Lumina Lunii ne-a fascinat inca de la aparitia noastra pe Pamant si ne-a ajutat sa ne orientam. Chinezii, indienii si babilonienii au folosit observatiile asupra astrului noptii pentru intelegerea timpului , dar si pentru ceremoniile religioase. Un rabin afirma in paginile Talmudului ca Luna a fost creata pentru numararea zilelor. Venind mai aproape de prezent , cel care a schimbat conceptia oamenilor despre Luna a fost Galileo Galilei, care a realizat primele desene cu suprafata selenara. El a descoperit formatiuni lunare neregulare pe care le-a numit, in lucrarea sa Sidereus Nuncius, ridicaturi si depresiuni cavitati si proeminente asemanatoare cu cele de pe fata Pamantului, brazdata de munti si vai. Galileo a descris perfect marile lunare, doar ca a crezut ca acolo se gaseste apa. Prima harta a Lunii a fost desenata insa nu de Galileo ci de Cesare Lagalla, profesor de filosofie din Roma. Cea dintai harta care contine denumirile formatiunilor selenare asa cum le cunoastem astazi a fost desenata de Francesco Maria Grimaldi din Bologna si a fost publicata in Almagestum novum al lui Giovanni Riciolli, in 1651. Se pare ca Riciolli nu a notat numele craterelor la intamplare.
Mare admirator al lui Tycho Brahe, Riciolli numeste cel mai impunator crater al Lunii Tycho.
Ca importanta in privinta cercetarii suprafetei selenare, sunt de mentionat misiunile sovietice si americane in timpul Razboului Rece. Astfel, primul obiect construit de om care atinge solul lunar este Luna 2 a doua misiune sovietica spre Luna. Sonda Luna 3 reuseste, in acelasi an 1959 sa faca primele fotografii ale fetei 'nevazute' a Lunii. Desigur, visul umanitatii de a ajunge pe Luna este implinit de catre Apollo 11, care reuseste, in anul 1969, sa duca si sa aduca inapoi prima misiune cu oameni, de altfel prima misiune cu echipaj uman pe un alt corp ceresc din spatiu cosmic.
Revenind pe Terra, trebuie spus de la bun inceput ca cel mai spectaculos obiect ceresc pe care-l puteti vedea prin telescop este Luna.
Explicatia este simpla: este cel mai apropiat astru de noi, de aici si spectacolul detaliilor. Am auzit de nemumarate ori expresia 'S-a inserat, deci rasare Luna!' Nimic mai fals in afirmatia aceasta.
In cele mai multe cazuri, la lasarea intunericului, Luna e deja pe cer, fie sus, spre sud, fie la rasarit,fie chiar la apus. Din orice punct al globului ai privi, Luna sta in medie pe cer 12 ore zilnic. Rasare, tot in medie, cu 45 de minute mai tarziu decat in ziua precedent.
Luna face o rotatie completa in jurul Terrei o data la 27 de zile si aproape 8 ore. Ca sa revina la aceeasi faza, Lunii ii trebuie 29 de zile si aproape 13 ore. Acest lucru se explica prin faptul ca in 27 de zile Pamantul parcurge o parte din orbita sa in jurul Soarelui, iar dupa aceasta perioada, lumina primita de la Soare nu cade sub acelasi unghi ca in urma cu 27 de zile. Cu alte cuvinte, daca ne uitam spre sud seara vom vedea primul patrar. Aceesi faza lunara o vom putea observa abia peste 29 de zile desi Luna isi inchide o rotatie completa. Trecand la observarea vizuala, prin telescop atunci cand studiati astru noptii. In primul rand, nu asteptati ca Luna sa ajunga in faza de Luna Plina pentru a vedea detalii pe suprafata ei, trebuie ca lumina venita de la Soare sa cada intr-un unghi aproape drept. Desi Tycho este cel mai proeminent crater cand Luna e plina, privita prin telescop el nu este si cel mai spectaculos. Putin mai la sud-est , se poate observa craterul Cassini, iar la sud impunatorul Arhimede.
Aproape de ecuator, ceva mai mult la vest, apare craterul Copernic , iar in partea opusa sub ecuator, in emisfera de est a Lunii este craterul Marii Fecunditatii.
Pentru surprinderea reliefului lunar cratere si munti cel mai bine e sa fotografiati Luna in preajma celor doua patrare. Pentru rezultate bune, trebuie folosita o focala de peste 400 milimetri si o diafragma cat mai deschisa, care va vor ajuta la obtinerea unor timpi de expunere cat mai scurti. Nu uitati ca Luna se misca pe orbita cu 3860 kilometri pe ora, iar Pamantul evolueaza in jurul axei (in aceleasi directive cu miscarea de revolutie a satelitului nostru) cu 1670 kilometri pe ora.
