De 1 Mai, criză la PSD
Ca niciodată în istoria sa, partidul social-democraților nu a fost capabil anul acesta să le ofere militanților și votanților săi tradiționala tratație cu mici și bere de 1 Mai, ceea ce pentru un partid care a creat reflexul mitei electorale este echivalent cu o catastrofă. Victor Ponta a bravat și a împărțit celor câteva sute de tineri atrași în PSD carduri de militant, care s-au dovedit însă altceva decât promisese conducerea partidului: ele nu oferă reduceri la cumpărături și la cinema, cum se anunțase, ci sunt doar un suport pentru lozinci populiste atât pe față - „Vreau viață prosperă, România corectă, sprijin pentru cei slabi, străzi, spitale, școli moderne, respect pentru cei în vârstă“ –, cât și pe verso, unde scrie: „Luptăm împotriva nedreptății, mizeriei, corupției, abuzurilor, sărăciei“.
Liderul tineretului pesedist, Nelu Bănicioiu, a admis că povestea cu reducerile este doar un proiect. Ca să atenueze impresia de sărăcie, noua conducere a PSD și-a mobilizat liderii, parlamentarii și sindicaliștii pentru a organiza de 1 Mai un miting de protest împotriva Guvernului Boc. Deși organizatorii s-au lăudat cu 10.000 de participanți la București, Jandarmeria a numărat doar 5.000-6.000. Restul românilor a preferat să-și petreacă weekendul pe litoral sau la munte.
Deși PSD a încercat să pună austeritatea manifestărilor de 1 Mai pe seama crizei economice, a fost evident că ea era în primul rând expresia unei crize financiare a partidului. Campania pentru prezidențiale a lăsat PSD aproape falit, cu datorii de opt milioane de euro și este greu de crezut că ancheta declanșată de domnul Ponta privitor la modul în care a cheltuit banii predecesorul său va umple vistieria partidului. Noi însă ar trebui să ne gândim că, în cazul victoriei lui Mircea Geoană la prezidențiale, cele opt milioane de euro ar fi fost achitate probabil prin acordarea unor contracte de la stat, pentru că PSD este cel care a creat sistemul, însușit ulterior de toți, prin care cheltuielile din campanie sunt recuperate după alegeri pe seama bugetului de stat.
Criza din interiorul PSD nu este însă doar de ordin economic, ci și de ordin politic. Partidul nu s-a dovedit capabil de un mesaj nou și, deși ne anunță eroic – a câta oară ? – că „Bătălia abia începe“, nu are de comunicat soluții, ci doar lozinci populiste reciclate și interesante doar pentru electoratul său tradițional, adică needucat, asistat, îmbătrânit. Un astfel de discurs orientat spre trecut nu oferă nicio perspectivă pentru viitor. De fapt, de la alegerea domnului Ponta în fruntea PSD, partidul nu a oferit nicio soluție economică concretă, ci doar moțiuni inutile și tactici obstrucționiste, și nici nu s-a preocupat de reforma justiției și de lupta împotriva corupției, deși ambele îi ofereau un teren generos de afirmare. Marele jurist Victor Ponta a ignorat scandalul numirilor la ÎCCJ, în ciuda protestului celor 400 de tineri magistrați, altminteri colegi de generație cu el, și nici nu l-a preocupat relansarea ANI sau eliminarea din Constituție a bizarului articol 44 (8), potrivit căruia „Caracterul licit al dobândirii [averii] se prezumă“, ceea ce permite atacarea la Curtea Constituțională a oricărei legi privind controlul declarațiilor de avere.
Unde este gândirea nouă, îndrăzneață, menită să pună bazele unei noi Constituții și ale unei noi ordini politice? Nu ar trebui ea să fie apanajul principalului partid de opoziție, care, liber de răspunderea guvernării și de capcanele și ispitele puterii, poate elabora acele programe îndrăznețe pe care cetățenii le așteaptă? Pentru aceasta, desigur, trebuie să înțelegi că nu toți românii sunt obsedați de pomeni electorale și că ironiile la adresa toaletelor Elenei Udrea și opulenței lui Adriean Videanu nu numai că nu țin loc de programe concrete, dar nici nu sunt credibile din partea discipolului lui Adrian Năstase, care-și aduce bona copiilor din Filipine. Din păcate, Victor Ponta preferă să rateze șansa de a se afirma ca lider reformist și curajos, care iese din vechile tipare ale PSD. Mai mult, sub conducerea sa, PSD va fi, se pare, singurul partid care nu va vota Legea lustrației, semn că nu poate ieși de sub tutela lui Ion Iliescu, nici atunci când această lege simbolică nu-l mai afectează.
Legătura cu vechile mentalități pesediste se manifestă și în „inovațiile“ constituționale propuse de Victor Ponta, care ar dori ca senatorii să fie aleși de consilierii locali și județeni. Propunerea a fost desființată de fostul său susținător Miron Mitrea, care a calificat-o, pe blogul său, drept antidemocratică: „Cum să le iei dreptul cetățenilor să-și aleagă direct reprezentanții? Cum să faci astfel de diferențe? Unde vrem să ne întoarcem, la votul cenzitar, când numai cei cu un anumit statut social hotărau în numele tuturor?“. Potrivit presei, Miron Mitrea s-ar gândi chiar să părăsească PSD și să se alăture partidului independenților, UNPR, unde are deja destui amici. De altfel, UNPR se dovedește altă problemă pe care domnul Ponta pare să nu o poată stăpâni. Liderii săi i-au dat o lovitură de imagine, lansând partidul chiar de 1 Mai, în Piața Revoluției, cu muzică de operetă și focuri de artificii, după ce, în prima parte a zilei, a fost aleasă conducerea, constând dintr-o troică de președinți - Marian Sârbu (simplu), Gabriel Oprea (executiv) și Cristian Diaconescu (de onoare) - și un șef de stat major, adică Neculai Onțanu pe post de secretar general. UNPR a luat așadar de la PSD atât ideologia și o parte din lideri, cât și culoarea roșie, ca simbol al stângii, iar acum se pregătește să-i ia și electoratul.
Este prea devreme pentru ca să-i putem evalua șansele de reușită, dar sigur potențialul de confuzie în rândul alegătorilor este enorm, ceea ce dezavantajează PSD. În plus, noul partid are organizatori eficienți, care cunosc toate trucurile pesediste, și resurse financiare, căci numără printre fondatorii săi oameni cu bani – ca Gabriel Oprea și Neculai Onțanu -, care au conexiuni cu alți oameni cu bani, și mai ales pentru că are acces la resursele bugetare. În plus, liderul său neoficial, Gabriel Oprea, și-a flexat mușchii în guvern și în parlament, impunând protejarea pensiilor militarilor de rigorile noii Legi a pensiilor. În consecință, nici PDL nu poate dormi prea liniștit, ceea ce nu-l consolează însă pe domnul Ponta.
Cu alte cuvinte, luna mai a început cât se poate de prost pentru PSD. Fără bani, fără curaj, fără idei, el riscă să rămână în curând și fără personalități în lupta la baionetă cu UNPR. În rest, pe frontul stângii nu e nimic nou - aceiași oameni, aceleași obiceiuri –, dar trupele s-au scindat și se luptă între ele. Lipsit de experiență și de forță, Victor Ponta riscă să se dovedească prea mic pentru un război atât de mare.
http://www.revista22.ro/de-1-mai-cri...-psd-8104.html
Foarte bun articolul!