Page 4 of 4 FirstFirst ... 234
Results 64 to 77 of 77

Thread: Paste Fericit !

  1. #64
    ardeleanca Lidia's Avatar
    Join Date
    Mar 2003
    Posts
    867
    Reputatie
    1
    Quote Originally Posted by desdemona
    Si eu sunt la munca.. azi si maine si luni si marti si in vecii vecilor, amin... iupiiiii

    Paste fericit tuturor!!!
    Des: sa inteleg ca nu ne vedem la Zalau?
    [B][I]In fiecare an trecem nepasatori peste ziua mortii noastre...[/I][/B]

  2. #65
    Arguendo... philos's Avatar
    Join Date
    May 2005
    Posts
    2,488
    Reputatie
    1
    Doamne ajuta...Sarbatori Fericite!!!

  3. #66
    RMD realmadrid.com's Avatar
    Join Date
    May 2003
    Location
    Bucuresti/Militari
    Posts
    9,473
    Reputatie
    1
    Pashte Fericit tuturor pretenilor de pe OLS si nu numai

  4. #67
    ardeleanca Lidia's Avatar
    Join Date
    Mar 2003
    Posts
    867
    Reputatie
    1
    Astăzi în sufragerie
    Dormitau pe-o farfurie,
    Necăjite şi mânjite,
    Zece ouă înroşite.
    Un ou alb, abia ouat,
    Cu mirare le-a-ntrebat:
    - Ce vă este, frăţioare,
    Ce vă doare?
    Nu vă ninge, nu vă plouă,
    Staţi gătite-n haină nouă,
    Parcă, Dumnezeu mă ierte,
    N-aţi fi ouă...
    - Suntem fierte!
    Zise-un ou rotund şi fraise
    Lângă pasca cu orez.
    Şi schimbându-şi brusc alura,
    Toate-au început cu gura:
    - Pân’la urmă tot nu scap!
    - Ne găteşte de paradă.
    - Ne ciocneşte cap în cap
    Şi ne zvârle coaja-n stradă...
    - Ce ruşine!
    - Ce dezastru!
    - Preferam să fiu omlet!
    - Eu, de m-ar fi dat la cloşcă,
    Aş fi scos un pui albastru...
    - Şi eu, unul violet...
    - Eu, mai bine-ar fi să tac:
    Aşa galben sunt, că-mi vine
    Să-mi închipui că pe mine
    M-a ouat un cozonac!...

    (G. Toparceanu, La Pasti)
    [B][I]In fiecare an trecem nepasatori peste ziua mortii noastre...[/I][/B]

  5. #68
    sport legend
    Join Date
    Jun 2004
    Location
    Serbia
    Posts
    1,795
    Reputatie
    1
    Code:
    : ,..--....-``;
               ¸,.-~`' `  '-,..-~`       , .-`˜
              /-.    .--. ` -  .' `-....-``
             ',ř|   (  ř)    \`-,`` ' `` ` -.        
         ,(###)`-.````       \  ` - .       ` -,     
         '-.'-.....- '\        ,-˜       '-......-~˜         
            ` -..__.}     |˜..¸   
                  ¸,-˜     /:    '-,
                 / ,:    ;|        `-,           ,--.
               ,'  ;: :    ', `.       '....-~`` '    ' -..¸
              ,'     :      \   ' ,   ``    , - ` ``-.....;     ,...
              `-.._  ``-....\     ˜;-...-``            ____| . |-...__..
                    ˜/`-._   '``,   '-,            Pashte Fericit }{
                  ,'        ``- ..'     `-,

  6. #69
    Pro Memoria miril's Avatar
    Join Date
    Apr 2003
    Location
    Stockholm
    Posts
    29,276
    Reputatie
    0
    Paste fericit, tuturor!
    "The minority is sometimes right, the majority always wrong." - A Progres...sive Thinker

    "If you support a team that fails to win the league for years, it does feel like a kind of cult'." - Salman Rushdie

  7. #70
    ange déchu Tess's Avatar
    Join Date
    Mar 2005
    Location
    Within Temptation
    Posts
    2,005
    Reputatie
    1
    Paste Fericit, dragii mei..si multa multa Lumina!

  8. #71
    incepator Angi's Avatar
    Join Date
    Feb 2006
    Location
    Near...
    Posts
    45
    Reputatie
    1
    Fie ca lumina Sfintelor Sarbatori sa se coboare asupra voastra si asupra celor dragi si sa va aduca pace in suflete si bucurie in inimi! Paste Fericit! Hristos a inviat!
    Don't compare yourself to anyone, be happy to be the wonderful, unique and very special person that you are...