In ultimii ani, am tot citit despre asezarile viitorului despre orasele lunare. Dar cum se vede cerul de acolo? In primul rand, Luna nu are atmosfera. Cu alte cuvinte, lumina primita de la diverse surse (Soare, Pamant, Stele) cade direct pe suprafata ei, fara refractie, fara reflexie si fara dispersie. Spre deosebire de Pamant , luminile de pe cerul vazut de pe Luna sunt mai puternice si mai clare, iar umbrele, mai lungi si mai bine definite. Primul lucru pe care-l observati este culoarea cerului negru intens. Al doilea lucru este Pamantul. Foarte straniu trebuiesa fie ca, dupa ce ai plecat cu o naveta de pe Pamant si l-ai lasat undeva jos, acum il vezi pe cer! Discul Pamantului ramane aproape fix pe bolta instelata, prezinta faze precum si Luna si se roteste in jurul axei de la stanga la dreapta putand fi folosit drept ceas. Soarele sta pe cer 15 zile, iar celelate 15 este noapte. Apusurile si rasariturile sunt bruste. Nu exista crepuscul, nu exista culorile pastelate ale amurgului si asfintitului. Stelele nu scanteiaza, iar la lumina Pamantului Plin se poate citi fara probleme. Lumina primita de la Pamant in aceasta faza este de 100 de ori mai puternica decat cea pe care o primim noi pe sol cand este Luna Plina! Luna se apropie la distanta minima de Terra (perigeu) la fiecare 27 de zile si are cate un moment de maxima departare(apogeu) tot la fiecare 27 de zile. Aceste pozitii de apogee si perigee sunt despartite de numai 13 zile jumate. Desi apar multe stiri cu iz apocaliptic, apropierea (sau departarea) Lunii de Pamant se petrece in fiecare luna calendaristica si nu este nimic deobisnuit.
Fata 'nevazuta' e constituita din teren mai inalt, cel putin in emisfera Nordica Luna prezentand o suprafata muntoasa. Luna e atrasa de Pamant, lucrul asta il intuim repede. Dar cine atrage Luna cu mai multa forta, Pamantul sau Soarele? Sa facem un calcul rapid. Comparam forta de atractie a Pamantului cu cea a Soarelelui execitata asupra Lunii. Ambele forte depind de masa si de distanta. Masa Soarelui este de 333.000 de ori mai mare decat masa Pamantului. Distanta de la Soare la Luna este de 400 de ori mai mare decat de la noi pana la satelitul nostru natural. Forta de atractie descreste proportional cu patratul distantei, asadar forta de atractie pe care Soarele o exercita asupra Lunii este de 400 x 400 de ori mai redusa decat cea exercitata de Terra, deci e mai mica de 160.000 de ori. Compunand in relatia masa-distanta , reiese ca forta de atractie a Soarelui depaseste forta de atractie a Pamantului exercitata asupra Lunii de 333.000/160.000=2,08, adica peste doua ori. Si atunci de ce nu cade Luna pe Soare? Raspunsul e simplu: nu cade din acelasi motiv din care nici Pamantul nu cade pe Soare. Luna si Pamantul alcatuiesc un sistem de planeta dubla, iar Soarele atrage centrul de greutate al acestui sistem. Pe intelesul tuturor, Soarele nu se implica in rapoartele interne ale cuplului Terra-Luna, ci atrage baricentrul sistemului, transformand prin aceasta forta de atractie miscarea rectilinie a cuplului intr-o miscare curbilinie-orbita in jurul Soarelui.
Universul ascunde multe lucruri care depasesc limita intelegerii umane. Universul reprezinta tot ceea ce exista, fiind alcatuit din materie fizica si energie. Este guvernat de aceleasi legi inca de la inceputul existentei sale si nu a incetat niciodata sa ne uimeasca.
Universul se afla in expansiune de 13,7 miliarde de ani si doar 5% din totalul materiei si a energiei este detectabila in mod direct.
Toate planetele, asteroizii, meteoritii, cometele precum si cantitatile enorme de praf interplanetar orbiteaza in jurul Soarelui. Totul se invarte in jurul Soarelui si acesta contine peste 99% din masa intregului sistem solar.
Soarele isi pierde in permanenta din greutate. Pierde circa 4 milioane de tone in fiecare secunda. Acesta este cantitatea de hidrogen pe care Soarele o transforma in fiecare secunda.
Temperatura Soarelui la nivelul nucleului are aproximativ 14 milioane de grade Celsius, insa la suprafata doar 6000.
Steaua Centauri - lumina sa ajunge pe Pamant in circa 4 ani. Daca am calatori pana la ea cu masina ar dura 45 de milioane de ani, 900 de milioane de ani pe picioare si 100 de mii de ani cu o nava spatiala.
