeu doar pentru ca se tem de iad sau pentru ca doresc sa ajunga in rai, sa ajunga in iad. A crede in Dumnezeu si a fi un om rau e la fel de rau ca a fi un ateist, daca nu chiar mai rau.
Studiul intitulat 'Influența consumului moderat de bere asupra unor markeri ai stresului oxidativ" este realizat de către Julien Cherfan, Masterand la Universitatea de Medicină și Farmacie 'Iuliu-Hațieganu din Cluj-Napoca, notează CSID.
Potrivit cercetării efectuate de Julien Cherfan, unele dintre efectele sanogenetice ale berii s-ar datora compușilor antioxidanți (fenolici). După absorbție, fenolii (ex: acidul vanilic, cafeic, siringic) prezenți în mod natural în bere datorită ingredienteler sale hamei și cereale -, sunt capabili să contribuie la mărirea capacității antioxidante a plasmei. Una dintre caracteristicile fenolilor este aceea că sunt greu solubili în apă, dar foarte solubili în alcoolul pe care berea îl conține, influențându-se astfel absorbția acestora în organism.
Fiind fabricată exclusiv din apă, hamei și cereale, berea, consumată moderat, poate furmiza, printre altele, substanțe valoroase precum compușii fenolici care intervin în prevenirea sau întârzierea proceselor oxidative. Antioxidanții sunt molecule care au capacitatea de a ajuta organismul uman să lupte cu radicalii liberi (molecule dăunatoare), ce pot avea ca efect declanșarea mai multor afecțiuni grave precum: disfuncția endotelială, cardiopatia ischemică și bolile neurodegenerative, punctează și dr. Corina Aurelia Zugravu, președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.
Coordonatele studiului
Studiul s-a derulat pe o perioadă de 2 luni, pe un eșantion de 21 de persoane, 11 bărbați și 10 femei, cu vârsta peste 18 ani. Grupul de studiu a consumat zilnic, la cină, pe întreaga perioadă a studiului, o cantitate moderată de bere: 330 ml în cazul femeilor și 660 ml în cazul bărbaților.
După încheierea celor 2 luni de consum zilnic moderat de bere, voluntarii au fost cântăriți și măsurați și s-au prelevat probe de sânge pentru o evaluare comparativă a parametrilor de interes pentru studiul stresului oxidativ, indicelui de masă corporală (IMC), HDL - colesterolului, LDL - colesterolului, colesterolului total, trigliceridelor și transaminazelor.
Pacienții diagnosticați cu cancer de intestin își pot crește șansele de supraviețuire prin consumul a cel puțin o porție de pește gras, cum ar fi tonul sau somonul, cel puțin o dată pe săptămână, potrivit unui studiu efectuat de cercetătorii de la Școala Medicală Harvard.
Chiar și o cantitate mică de pește se pare că aduce îmbunătățiri semnificative în cazul persoanelor cu cancer de intestin. O porți de pește gras conține aproximativ 1,8 grame de acizi grași omega 3, dar și în cazul unei cantități de 0,3 grame pe zi s-a observat o diminuare a riscului de deces cauzat de această maladie cu 41%, poitrivit CSID.
Persoanele care au adăugat încă 0.15 grame de acizi omega 3 după diagnostic și-au redus riscul de deces cu până la 70%. Pe de altă parte, persoanele care consumau puțin pește sau deloc și-au crescut riscul de deces cu 10%.
Studiul, publicat în jurnalul medical BMJ Gut, sugerează că doar câteva grame de pește pe zi sau o porție pe săptămână poate fi benefică. Studiul a analizat cercetări care au monitorizat dieta și starea de sănătate a peste 200 de mii de oameni. Analiza a arătat că există o corelație puternică între absorbția unor cantități mari de omega 3 și îmbunătățirea șanselor de supraviețuire în cazul persoanelor care suferă de cancer de intestin.
"Dacă aceste constatări sunt confirmate de alte studii, pacienții cu cancer de intestin pot avea un beneficiu din consumul de pește gras, în prelungirea ratei lor de supraviețuire", a declarat doctorul Andrew Chan, de la Spitalul General din Massachusetts din Boston.
Consumul regulat de pește pare să fie în special benefic pentru persoanele înalte, cu o valoare a indicelui de masă corporală (IMC) mai mică de 25, care nu urmează un tratament cu aspirină - acestea și-au redus riscul de deces asociat cu acest tip de cancer cu 85%, 90% și respectiv 88%.
Dr. Alister McNeish de la Universitatea de Farmacie din Reading explică: Studiul oferă dovezi importante care arată că există o legătură între consumul ridicat de omega 3 și șansele de supraviețuire a persoanelor care suferă de cancer colorectal.
Acizii grași omega 3 se obțin din alimente. Ei nu pot fi produși de organism. S-a dovedit că acizii grași omega 3 îmbunătățesc activitatea sistemului cardiovascular și ajută la reducerea riscului de producere a infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral, de creștere a trigliceridelor (există dovezi clare că acizii grași omega 3 pot reduce semnificativ nivelurile de trigliceride.
Sursele alimentare de acizi grași omega 3 sunt somonul, macroul, heringul, sardinele și păstrăvul. Uleiul de pește conține atât acid docosahexanoic (DHA), cât și acid eicosapentanoic (EPA). Printre alte surse de omega 3 se numără uleiul de ricin și de soia, semințele de in, nucile și germenii de grâu.
Pe de altă parte, Tom Sanders, profesor de nutriție la King's College London, observă: Acesta este un studiu bazat pe observație și nu este posibil să atribuim riscul redus de cancer de intestin doar consumului de acizi grași omega - 3 deoarece și vitamina D ar putea avea efecte benefice împotriva cancerului colorectal. Studiul nu oferă dovezi care să sprijine administrarea unor suplimente pe bază de acizi grași omega 3, ci susține că un consum de pește o dată sau de două ori pe săptămână este bun pentru sănătate, mai ales dacă înlocuiește carnea roșie sau cea procesată".
Cotidianul britanic The Telegraph a publicat un articol în care a menționat cele mai interesante lucruri despre România. Materialul, intitulat '17 lucruri fascinante pe care nu le știați despre România', reprezintă o sinteză a celor mai inedite aspecte legate de țara noastră, ce ar putea să crească și interesul turiștilor străini.
1. Este casa celei mai grele clădiri din lume - Palatul Parlamentului, care a costat aproximativ 3 miliarde de dolari. Construcția conține 3.500 tone de cristal, 480 de candelabre și 700.000 de tone de oțel și bronz au fost folosite pentru ușile și ferestrele monumentale. Guiness World Records a declarat clădirea drept cea mai grea de pe planetă.
Reply With Quote