  9. #72
    the one sun's Avatar
    Join Date
    May 2005
    Location
    Cluj ( all of the time )
    Posts
    5,832
    Reputatie
    1
    Paste Fericit fratilor si surorilor , liniste sufleteasca si implinire totala

    Lumina e in voi , trebuie doar sa o descoperiti

  10. #73
    Ovechkin#8 mistress of ice's Avatar
    Join Date
    Feb 2005
    Location
    pe gheatza
    Posts
    771
    Reputatie
    1
    Lumina unui nou inceput, aripile de speranta ale unei minuni, credinta milenara a tuturor, sa le primim cum se cuvine in aceasta Zi Sfanta!!
    Paste Fericit si Hristos a inviat!
    "Totul este o competitie...trebuie sa visezi sa fii campion...."

  11. #74
    sport legend
    Join Date
    Sep 2005
    Posts
    3,040
    Reputatie
    1
    Un cadou de la mine...
    Paste Fericit!
    Attached Images Attached Images

  12. #75
    Anti-prostie Apolini's Avatar
    Join Date
    Aug 2005
    Posts
    618
    Reputatie
    1
    Sa pasteti fericiti!
    non semper erit aestas

  13. #76
    Socrate!
    Join Date
    Oct 2003
    Location
    Moldova
    Posts
    8,157
    Reputatie
    1
    foarte frumos....si ai un User Title atat de sugestiv...

  14. #77
    Socrate!
    Join Date
    Oct 2003
    Location
    Moldova
    Posts
    8,157
    Reputatie
    1
    Sfântul Paşte la români

    Cum o fi ajuns în inima geto-dacului fapta Celui care a intrat în Ierusalim, într-o uriaşă cetate străină, pentru a salva omul, prin sacrificiu, de drumul poticnirilor care e cu neputinţă să nu vină (Luca, 17,1)? În primul şi primul rând trebuie să spunem că inimile dekeneilor şi ale schivnicilor geto-daci ştiau să dialogheze cu Domnul, erau deci atât de sensibile şi de curate încât, cu certitudine, au simţit şi naşterea Fiului lui Dumnezeu, şi sacrificiul Lui. Carpato-dunărenii ştiau că Dumnezeu se naşte om, trăieşte şi suferă ca un om şi se sacrifică tot ca om pentru a le arăta oamenilor că nemurirea, nemurirea cea luminoasă, blândă, iubitoare, există. Şi Unitatea Divină, şi Taina Ei nemanifestată, şi Treimea manifestărilor Ei, făceau parte din fiinţa acestor oameni încă de la începutul începuturilor. Poate de aceea că şi pământul lor era o gură de rai, cum o fi şi altele. Poate de aceea că or fi simţit, simplu şi adânc, pe la Ceahlău sau Butuceni, pe la Cheile Mureşului sau ale Dâmboviţei, pe la Porţile de Fier ale Dunării, sau la încercarea Dunării cu Marea Neagră, aşa cum o fi simţit şi alţii pe Muntele Sionului sau cel al Athosului, că fără dialogul necontenit al omului cu Divinitatea viaţa pământească se transformă imediat în crimă necontenită şi vânare de vânt necontenită. Poate de aceea că anume acest pământ o fi avut neîntrerupt firi adânci care păstrau neatins firul ce leagă pe om de Dumnezeu şi prin care Dumnezeu îndumnezeieşte necontenit pe om (cum au avut alţii pe un Maxim Mărturisitorul sau pe un Grigorie Palama, am avut şi noi pe Daniil Sihastrul sau pe părintele Cleopa). Oricum, primele artefacte ale carpato-dunărenilor, de peste 30.000 ani vechime, descoperite de arheologi la Ripiceni-Izvor, Brânzeni sau Mitoc, demonstrează fără tăgadă că omul a făcut primii paşi pe pământ şi pe gura de rai carpato-dunăreană, ţinut de mână de Tainica, Buna, Iertătoarea, Iubitoarea Divinitate. Şi că la 1486, când Ştefan cel Mare începea şirul uriaş al construcţiilor sale religioase, Domnul ne mai ţinea de mână şi la Pătrăuţi, şi la Voroneţ sau Neamţ. Şi că în aceste zile suntem îndumnezeiţi prin vocea lui Iustin Pârvu sau Arsenie Papacioc, prin faptele şi învăţătura sfinţilor părinţi ai neamului românesc, dar şi prin credinţa neîntreruptă a neamului nostru în Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu.