Stelele moarte, numite pulsari, se rotesc in jurul lor foarte rapid si emit unde radio, detectabile si de pe Pamant. Pana acum s-au descoperit nu mai putin de 300.
Toti atomii care alcatuiesc corpul nostru, cu exceptia hidrogenului si heliului, au fost creati in infernul din stele. Acesti atomi sunt eliberati de fiecare data cand o stea moare, imbogatind universul cu elementele necesare vietii.
Exoplaneta XO-3B este aproape de doua ori mai mare decat Jupiter si orbiteaza steaua sa in aproximativ 3,2 zile.
PSR J1748-2446ad este o stea neutronica ce se roteste de 716 ori pe secunda, iar suprafata ei la ecuator atinge aproape 24% din viteza luminii, adica peste 70.000 km pe secunda.
PSR J1748-2446ad se invarte cel mai repede dintre toti pulsarii cunoscuti. A fost descoperit de Jason W. T. Hessels de la Universitatea McGill in anul 2004 si a fost confirmat in 8 ianuarie 2005. Se afla in clusterul de stele numit Terzan 5, aflat aproximativ la 18.000 de ani lumina de Pamant.
In timpul exploziilor de raze gama, o stea poate elibera mai multa energie in cateva secunde decat Soarele in intreaga sa existenta.
Galaxia noastra, Calea Lactee, are cel putin 15 galaxii satelit care orbiteaza in jurul sau.
Noaptea, galaxia Andromeda apare de 5 ori mai mare decat Luna si este cel mai indepartat obiect vizibil cu ochiul liber.
Universul are peste 100 de miliarde de galaxii, fiecare avand alte sute de de miliarde de sisteme solare.
Spre deosebire de celelalte planete din sistemul nostru solar, Venus se roteste in sens invers, de la vest la est. Ca dimensiune, este putin mai mica decat Pamantul, insa este total diferita. Aici, temperaturile ajung pana la 460 C, iar norii provoaca ploi de acid sulfuric. Pe Venus, ziua dureaza mai mult decat anul venusian.
Luna nu are atmosfera, iar apa este aproape inexistenta. Deci nimic nu va putea creste acolo. Insa au fost aduse pe Pamant probe din solul lunar. A fost udat, au fost plantate seminte de plante, iar plantele au crescut.
Planeta Saturn are o densitate atat de mica, incat ar putea pluti chiar si pe apa.
Sunt momente in viata cand trebuie sa credem orbeste in intuitie. De aceea e asa important sa lasi anumite lucruri sa treaca. Sa le dai drumul. Sa te desprinzi de ele.Oamenii trebuie sa inteleaga ca nimeni nu triseaza, uneori castigam, alteori pierdem. Nu astepta sa ti se dea ceva inapoi, nu astepta sa ti se recunoasca efortul, sa ti se descopere geniul, sa ti se inteleaga iubirea. Incheie niste etape. Nu din orgoliu, din neputinta sau mandrie, ci pur si simplu pentru ca acel lucru nu se mai potriveste cu viata ta. Inchide usa, schimba discul, fa curat in casa, sterge praful.
Inceteaza sa mai fii cine erai si transforma-te in cine esti.
Prima senzatie cand incepi o calatorie este ca nu vei ajunge niciodata la capatul drumului. A doua este ca incepi sa te minti singur, parasit, zi si noapte te bate gandul sa renunti. Daca rezisti o saptamana, mergi pana la capat.
Exista intotdeauna o intamplare in viata noastra care este responsabila de faptul ca am incetat sa progresam. O trauma, o infrangere foarte amara, o deziluzie, chiar si o victorie pe care nu o intelegem cum trebuie ne face in cele din urma sa devenim lasi'
Urmareste-ti gandurile, ele devin cuvinte. Urmareste-ti cuvintele, ele devin actiuni. Urmareste-ri actiunile, ele devin obiceiuri. Urmareste-ti obiceiurile, ele devin caractere. Urmareste-ti caracterul, el devine destin.
Incearca orice lucru nou de trei ori. Prima data, sa treci peste frica de a-l face. A doua oara, sa inveti cum se face. A treia oara, sa-ti dai seama daca iti place sau nu.
Cand admiri un apus de soare, nu poti fi sigur ca vezi soarele asa cum este el in acel moment; un om de stiinta iti va spune ca tu vezi imaginea soarelui de acum opt minute.
Lumina solara are nevoie de opt minute pentru a parcurge distanta pana al tine.
La fel se intampla cand privesti o stea - crezi ca este acolo, cand, de fapt, a disparut cu una, doua sau zece mii se ani in urma.
Reply With Quote