Rock music

[Utilizator]

M-am gandit ca mai exista destui fani ai muzicii rock si ar fi interesant un schimb de informatii. Avem aici topic de Manele, Hip-hop, cred ca e de interes sa avem si acest subiect.

Eu voi incepe cu o intrebare: Cine stie ce mai face Kempes de la Cargo? A plecat in Australia? Ce vrea sa faca pe-acolo? Sunt sanse sa revina?

[gicu]

M-am gandit ca mai exista destui fani ai muzicii rock si ar fi interesant un schimb de informatii.

pt. Utilizator!

...revin cu informatii

[phil]

Utilizator, se pare ca Kempes a ajuns in australia. ce face p-acolo, habar n-am. nici daca se intoarce nu stiu. asta depinde exclusiv de el. oricum, un bun subiect de dezvoltat.

Long live rock & roll.

[gicu]

am revenit, nu cu informatii despre Kempes din pacate :p

Printre putinele trupe (relativ) noi care mi-au placut este si Zdob si zdup (azi in concert la Palatul copiilor) ce-si lanseaza un nou album: 450 de oi. Din pacate nu reusesc sa-i vad, dar poate gasesc albumul pe-aici


In alta ordine de idei, stiati de proiectul "Ca ira", o opera despre revolutia franceza dupa o carte a lui Etienne Roda-Gil, cu muzica si versuri pregatite de Roger Waters?

Din pacate nu-i terminata se pare ca se lucreaza la ea de vreo 13-14 ani

[Utilizator]

Stiu ca s-a intamplat…Kempes a plecat in Australia…am vazut ultimul lor concert la Bucuresti…Am cantat “…Aproape de voi” cu totii…a fost ceva greu de descris, Kempas in lacrimi…Am ascultat si ultimul album Cargo (una dintre trupele mele favorite, de fapt cea mai…la ora actuala) “Spiritus Sanctis”, e bun, dar aud mereu vocea lui Kempes…Il ajuta si aspectul fizic, fata, este extrem de expresiv…Dar eu totusi sper sa revina, nu stiu daca are ceva aranjat in Australia, ii doresc succes, dar ar fi pacat sa dispara din muzica. Credeam ca stiti voi ceva mai mult, speram sa se fi razgandit si sa ramana.
In alta ordine de idei nu stiu nimic de proiectul lui Waters, mai da ceva amanunte, ultimul album Waters ascultat de mine a fost “Amuse to Death” care, desi a avut cronici proaste, mie mi-a placut.

[Vadim]

“Amused to Death” este unul dintre albumele mere preferate, are si muzica si versuri.

[gicu]

nu stiu ce cronici ai citit Utilizator, dar daca erau proaste...parerea mea e ca aia habar n-au
Un album prost e "music from the body"...dar atat!

prea multe informatii nu am nici eu, am citit ceva interview-uri pe tema asta. Le puteti gasi si voi la http://www.rogerwatersonline.com/ca_...ats_known.html

[Utilizator]

Cronicile “vremii” considerau (mi-aduc aminte vag) ca albumul lui Waters e un pic fortat, “marcat” de “final cut” etc. Waters are niste obsesii creatoare care i-au marcat viata si de fapt dau valoare pieselor lui. Oricum nu conteaza, muzica buna se asculta nu se comenteaza, e corect ce spui…si Pink Floyd (Sid Barett si Waters in special) e undeva atat de sus incat greu sa poti gasi hibe.

Apropo de rock; poate ca era si varsta, dar inainte de ’89 (si vreo 2-3 ani dupa)am simtit muzica asta realmente ca pe o miscare de rezistenta. Era o chestie in Romania, concertele rock erau chiar underground, bilete la bisnitza cand se intampla ceva, la mare era o placere toata vara, culminand cu Festivalul de la Costinesti (unde era si un Festival de Jazz extraordinar, dar revenim asupra subiectului). Stateam prin “traditie” la cort in Neptun pentru ca alaturi de camping, la restaurantul Marea Neagra canta seara Iris (fusesera la Neon in Eforie N inainte), in Costinesti la terasa Tineretului erau Compact, Cargo si ceva ani mai tarziu Redivivus…Era si Holograf la Forum dar nu prea ii percepeam ca rockeri adevarati (desi aveau si au instrumentisti meseriasi) si in plus Forumul era scump, trebuia sa-ti rezervi masa…ehee. Eram o gasca de rockeri “jegosi” si galagiosi, calauziti mai degraba de principiile “flower power”. Apropo ne-au “spart” cortul intr-o vara si ne furat cam tot, atunci am pierdut blugii mei Lewis Strauss originali pe care-i aveam de vreo 7 ani luati cu mari sacrificii (banii mei “munciti” la fotbal timp de vreo trei luni, jucam pe bani in liceu) pentru ca se gaseau greu in anii ’80. Am stat doua saptamani in sort, un prieten ramasese fara curea, isi tinea pantalonii cu o sfoara…Am fost si prin Vama Veche, 2 Mai, dar preferam Neptunul. Mai erau ceva concerte rock si pe la Teatrul de Vara (in special in ’90-’92, pe urma au venit manelele si asa-zisele gale de divertisment), mai ajutam la carat boxele trupelor si castigam ceva de o cafea, un coniac. Odata am mers cu Compact in Costinesti si a iesit un chef extra dupa concertul de acolo.
Nu mai spun cum mergeam pe munti (muntele e o mare pasiune de-a mea) cu casetofonul dupa noi…seara la foc sub cerul liber muzica avea un impact amplificat. Pentru cine stie, era un festival fantastic al cabanei Malaiesti din Bucegi, in fiecare an de Sfanta Marie. Se adunau acolo sute, poate mii de rockeri in suta de corturi, chitari, cantari, “combustibil lichid”, cartofi copti in foc.

Rockul strain il procuram “la negru”, mai am si acum o gramada de inregistrari pe casete, calitate proasta, copiate a n-a oara, dar le mai ascult cu placere si acum. Imi placeau Judas Priest, Accept, Manowar, Metallica, Def Leppard, Ozzy, Rainbow, gigantii: Floyd, Led Zepp, Deep Purple si multi altii.

OK am vorbit destul, ideea este ca din pacate rockul s-a cam stins, oamenii nu mai simt muzica, nu mai apar trupe bune prea des, majoritatea prefera ritmuri pe care sa topaie in transa si atat.
Rockul e o stare de spirit pe care o ai sau nu. E bine sa o pastram “calda” cei care o avem si sa o dam mai departe altora care n-au atins-o inca. Asa ca povestiti cat mai mult despre ce va place sa mai shimbam impresii.


“Sex, drugs & rock’n’roll”… drugs = tigari in cazul meu

[gicu]

“Sex, drugs & rock’n’roll”… drugs = tigari in cazul meu

Mi-ai adus aminte de un reportaj pe care l-am vazut de curand pe DW despre chitaristul de la Rolling Stones, care implinea 60 de ani si povestea cum a reusit el (si nu numai) sa cante 40 de ani: avea alaturi paharul cu scotch, tigara in mana...iar cu droguri nu putea sa apara la TV ca dadea urat, dar le consuma cu placere :O

Recunosc ca (exceptand partea cu drogurile) m-am simtit bine ascultandu-l

Revenind la muzica, am fost surprins placut cand am descoperit un concert Kiss (pe DVD) din Feb. 2003 si m-am gandit mult pana sa-l iau (ma gandeam cum poate sa mai sune astia...la aproape 50 de ani, plus ca era un concert in care trupa era acompaniata de orchestra filarmonica din Sidney). In fine, rezultatul...este "beton". Daca aveti ocazia, nu-l ratati...sunt intr-o forma de zile mari

[Delia]

Mi-ai adus aminte de un reportaj pe care l-am vazut de curand pe DW despre chitaristul de la Rolling Stones, care implinea 60 de ani si povestea cum a reusit el (si nu numai) sa cante 40 de ani: avea alaturi paharul cu scotch, tigara in mana...iar cu droguri nu putea sa apara la TV ca dadea urat, dar le consuma cu placere :O

Keith Richards spunea: "N-am avut niciodata probleme cu drogurile, doar cu politia".

[oaspetele]

Apropo de rock; poate ca era si varsta, dar inainte de ’89 (si vreo 2-3 ani dupa)am simtit muzica asta realmente ca pe o miscare de rezistenta. Era o chestie in Romania, concertele rock erau chiar underground, bilete la bisnitza cand se intampla ceva, la mare era o placere toata vara, culminand cu Festivalul de la Costinesti (unde era si un Festival de Jazz extraordinar, dar revenim asupra subiectului). Stateam prin “traditie” la cort in Neptun pentru ca alaturi de camping, la restaurantul Marea Neagra canta seara Iris (fusesera la Neon in Eforie N inainte), in Costinesti la terasa Tineretului erau Compact, Cargo si ceva ani mai tarziu Redivivus…Era si Holograf la Forum dar nu prea ii percepeam ca rockeri adevarati (desi aveau si au instrumentisti meseriasi) si in plus Forumul era scump, trebuia sa-ti rezervi masa…ehee. Eram o gasca de rockeri “jegosi” si galagiosi, calauziti mai degraba de principiile “flower power

parca te recunosc dupa descriere......
glumesc, dar Tineretului din Costinesti imi spune extraordinar de mult, acolo am schimbat primele impresiii cu oameni din afara orasului meu car ascultau rock (si nu faceau din asta un act de bravada)
poate ne-am intalnit si noi pe acolo, tin minte anii 87, 88, 89, 90, 91..........
Cargo, Redivivus etc

ca fapt divers, vreau sa va spun ca moa i-a dat lui Adi Barar (sefu de la Cargo) prima lui caseta cu Metallica !!
era vorba de Garage days........si pot spune ca de atunci stilul Cargo s-a mai inasprit ....
:p

[Mihaela]

Am vazut aseara Pink Floyd - The Wall, foarte impresionant si filmul si albumul. Nu stiu multe despre rock, genul meu preferat fiind muzica electronica, dar banuiesc ca albumul asta e printre cele mai bune

[phil]

The Wall este, poate, incununarea tuturor obsesiilor lui Waters (si a temelor lui favorite: de la moartea tatalui in razboi la brutalitatea sistemului educational saxon si de la crizele sinelui la alienarea produsa de modenitate). Mihaela ai dreptate, The Wall este un album intr-adevar remarcabil. parerea mea, subiectiva recunosc, este ca dupa acest album formatia nu mai avea nici o sansa de supravietuire (dovada ca "The Final Cut" nu e decat un copycat trist al lui The Wall). albumul reprezinta sfarsitul unui ciclu stilistic si cred ca unul din motivele destramarii formatiei a fost tocmai incapacitatea lui Waters de a accepta aceasta evidenta. e ca si cum ar mai fi vrut sa adauge ceva dupa ce totul fusese spus. la finele anilor '70 Pink Floyd ajunsese sa se confunde, intr-un mod absolut insuportabil pentru Gilmour et comp., cu Roger Waters. de altfel, una din replicile sale favorite era: "Pink Floyd sunt eu!" (el nu a fost nici un moment de acord ca formatia sa-si continue existenta sub acelasi nume si a incercat sa reglementeze juridic chestiunea asta).

[Dorin]

Mihaela , Phil ti-a dat un raspuns de critic de arta . Cinste lui dar nu prea avantajos pentru Gigantul muzical Pink Floyd.Eu m-am nascut si am trait cu Pink Floyd !The Final Cut sau Division Bell sint superbe si se potrivesc evolutiei cu varsta a grupului.Muzicalitate tot mai mare ,lumea visurilor tot mai puternica . Nu am fost niciodata deranjat de conflictele interioare caci el au fost si vor fii necesare oricarui grup . Asta naste simturi , dorinte , ura , in sfirsit toate sentimentele necesare creatiei . Du-te la www.pinkfloyd.com si click pe diverse discuri acolo , asculta , si ai sa intelegi mai bine. Dorin(forever in Pink)

[phil]

Dorine, aprecierea ta ma maguleste sincer...si iti multumesc. in primul rand, vreau sa spun ca si eu ii iubesc pe cei de la Pink Floyd si nu am avut nici o intentie de a le minimaliza meritele. prin anii '80 mi-am tras o gramada de albume Pink Floyd, pe casete, ca de unde mp3-uri sau CD burners pe vremea aia?, de la "Piper at the Gates of Dawn" (primul lor album, cu Syd Barret) la "Atom Heart Mother", de la "Relics" la monumentalul "The Dark Side of the Moon" si de la "Shine on You Crazy Diamond" la "Wish you Were Here," albume pentru care un singur adjectiv e potrivit: exceptionale. o reformulare este deci necesara: dupa "The Wall" si "Final Cut" nu formatia in sine nu mai avea nici o sansa de supravietuire, cum am afirmat grabit/gresit ieri, ci formatia in formula ei clasica, cu Roger Waters la chitara bas. nu am ascultat "Division Bell" insa mi-am inregistrat "A Momentary Lapse of Reason" (fara Waters) si mi s-a parut sub ceea ce scosesera pana atunci. oricum, am precizat inca de ieri, parerea mea este pur subiectiva si deci trebuie tratata ca atare.

[Dorin]

Curios faptul ca nu ai ascultat The division Bell!? Niciodata prea tarziu .A aparut si Echoes un album in care s-au adunat cele mai reprezentative creatii din cariera .Interesant pentru o comparatie rapida a diferitelor perioade desi altfel dificil de a asculta cind stim ca fiecare album are o tema precum o simfonie si merita si trebuie ascultat in intregime si nu pe bucati !
Dorin
http://www.pink-floyd.org/images/front.jpghttp://www.angelfire.com/co/1x137/images/bellcov.gif

[phil]

Dorine, probabil ca motivul a fost chiar "A Momentary Lapse of Reason," in sensul ca nu am vrut sa fiu dezamagit inca o data. dar pentru ca m-ai facut curios o sa imprumut CD-ul de la biblioteca publica si cine stie?? un an nou fericit.

[Utilizator]

Pt. Oaspetele: Cred ca ne-am intersectat drumurile poate, cine stie, am stat si alaturi vreodata.
Sa inteleg ca esti din Timisoara din moment ce i-ai dat casete lui Barar? Oricum, ai facut bine, stilul lor a evoluat ascendent zic eu. Mi se par cea mai buna trupa rock (po<beep><beep><beep><beep>rizata) din Romania. Irisii au decazut rau, mai bine si-ar incheia cariera, Holografii sunt prea comerciali, Celelalte Cuvinte au disparut in ceata, Phoenix traiesc din amintiri.
Ma incearca un usor sentiment de dezamagire vazand cum a perdut teren genul rock in detrimentul unor trupe efemere de dance, pop etc. care fac bani garla dintr-o melodie si fac in disperare remake-uri ale unor succese vechi. Comertul cu muzica a devenit o frana in calea creativitatii, chiar daca sunt trupe bune, nu prea intra pe canalele mass-media.

[oaspetele]

nu sint din Timisoara, dar m-am "imprietenit" cu baietii la terasa tineretului din Costinesti, intr-un an de neuitat, in care mi-am petrecut aproape o luna la mare.

[gicu]

...la finele anilor '70 Pink Floyd ajunsese sa se confunde, intr-un mod absolut insuportabil pentru Gilmour et comp., cu Roger Waters. de altfel, una din replicile sale favorite era: "Pink Floyd sunt eu!" (el nu a fost nici un moment de acord ca formatia sa-si continue existenta sub acelasi nume si a incercat sa reglementeze juridic chestiunea asta).

Nu vreau sa prelungesc inutil discutia despre R. Waters, cred ca-i greu sa fim obiectivi in ceea ce priveste Pink Floyd, totusi sunt de acord cu expresia favorita a lui Waters (dupa despartirea de Syd Barret).

In alta ordine de idei, "mosul" a fost generos anul asta...asadar mi-am adaugat Live at Pompeii in colectie

[Utilizator]

Gicule ai lovit-o, concertul de la Pompei e super. Apropo, daca poti sa-l intrebi pe “moshu’” de unde l-a luat sa-mi spui si mie (asta daca e o locatie din Romania).

Ce m-ar mai interesa pe mine ar fi “Birdy” al lui Peter Gabriel in concert (am inteles ca exista). E muzica din filmul omonim al lui Alan Parker, o nebunie si muzica si filmul...