    E cu neputinţă să spui, mai ales în faţa sfintelor moaşte sau ale sfintelor icoane, sau ale sfinţilor părinţi, că neamul românesc este mai aproape de Dumnezeu decât altele. Deşi s-ar putea să fie, dacă aducem ca mărturie numărul credincioşilor sau al bisericilor şi mănăstirilor noastre. Trebuie însă să recunoaştem că ortodoxia cea mai primă, cea mai veche a ajuns la Gurile Dunării şi al Nistrului cel târziu în timpul apostolilor. Fiindcă apostolul Andrei a binecuvântat în Dobrogea, pe la grotele de la Basarabi, iar lui Pavel, când era la Troia, i s-a arătat în vis un macedonean care-l ruga, zicând „Treci în Macedonia şi ajută-ne!”. Şi Macedonia a fost şi este în Tracia, şi apostolul Pavel, „înţelegând că Dumnezeu ne cheamă să le binecuvântăm” a mers îndată în Macedonia (Faptele apostolilor, 16, 9). Or, cercetarea arheologică descoperă urmele creştinismului timpuriu în manifestările religioase ale geto-dacilor mult înainte de războaiele dintre Traian şi Decebal. Şi nu doar în tradiţia dekeneică a celor ce credeau în Zalmoxe, ci şi în revigorarea ei prin sacrificul cristic (aşa cum susţine Sadoveanu în „Creanga de aur”).

    De ce părinţii Bisericii Ortodoxe Române susţin că atingerea Mântuitorului de inima românului are un răsunet deosebit? Fiindcă şi tradiţia Sacrificiului Divinităţii la poporul român este foarte veche, este primordială. Coborârea Divinităţii Supreme în lume şi sacrificiul ei în numele salvării neamului omenesc are în spaţiul de geneză al poporului român tradiţie primordială. Nouă nu ne-a trebuit să ne ducem în Egipt ca să adunăm învăţătură sau ca să ne numărăm sfinţenia de la vechimea altora. Părintele Stăniloae spune simplu: protolatinitatea noastră este dovada îndumnezeirii adânci şi cu cât revenim mai departe în timp cu atâta descoperim tot mai mulţi oameni înţelepţi pe plaiurile noastre. Nu este vorba la poporul român doar de o tradiţie sacră de dragul sacrului. Evlavia pe aceste meleaguri se manifestă nu prin credinţa pragmatică în Dumnezeu (mergi la biserică şi vei primi un job bun de la Domnul), ci prin credinţa totală în Dumnezeu, în participarea nemijlocită a lui Dumnezeu la faptele cele bune ale omului. Dumnezeu, în opinia românului, nu spune „Fă aşa!” sau „Fă invers!”. El te lasă liber, faci cum vrei. Dumnezeu nu bate cu băţul, spune românul. În ortodoxie nimeni nu te duce cu arcanul la biserică, nimeni nu îţi numără rugăciunile şi nu te caută de icoane în casă. De aceea românul spune, chiar şi în culmea suferinţelor: Aşa a vrut Dumnezeu! Aşa o fi, cum spui matale, dar Dumnezeu face cum ştie el că-i mai bine!

    Atunci când omul se întoarce cu faţa spre Dumnezeu, El îi răspunde întotdeauna cu bunătate şi dragoste, aşa cum şi mama, spune părintele Dumitru Stăniloae, răspunde copilaşului ei. Copilul aleargă spre mama lui, dar cum aleargă şi mama spre copil, aşa şi Domnul aleargă spre om, mai spune părintele Stăniloae. Şi atunci spaţiul nu mai este sperietoarea pe care ne-o afişează pragmatica ştiinţă modernă, ci doar distanţa dintre om şi Dumnezeu. Iar timpul nu este suferinţă, ci încercarea omului cu acest spaţiu, „timpul înseamnă pentru Dumnezeu durata aşteptării între bătaia Sa la poartă şi fapta noastră de a o deschide” (Dumitru Stăniloae, Dogmatica religioasă ortodoxă, Bucureşti, 1978, p. 186). Românul crede adânc fiindcă el ştie că îndumnezeirea vine numai prin credinţă. În majoritatea cazurilor el crede fără a fi citit Biblia. Sau măcar o parte din Evanghelie. De multe ori românul crede fără a şti carte, crede doar spunând „Tatăl nostru” sau „Crezul”, de multe ori spunând numai „Doamne, Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, mântuieşte-mă pe mine, păcătosul!”. Încă şi de mai multe ori românul crede, crede în mod absolut, spunând încet, aşa ca să nu-l audă alţi oameni: „Doamne, Dumnezeule!”. Sau ridicând doar ochii spre cer. El crede şi atunci când nu pune preţ total pe îndeplinirea poruncilor, sau ţinerea strictă a posturilor, sau mersul duminical la biserică, sau când se teme de moarte, deşi toate astea fac parte din canon şi îl ajută pe om să se mântuiască. Orice poate pune la îndoială românul, chiar şi ce scrie la carte, fiindcă şi ea este scrisă tot de un om, sau ce spune popa, că e şi el om, numai credinţa în Dumnezeu nu o pune la îndoială, credinţa totală în posibilitatea ajungerii la sânul lui Dumnezeu prin credinţă, credinţa absolută că Domnul coboară în temporalitate, se încearcă pe sine cu teroarea spaţiului, şi se sacrifică pe cruce într-o anumită zi de primăvară şi în fiece primăvară pentru a demonstra existenţa tainică a veşniciei celei bune şi iubitoare.

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •